2010
Te piiraa hanahana o te hoê misionare
Me 2010


Te piiraa hanahana o te hoê misionare

Te hinaaro nei te Fatu i te mau tamaroa maitai atoa ia faaineine e ia fafau, i teie pô, ia faati‘amâ ia ratou no te hoê piiraa no ô mai i te peropheta o te Atua ra ia tavini i te hoê misioni.

Hōho’a
Elder Ronald A. Rasband

Iaorana, e au mau taea‘e here o te autahu‘araa. I teie pô, te hinaaro nei au e paraparau i ni‘a i te ohipa misionare. Te faatae nei au i ta‘u mau parau i te nuu rahi o te mau feia apî tamaroa e mau nei i te Autahu‘araa a Aarona tei haaputuputuhia i te ao taatoa nei, e i to ratou mau metua, metua ruau e i te feia faatere o te autahu‘araa o te haapa‘o nei ia ratou.

Ua riro te ohipa misionare ei tumu parau piri roa i to‘u aau, na reira atoa i to te mau melo taatoa o na Pŭpŭ Hiti Ahuru e va‘u, ta te Fatu i ma‘iti ia haere « na mua ia’na i te mau oire e te mau vahi atoa ta’na i opua ra e e haere atoa oia i reira ».1 Ua riro te ohipa misionare ei tuhaa faufaa rahi no te Ekalesia e ei haamaitairaa no te faaora i te oraraa o te mau taata atoa e farii i ta’na parau poro‘i.

A ora ai te Fatu i rotopu i te taata nei, ua pii oia i te feia ravaai i Galilea ia faaru‘e i ta ratou upe‘a e ia pee Ia’na, i te na oraa e, « e faariro vau ia orua ei ravaai taata ».2 Ua faatae te Fatu i te reira mau piiraa i te mau taata haehaa, e na roto ho‘i ia ratou, ia faaroo mai vetahi ê i te mau parau mau o Ta’na evanelia e ia haere mai Ia’na ra.

I te ava‘e tiunu 1837, ua pii te peropheta Iosepha Semita ia Heber C. Kimball, te hoê aposetolo, ia haere i te misioni i Peretane. Ua tae mai te piiraa o Elder Kimball a parahi noa ai na taata nei i roto i te hiero no Keterani, e a parau ai o Iosepha ma te mana no te ra‘i mai : « E te taea‘e Heber, ua parau mai te Varua o te Fatu ia‘u e, ‘Ia haere ta‘u nei tavini Heber i te fenua Peretane e poro i ta‘u nei evanelia e ia iriti i te uputa no te faaoraraa i taua fenua ra’ ».3

Ua riro taua muhumuhuraa a te Varua ra ei faaiteraa i te huru e tae mai ai te piiraa i te mau tavini o te Fatu no te tono i te mau misionare i roto i ta ratou mau tuhaa ohiparaa.

I teie mahana te haere apipiti nei te mau misionare ia au i te faaueraa a te Fatu, i te hopoiraa i taua parau poro‘i ra, mai te au iho â i taua piiraa hanahana ra ia tavini, mai roto mai i te peropheta o te Atua. Ua parau to tatou peropheta, te peresideni Thomas S. Monson, no ni‘a i taua piiraa ra ia tavini : « No outou te haamaitairaa misionare no te oraraa taatoa. Te tia‘i mai ra te mau haamaitairaa no te ora mure ia outou. Tei ia outou te haamaitairaa eiaha ei taata mata‘ita‘i noa, ei feia ohipa râ i roto i te ohipa o te autahu‘araa ».4

No outou teie haamaitairaa, e au mau tamaroa here no te Autahu‘araa a Aarona. Ua ineine anei outou e ua hinaaro anei outou e ha‘uti i ta outou tuhaa ? Te hinaaro nei te Fatu i te mau tamaroa maitai atoa ia faaineine e ia fafau, i teie pô, ia faati‘amâ ia ratou no te hoê piiraa no ô mai i te peropheta o te Atua ra ia tavini i te hoê misioni.

