2010
Eiaha e ho atu i te vahi no te enemi o to‘u varua
Me 2010


Eiaha e ho atu i te vahi no te enemi o to‘u varua

Ia farii ho‘i tatou i te oaoa o to tatou haapa‘o teitei e te maitai roa i roto ia tatou a tape‘a ai tatou i to tatou here e i to tatou faaipoiporaa, to tatou sotaiete e to tatou varua, i te faito viivii-ore mai tei hinaarohia ra.

Hōho’a
Elder Jeffrey R. Holland

I to te tuahine Holland e o vau nei tapaeraa’tu i te hoê tahua tauraa manureva atea, aita i maoro roa a‘e nei, ua horo mai e toru na potii apî nehenehe o tei pou mai roto mai i taua iho tere manureva ra e farii ia maua. Ua faaite mai ratou e e melo ratou no te Ekalesia, e ere roa ho‘i te reira i te mea maere no te mea eita te mau melo ore e horo mai no te farii ia matou i roto i te mau tauraa manureva. I roto i te hoê aparauraa mana‘o-ore-hia e maua, ua ite maua na roto i to ratou mau roimata e ua taa iho nei teie na vahine e toru i ta ratou mau tane faaipoipo, e ua faaturi ta ratou mau tane, e ua haamata te amahamaharaa e te hara na roto i te mata‘ita‘iraa i te mau hoho‘a faufau.

Ma taua huru omuaraa-au-ore ra no ta‘u parau poro‘i i teie nei mahana – e poro‘i fifi mau no‘u ia vauvau atu – ua riro ïa vau mai ia Iakoba i mutaa ihora o tei parau e « ua taiâ atoa vau i te mea e, ia papû hua’tu ta‘u parau… i mua… e rave rahi… ua mărû roa te aau o te tahi pae o ratou, e te haapa‘o maitai, e te taiata-ore ho‘i ».1 E ti‘a râ ia tatou ia faaitoito. No te mea paha e metua tane aore râ e papa ruau vau, tera râ ua faatahe te mau roimata e vai ra i roto i te mata o taua mau vahine apî ra i to‘u nei roimata e i to te tuahine Holland, e ua faatupu ta ratou mau uiraa i ui mai i te mana‘o i roto ia‘u ia ani e, « eaha te tumu i rahi ai te topatariraa i te pae morare e haati nei ia tatou e no te eaha ho‘i e rave rahi te mau taata e te mau utuafare, i roto i te Ekalesia te tahi pae, e roohia nei i teie ati, e tei ino roa ? »

Tera râ, ua ite au i te hoê tuhaa o te pahonoraa i ta‘u iho uiraa. I te rahiraa o te mau mahana te ite nei tatou paatoa ia tatou iho ua haatihia e te tahi mau huru poro‘i viivii rau o te manii mai nei i ni‘a ia tatou na te mau vahi atoa. Te haere noa’tu ra te mau tuhaa pouri o te hoho‘a teata, te afata teata, e te upa i roto i te parau ino e te poroneia. Te vahi ri‘ari‘a roa’tu, taua matini roro uira e te itenati nei â, o te tauturu ia‘u ia rave i to‘u parau tuatapaparaa tupuna e ia faaineine i taua mau i‘oa ra no te ohipa i roto i te hiero, o te reira atoa ïa o te faati‘a i ta‘u mau tamarii aore râ mau mootua, mai te mea e, aita e hi‘opo‘ahia e e titi‘ahia, ia tuati atu ia ratou i te tahi mau hoho‘a faufau o te nehenehe e tu‘ino e amuri noa’tu i to ratou mau roro.

A haamana‘o i ta teie nei mau vahine faaipoipo apî i parau e ua haamata te haapa‘o ore a ta ratou mau tane faaipoipo na roto i te hiaairaa i te mau hoho‘a faufau, e ere râ te ohipa viivii morare no te hoê tane noa e ere te mau tane faaipoipo ana‘e o te feia e hara nei. Aita te ati e vai ra na roto i te pataraa i te pitopito no te iore – e tae noa’tu i te mea e nehenehe e tupu na roto i te paraparauraa na roto i te itenati – e ma‘itiiti i te taata, te tane aore râ te vahine, te feia apî aore râ te feia paari, tei faaipoipohia aore râ tei ore i faaipoipohia. E no te haapapûraa ia itehia te faahemaraa i te mau vahi atoa, te rohi nei te enemi ia tae roa te reira, mai te parau e parauhia i roto i te mau pû hamaniraa tauhaa, i roto i te mau niuniu afa‘ifa‘i (vini), te mau hauti video e te matini MP3.