Te haamana‘o nei au ma te here i te oaoa rahi o to matou utuafare taatoa i te taime a farii ai e piti o ta maua tamarii i to raua piiraa ia tavini ei misionare rave tamau. Ua î to matou aau i te oaoa e te mana‘o rû a iriti ai raua i ta raua rata taa ê no ô mai i te peropheta a te Atua. Ua piihia ta maua tamahine o Jenessa i te misioni no Michigan Detroit ; ta maua tamaiti o Christian, ua piihia oia i te misioni no Rusia Moscou. Aue te haehaa e te oaoa o teie mau iteraa, pauroa i te taime hoê !

A farii ai te tuahine Rasband e o vau nei i te haamaitairaa ia tavini ei peresideni no te misioni no New York New York North e rave rahi matahiti i teie nei, e oaoa rahi to‘u ia tae mai te mau misionare i te oire no New York.

Ia uiui au ia ratou i te mahana matamua o ta ratou misioni, e tupu te mauruuru hohonu i roto ia‘u no te misionare tata‘itahi. Ua feruri au e, to ratou piiraa i roto i ta matou misioni, e piiraa ïa tei faataahia no ratou, mai te ra‘i mai, e o vau nei, ei peresideni misioni no ratou.

Ia hope ta maua misioni, ua pii te peresideni Gordon B. Hinckley ia‘u ia tavini ei Hitu ahuru i roto i te Ekalesia. Te tahi tuhaa o to‘u faaineineraa ei hui mana faatere rahi apî, o te parahiraa ïa i piha‘i iho i te hoê melo no te Tino Ahuru Ma Piti i te taime a pii ai ratou i te mau misionare ia tavini i roto i te rahiraa misioni hau atu i te 300 o teie Ekalesia rahi.

Na roto i te faaitoitoraa e te parau faati‘a a te peresideni Henry B. Eyring, te hinaaro nei au e faati‘a’tu ia outou i te hoê iteraa, e mea taa ê roa no‘u, tei tupu e o‘na e rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei a ti‘a ai oia ei melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru Ma Piti. Te mau nei te aposetolo tata‘itahi i te mau taviri o te basileia e te faaohipa nei ratou i te reira i raro a‘e i te arata‘iraa e te faaueraa a te peresideni o te Ekalesia. Te faataa ra o Elder Eyring i te mau misionare i roto i to ratou mau vahi ohiparaa, e ei haapiiraa ia‘u, ua titauhia ia‘u ia hi‘opo‘a maite.

Ua haere atu vau i piha‘i iho ia Elder Eyring i te hoê po‘ipo‘i i roto i te hoê piha tei reira te faaineine-raa-hia te mau roro-uira e rave rahi. Ua tae atoa mai te hoê rave ohipa no te Aupŭpŭ Misionare tei piihia no te tauturu ia matou i taua mahana ra.

Na mua roa, ua tuturi paatoa matou i raro no te pure. Te haamana‘o nei au ia Elder Eyring i te faaohiparaa i te mau parau no roto roa mai i te aau no te ani i te Fatu ia haamaitai mai ia’na ia ite « maitai » i hea e tono ai i te mau misionare. Ua riro te parau ra « maitai » ei faaiteraa i te faaroo rahi ta Elder Eyring i faaite i taua mahana ra.

Ia haamata ana‘e taua ohipa ra, e pura mai i ni‘a i te roro-uira te hoho‘a o te misionare e faataahia ra. Ia pura ana‘e mai te hoê hoho‘a, mai te mea ra ia‘u e, tei roto iho â te misionare i te piha e o matou. Ei reira o Elder Eyring e aroha ai i te misionare i roto i to’na reo maru e te here : « Iaorana e Elder Reier e aore râ, te tuahine Yang. Eaha to oe huru i teie mahana ? »

Ua parau mai oia ia‘u e, i roto i to’na feruriraa, e mea au na’na ia feruri i te vahi e faaoti ai te mau misionare i ta ratou misioni. Na te reira e tauturu ia’na ia ite e, ihea e to’na ai ia ratou. Ei reira o Elder Eyring e tai‘oio ai i te mau parau i papa‘ihia e te mau episekopo e te mau peresideni tîtî, te mau haamaramaramaraa a te taote, e te tahi atu mau parau no ni‘a i te misionare tata‘itahi.