Mai te mea e, e faaea tatou i te tapupu i te mau amaa no teie nei fifi e ia tapu ti‘a’tu i te aa no te tumu raau, eita tatou e maere ia ite e tei reira te tahi huru o te ino. Te hinaaro viivii o te hoê ïa parau au-ore-hia, e e mea papû roa e e parau tumu au-ore na‘u ia vauvau, te vai nei râ te tumu maitai no te aha i roto i te tahi mau hiro‘a tumu ua piihia te reira mai te hara ino roa‘e no « na hara pohe e hitu ».2

No te aha te hinaaro viivii i riro ai ei hara pohe ? A, taa ê noa’tu i te tu‘ino-roa-raa i to tatou varua na roto i te ti‘avaru-ê-roa-raa i te Varua, i to‘u feruriraa e hara ïa no te mea e haaviivii te reira i te auraa teitei roa‘e e te mo‘a roa‘e ta te Atua i horo‘a mai ia tatou i roto i te oraraa tahuti nei – te here e vai nei i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine e te hinaaro a teie tane e teie vahine no te faahaere mai te mau tamarii i roto i te hoê utuafare tei opuahia e vai e amuri noa’tu. Ua parau te tahi taata i te hoê taime e, te here mau, ia vai te parau no te vai tamauraa. E vai maoro te here mau. Area te hinaaro viivii ra, e huri oioi noa te reira mai te huri-oioi-raa i te hoê api hoho‘a faufau, aore râ te apetahiraa te mata i te tahi atu tao‘a e haamaha i to’na hiaai e haere ra na reira, e tane aore râ e vahine. Te here mau, e mea anaanatae roa tatou no te reira here – mai ta‘u e anaanatae nei no te tuahine Holland ; e tuo tatou i te reira i ni‘a i te mau tapo‘i fare. Te hinaaro viivii râ, ua tapa‘ohia ïa te reira e te haama e te huna e te hinaaro rahi ia ore te reira ia iteahia – ia maoro roa te hora e ia pô roa e mea maitai ïa, ma te opani tei ponaohia ia ore te taata ia ite. E tura‘i te here ia tatou ia haere atu i te Atua e i te tahi atu mau taata. Te hinaaro viivii râ, e ere ïa i te mea hanahana e e haapa‘o noa oia ia’na iho. E tura‘i te here ia horo‘a i te rima tauturu e ia farii ma te aroha ; e haere mai te hinaaro viivii no te hiaai noa.

Teie noa te tahi mau tumu no te aha te haaviiviiraa i te parau no te here mau – i roto anei i te mana‘o aore râ na muri i te tahi ê atu taata – i riro ai ei mea ino roa. E haamou te reira i te mea tei aifaito i to tatou faaroo i te Atua – oia ho‘i, te faaroo i te mau taata ta tatou e here ra. E haaparuparau te reira i te niu no te ti‘aturiraa i patuhia’i te here – i teie taime aore râ i te mau tau i mua – e e taime roa ia patu faahou i taua ti‘aturiraa ia mutu ana‘e te reira. Mai te mea ua rahi roa te reira fifi i te ino, na ni‘a i te ti‘araa o te taata tata’‘itahi anei, ei melo anei no te utuafare aore râ ei feia ma‘itihia, e feia no te pae imiimiraa faufaa, e mau taata tuiroo no te hoho‘a teata e e mau aito no te pae tuaro – e aita ïa e maoro roa aita faahou e niu morare i ni‘a ho‘i i te reira i patuhia’i te sotaiete, e nehenehe tatou e tamau i te hoê api parau e parau ra, « ua vata teie vahi ».3

Aita anei tatou i faaipoipohia e aore râ, oia, e mea taure‘are‘a anei e aore râ, e mea ruau, e paraparau na tatou maa taime iti no ni‘a i te huru no te parururaa ia tatou i te faahemaraa, i te mau huru atoa o te reira ia fâ mai. Eita paha e ti‘a ia tatou ia faaora i te mau ma‘i atoa o te sotaiete i teie mahana, tera râ, e paraparau ana‘e tatou eaha te tahi mau ohipa e vai ra.

  • Na mua roa, a haamata na roto i te faaatea ê atu ia outou i te mau taata, te mau materia e te mau ohipa o te faaino ia outou. Mai ta te mau taata e hinaaro ra e faaea i te inu i te ava i ite na, e riro te umeraa a te taata ei ohipa ino roa. Oia atoa ïa i roto i te ohipa morare. Mai ia Iosepha i mua i te vahine a Potiphara,4 a horo noa – a horo mai tei maraa ia outou i te atea ê i te mau mea atoa e aore râ, i te mau huru taata atoa e haavare ia outou. E tena na, ia horo ana‘e outou i te atea i te tahua o te faahemaraa, eiaha e faaite i te vahi i reira ho‘i outou e horo atu ai.