I muri iho, e hi‘o oia i ni‘a i te tahi atu roro-uira e faaite ra i te mau fenua e te mau misioni na te ao nei. I te pae hopea, na roto i te faaururaa a te Varua, e tuu oia i te misionare i roto i te vahi e ohipa ai oia.

Mai roto mai i te tahi atu Tino Ahuru Ma Piti, ua haapii mai au e, teie faanahoraa matarohia, e tupu ïa i te mau hepetoma atoa ia faataa te mau aposetolo a te Fatu e rave rahi mau misionare ia tavini na te ao nei.

I tavini ho‘i au ei misionare i roto i to‘u iho fenua i roto i te misioni no Eastern States, e rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei, e ua putapû roa vau i to‘u fariiraa i teie iteraa. E na roto atoa ho‘i i te taviniraa ei peresideni misioni, ua oaoa roa vau no teie atu iteraa i roto i to‘u aau e, te mau misionare i fariihia e au i te oire no New York, ua tonohia mai ratou ia‘u ra na roto i te heheuraa.

I muri a‘e i to’na faataaraa i te tahi mau misionare, ua fariu maira o Elder Eyring i ni‘a ia‘u a feruri noa ai i te hoê misionare taa ê, e ua parau maira : « No reira e te taea‘e Rasband, i to oe mana‘o e haere teie misionare i hea ? » Ua hitimahuta vau ! Ua parau maru noa’tura vau ia Elder Eyring e, aita vau i ite, e, aita vau i ite e, e ite au ! Ua hi‘o ti‘a maira oia i ni‘a ia‘u e na ô maira : « E te taea‘e Rasband, a haapa‘o maitai a‘e, ei reira atoa oe e ite ai ! » Na roto i te reira, ua haafatata maira vau i to‘u parahiraa i piha‘i iho ia Elder Eyring e i te roro-uira, e ua haapa‘o maitai a‘e ra vau !

I te tahi atu â taime, a haere noa te ohipa i mua, e fariu mai o Elder Eyring i ni‘a ia‘u a parau mai ai e, « ahani na, e te taea‘e Rasband, i to oe mana‘o e haere teie misionare i hea ? » E faahiti au i te i‘oa o te hoê misioni taa ê, e hi‘o mai o Elder Eyring i ni‘a ia‘u ma te mana‘ona‘o a parau ai e, « Aita, e ere te reira ! » I reira oia e rave faahou ai i te faataaraa i te mau misionare i te vahi tei faauruhia ia’na.

Ia fatata a‘e ra matou i te pae hopea o taua apooraa faataaraa ra, ua pura maira te hoho‘a o te hoê misionare i ni‘a i te roro-uira. Ua tupu i roto ia‘u te hoê faaururaa, te faaururaa rahi a‘e i taua po‘ipo‘i ra e, te misionare e vai nei i mua ia matou, e ti‘a ïa ia tonohia i Tapone. Aita vau i ite e, e ani mai o Elder Eyring ia‘u no ni‘a i teie, tera râ ma te maere rahi, ua na reira iho â oia. Ua tamata noa’tu vau i te parau ia’na ma te haehaa e : « Tapone ? » Ua pahono maira o Elder Eyring i reira iho, « E, haere ana‘e i ô ». Ua pura maira te mau misioni no Tapone i ni‘a i te roro-uira. I taua iho taime ra, ua ite a‘e ra vau e, e haere te reira misionare i roto i te misioni no Tapone Sapporo.

Aita o Elder Eyring i ani mai ia‘u i te i‘oa ti‘a mau o te misioni, tera râ ua tono oia i te reira misionare i roto i te misioni no Tapone Sapporo.

I roto i to‘u aau ua putapû roa vau e ua mauruuru roa vau i te Fatu no to’na faati‘araa ia‘u ia ite i te faaururaa, ia ite e, i hea taua misionare ra e haere ai.

I te hopea o te apooraa ua faaite a‘e ra o Elder Eyring i to’na iteraa papû ia‘u no ni‘a i te here o te Faaora, i te misionare tata‘itahi i faataahia no te haere i roto i te ao nei e ia poro i te evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai. Ua parau mai oia e, e mea na roto i te here rahi o te Faaora e ite ai To’na mau tavini e, ihea teie mau feia apî tamaroa e tamahine nehenehe, te mau misionare paari, e te mau misionare faaipoipohia, e tavini ai. Ua roaa ia‘u te tahi atu iteraa papû i taua po‘ipo‘i ra e, te mau misionare atoa i piihia i roto i teie Ekalesia, e tei tonohia e aore râ, i tono-faahou-hia i roto i te hoê misioni taa ê, ua piihia ïa na roto i te heheuraa no ô mai i te Fatu te Atua Manahope na roto i te hoê o teie mau tavini To’na.

Te opani nei au na roto i te mau parau a te Fatu i ni‘a i na taea‘e Whitmer, tei rave i te hoê ohipa rahi roa i te mau taime matamua o te faaho‘i-faahou-raa mai. O raua te tahi mau ite o te mau api auro, e ua papa‘ihia to raua iteraa papû tuurimahia i te haamataraa o te Buka a Moromona tata‘itahi. O raua te tahi o te pŭpŭ misionare i piihia e te peropheta a te Atua i te matahiti 1829 no te poro i te evanelia a te Fatu o Iesu Mesia.

I roto i te tuhaa omuaraa o te tuhaa 14 o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau, te na ô ra e : « No te mea e ua noaa i na tamaiti tootoru ra i te ite papû e e parau mau te reira ohipa, ua mana‘ona‘o noa ratou e eaha mau ra ta ratou iho ohipa te ti‘a ia ratou tata‘itahi ia rave ».

Teie ta te Fatu i parau atu ia John e o Peter Whitmer, Jr. : « No te mea e rave rahi te mau taime ta oe i hinaaro mai ia‘u ia ite i te reira mea o te riro ei faufaa rahi a‘e ia oe ra ».5

Te feruri nei au e, e rave rahi outou e te feia apî tamaroa tei ui atoa ia outou iho i taua uiraa ra. Teie te pahonoraa a te Fatu : « E i teie nei, inaha, te parau atu nei au ia oe e, te mea o te riro ei faufaa rahi a‘e ia oe na oia ho‘i ia parau i te parau tatarahapa i teie nei feia, ia faafariu mai oe i te mau varua ia‘u nei, ia ti‘a ia oe ia faaea mai i piha‘i iho ia ratou i roto i te basileia o to‘u Metua ».6

I teie taime i roto i to outou oraraa, hoê piiraa misioni no ô mai i te Fatu ra, e au mau hoa taure‘are‘a, o te ohipa faufaa roa a‘e ïa o ta outou e nehenehe e rave. A faaineine i teie nei, a ora ma te parau-ti‘a, a haapii na roto mai i to outou utuafare e to outou feia faatere, e a haere mai, e a amui mai ia matou i te paturaa i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei – a farii i to outou piiraa hanahana i roto « i te hoê ohipa rahi roa ».7 Teie ta‘u pure haehaa na roto i te i‘oa i Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Luka 10:1.

  2. Mataio 4:19.

  3. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia Iosepha Semita (2007), 327.

  4. Thomas S. Monson, « That All May Hear », Ensign, Me 1995,

  5. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 15:4 ; 16:4

  6. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 15:6 ; 16:6

  7. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 128:22.