  • Ia ite mai outoue, e mea pinepine te feia tei taamuhia e te mau fifi no te mau peu ino aore râ te mau faatîtîraa, i te imi i te tahi atu â tautururaa, e e riro e, o outou ïa. A imi i taua tauturu ra, e a farii popou i te reira. A paraparau atu i to outou episekopo. A pee i ta’na a‘o. A ani i te haamaitairaa autahu‘araa. A faaohipa i te horo‘araa Tauturu Utuafare a te Ekalesia e aore râ, a imi i te tahi atu mau tauturu aravihi au maitai. A pure eiaha e faaea. A titau i te mau melahi ia tauturu mai ia outou.

  • Taaê noa’tu te mau titi‘a e vai ra i ni‘a i te mau matini roro uira e te pato‘iraa i te tahi atu mau hiaai, a haamana‘o e, te haavîraa papû i roto i te oraraa o te haavîraa ïa ia’na iho. A faarahi atu te faaohiparaa i te haavî i roto i te mau taime e faaruruhia e outou. Mai te mea e mea tano ore te hoê hoho‘a i roto i te afata teata, a tupohe ïa te reira. Mai te mea e mea faufau te hoê hoho‘a teata, a haere atu ïa i rapae au. Mai te mea te tupu ra te hoê auraa tano ore, a faaea ïa i te reira. E ere paha te rahiraa o teie nei mau hutihutiraa i te mea ino roa i te haamataraa, e nehenehe râ ta ratou e haaparuparu i to tatou mana‘o haavâ, e faaanaanatae ore i to tatou oraraa varua, e e arata‘i atu i te tahi mea o te nehenehene e riro mai ei mea ino. Te na ô ra te hoê parau paari tahito e : e haamata te hoê tere hoê tauatini maile te atea na roto i te hoê taahiraa avae,5 no reira a ara i to outou taahiraa avae.

  • Mai te nana eiâ ra i roto i te poiri, e nehenehe te mau mana‘o hinaaro-ore-hia e imi i te rave‘a ia tomo i roto i to tatou feruriraa. Tera râ, eiaha tatou iriti aano i te uputa, a manii atu ai i te tî e te faraoa monamona, e ia faaite ia ratou e, tei hea te vaiiho-raa-hia te mau au‘a nehenehe ! (aita hoa ho‘i outou e mani i te tî). A tiahi i te mau voyou i rapae ! A mono te mau mana‘o faufau i te mau hoho‘a maitai e i te mau haamana‘oraa oaoa ; a feruri i te hoho‘a o te feia tei here ia outou e o te pe‘ape‘a roa mai te mea e, e faaru‘e outou ia ratou. Ua hau i te hoê taata tei faaorahia i te hara e aore râ, i te peu maamaa na roto noa i te haamana‘oraa i te hoho‘a mata o to’na mama, ta’na vahine e aore râ, ta’na tamarii e tia‘i ra ia’na i te hoê vahi i te fare. Noa’tu te huru to outou mana‘o, a haapapû e, ua farii popouhia anei ratou i roto i to outou aau ma te titau-manihini-hia. Mai te parau a te hoê rohi pehe i mutaa iho ra, ia riro te hinaaro ei tumu na outou.6

  • A faahotu e a parahi i te vahi tei reira te Varua o te Fatu. A haapapû e mai te reira atoa to outou iho utuafare aore râ fare faaearaa, o te arata‘i i te huru o te hoho‘a peni, te pehe e te buka ta outou e vaiiho i reira. Mai te mea ua ravehia to outou oro‘a hiero, a haere pinepine i te hiero ia au i te huru o to outou oraraa. A haamana‘o e, na te hiero e faaahu ia outou « i te puai o te [Atua],… E [tuu i To’na] hanahana… E haaati ia [outou], e [e horo‘a i Ta’na] mau melahi… E faauta i ni‘a ia [outou] ».7 E ia haere atu outou i rapae au i te hiero a haamana‘o i te mau tapa‘o ta outou e afa‘i atu na muri ia outou, eiaha roa e haapae atu i te hiti aore râ e haamo‘e i te reira.

E tuou te rahiraa o te taata e fifi nei e, « eaha ho‘i ta‘u e mana‘o ra ? » E ho‘i, noa’tu eaha ta ratou e mana‘o ra, aita ratou i mana‘o i te Mesia. Tera râ, tatou te mau melo o Ta’na Ekalesia, te taparu nei tatou i te mau sabati atoa o to tatou oraraa ia rave i ni‘a iho ia tatou i To’na i‘oa e ia fafau « ia haamana‘o tamau noa ia’na ».8 No reira, e haapuai ana‘e na tatou i te haamana‘o Ia’na – i te mea iho â râ e, « ua rave mau Oia i to tatou paruparu, e ua hopoi ê i to tatou oto…, i paruparu râ oia i ta tatou nei hara…; e no to’na paruparu e ora’i tatou »9 E mea papû e, na te reira e arata‘i i ta tatou mau ohipa i te faito maitai roa mai te mea e haamana‘o noa tatou e, i te mau taime atoa e hara ai tatou, aita ïa tatou e haamauiui noa ra i te taata ta tatou e here ra, te haamauiui atoa nei râ tatou Ia’na tei here roa ia tatou. Tera râ, mai te mea e hara tatou, noa’tu te teiaha o te reira hara, e nehenehe ta tatou e faaorahia e taua taata hanahana ra, Oia ho‘i te taata o tei mau i te i‘oa, e aita’tu ho‘i e i‘oa i faaitehia mai i te taata nei i raro a‘e i teie nei ra‘i e ora’i te mau tane aore râ vahine.10 E ia ti‘a ho‘i tatou i mua i ta tatou mau hara, e ua roohia to tatou varua i te oto mau, e ti‘a anei ia tatou ia haamana‘o ia Alama tei tatarahapa, e ia parau i ta’na pii tei taui i to’na oraraa : « E Iesu e, te Tamaiti a te Atua ra, aroha mai oe ia‘u nei »11

E te mau taea‘e e te mau tuahine e, te here nei au ia outou. Ua here te peresideni Thomas S. Monson e te mau taea‘e faatere ia outou. Hau roa’tu i te faufaa rahi, te here nei to outou Metua i te Ao ra ia outou. Ua tamata vau i te parau i teie mahana i te parau no te here – te here mau, te here papû, te faatura i te reira, te huru mau o te reira i roto i te mau sotaiete mâ tei itehia e te taata nei ; to’na huru mo‘a i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine faaipoipohia e te utuafare ta te here i faatupu mai ; ua tamata vau i te paraparau i te huru faaora o te here, te aroha o te taata iho, o te tae mai i ni‘a ia tatou na roto i te aroha o te Mesia iho. Ua parau atoa vau no te diabolo, te taata diabolo, te metua no te haavare e te hinaaro viivii, o te rave i te mau mea atoa e ti‘a ia’na no te pato‘i i teie mau mea atoa, no te faaino e aore râ, haaparari i te here mau i te mau vahi atoa e i te mau taime atoa e farerei oia i te reira. E ua paraparau vau i to’na hinaaro ia haamou ia tatou ia au i te maraa ia’na.

Ia farerei ana‘e tatou i te reira huru faahemaraa i to tatou nei tau, e ti‘a ia tatou ia tuo mai te taure‘are‘a ra o Nephi i na reira i roto i to’na mau fifi : « e eiaha’tu e ho atu i te vahi no te enemi o tau varua ».12 E nehenehe ta tatou e pato‘i i te ino. Mai te mea e hinaaro hohonu mau tatou i te reira, e nehenehe taua enemi ra e pato‘ihia na roto i te mana taraehara o te Fatu o Iesu Mesia. Teie faahou â, te fafau atu nei au ia outou e, e nehenehe te maramarama no Ta’na evanelia mure ore e anaana u’ana faahou mai ai i te vahi i reira outou i mana‘o ai e aita e ti‘aturi-faahou-raa e ua pouri ta‘ota‘o roa te oraraa. Ia farii ho‘i tatou i te oaoa o to tatou haapa‘o teitei e te maitai roa i roto ia tatou a tape‘a ai tatou i to tatou here e i to tatou faaipoiporaa, to tatou sotaiete e to tatou varua, i te faito viivii-ore mai tei hinaarohia ra, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Iakobo 2:7.

  2. Hi‘o, ei hi‘oraa, te buka a Henry Fairlie The Seven Deadly Sins Today, 1978.

  3. Hi‘o Fairlie, The Seven Deadly Sins Today, 175.

  4. Hi‘o Genese 39:1-13.

  5. Lao Tzu, i roto John Bartlett, haaputuraa, Bartlett’s Familiar Quotations, nene‘iraa 14. (1968), 74.

  6. Hi‘o Juvenal, The Satires, satire 6, reni 223.

  7. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 109:22.

  8. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 20:77 ; hi‘o atoa irava 79.

  9. Isaia 53:4-5.

  10. Hi‘o Te mau Ohipa 4:12.

  11. Alama 36:18.

  12. 2 Nephi 4:28.