2010
Rima tauturu, rima faaora
Me 2010


Rima tauturu, rima faaora

E mata na tatou i te haapa‘o i te a‘o e te hi‘oraa a te peropheta e ia imi i te mau mahana atoa i te feia nava‘i ore.

Hōho’a
Elder Koichi Aoyagi

E au mau taea‘e e au mau tuahine, ua î roa to‘u aau i te oaoa ia paraparau atu i roto i teie amuiraa. Te oaoa nei au no te peresideni Thomas S. Monson, e te faaite papû nei au e, e peropheta oia na te Atua ora. E maere rahi to‘u i te hi‘oraa maitai o te peresideni Monson, tei ora i to’na oraraa ma te faaohipa i to’na na rima no te tauturu e no te faaora ia vetahi ê.

Te ora nei tatou i te hoê tau a farerei ai te mau taata e rave rahi i te ati e te titau nei ratou i te tauturu no te mau ati rahi o te aueueraa fenua, te tsunami, te mata‘i rorofa‘i, e te tahi atu mau ati o te natura. Te tamata nei te Ekalesia i te tauturu i te reira mau taata na roto i te fanahoraa i te tauturu. Te horo‘a nei te mau melo o te Ekalesia i te mau ô haapaeraa maa i te mau ava‘e atoa e te rave nei i te ohipa tauturu na roto i te varua here. Te horo‘a nei ratou i te rima tauturu mai te au i ta te Fatu e faaite ra. Te haapa‘o nei ratou i te faaueraa a te Fatu ia, « haamana‘o i roto i te mau mea atoa i te feia veve e tei ere ho‘i, te feia ma‘i e tei roohia ra i te ati, no te mea o te ore e rave i teie nei mau mea, e ere ïa oia i ta‘u pĭpĭ » (PH&PF 52:40).

I teie mahana te hinaaro nei au e parau atu no te rima o te tauturu e o te faaora i te pae varua. Te ohipa e te hanahana mau o te Fatu o « te faatupu [ïa] i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei » (Mose 1:39). E rave rahi te taata e haati nei ia tatou o te titau nei i te tauturu pae varua. Ia pûpû ana‘e tatou i te rima faaora i te mau melo paruparu, i te mau utuafare afa melo e i te mau taata e ere i ta tatou faaroo, te titau nei ïa tatou i te taata atoa « ia haere mai i te Mesia ».1

I te tau a riro ai au ei taata faafariu-apî-hia i roto i te Ekalesia, ua farii au i te hoê faaoraraa pae varua na roto i te rima tauturu o te hoê melo haapa‘o o te Ekalesia. Ua paari au i Matsumoto i Tapone, piri noa i te vahi i faatupuhia te mau ha‘utiraa Olympic no te Pu‘e Tau To‘eto‘e no Nagano. Ua faito noa te hoho‘a o to‘u oire i te huru o Roto Miti, oia ho‘i, hoê peho haatihia e te mau mou‘a nehenehe. I te 17raa o to‘u matahiti, ua farerei au e piti na misionare marite, o Elder Carter e o Elder Hayashi. Noa’tu e, e piti e aore râ, e toru noa matahiti area to matou, te vai ra i roto i na orometua te tahi mea nehenehe aita vau i ite a‘e nei. Te vai ra te itoito i roto ia raua, te mata oaoa, te here e te maramarama. Ua maere roa vau i to raua huru, e ua hinaaro vau ia riro atoa mai ia raua te huru. Ua faaroo vau i ta raua haapiiraa e ua faaoti au e bapetizo ia‘u. Ua pato‘i u‘ana to‘u na metua, no te faaroo Bouda, i to‘u bapetizoraa. Na roto râ i te tauturu a na misionare e a te Fatu, ua farii au i te parau faati‘a e mai te hoê semeio ua bapetizohia vau.

I te matahiti i muri iho ua haere au i te fare haapiiraa teitei no Yokohama. O vau ana‘e i reira, i te atea i to‘u oire e i te mau taata ta‘u i matau, ua mo‘emo‘e roa e ua faaatea vau ia‘u i te Ekalesia. I te hoê mahana ua farii au i te hoê tareta na te hoê melo no te Ekalesia tei ho‘i mai i te fare. Ua papa‘i oia e, ua faaroo oia e, aita vau e haere nei i te pureraa. Ua faahiti oia i te hoê irava e ua titau mai ia‘u ia ho‘i mai i te pureraa. Ua putapû roa to‘u aau i te mau parau o te reira irava. Na te reira i tauturu ia‘u ia ite e, ua ere paha vau i te hoê mea faufaa roa, e ua feruri maite au e ua aro e rave rahi mahana. E na te reira atoa i faahaamana‘o ia‘u i te hoê fafauraa a na misionare i parau mai ia‘u e : « mai te mea e, e tai‘o oe i te Buka a Moromona e ia ani na roto i te pure aau tae mau e, e parau mau anei te fafauraa i roto i te Moroni, e ite oe i te parau mau na roto i te mana o te Varua Maitai ».2

Ua ite a‘e ra vau e, aita vau e pure nei ma to‘u aau atoa, e ua faaoti a‘e ra vau e, e na reira vau. I te hoê po‘ipo‘i, ua ti‘a oioi au i ni‘a, ua tuturi i raro i roto i to‘u piha iti na‘ina‘i, e ua pure au ma te aau tae mau. Ua maere au i te mea e, ua tae mai te faaiteraa a te Varua Maitai i ni‘a ia‘u mai tei fafauhia ra. Ua ăhu to‘u mafatu, ua rurutaina to‘u tino, e ua î au i te oaoa. Na roto i te mana o te Varua Maitai ua ite a‘e ra vau e, te ora nei te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, e ua fâ mau mai Raua ia Iosepha Semita. Ua fafau a‘e ra vau i roto i to‘u aau ia tatarahapa e ia pee ia Iesu Mesia i roto i te toe‘a o to‘u oraraa

Na teie iteraa pae varua i taui roa i to‘u oraraa ! Ua faaoti a‘e ra vau e tavini i te hoê misioni no to‘u mauruuru i te Fatu e i te melo o te Ekalesia tei faaora ia‘u. I muri a‘e i ta‘u misioni, ua taatihia vau i roto i te hiero i te hoê tamahine nehenehe roa, e ua haamaitaihia maua i na tamarii e maha. Aita teie ohipa i tupu mai tera noa, inaha ho‘i e, na teie tamahine i faaora ia‘u na roto i te haponoraa mai i te hoê tareta i roto i taua piha iti mo‘emo‘e ra i Yokohama e rave rahi matahiti na mua’tu. E vai mauruuru noa vau i te aroha o te Fatu, e i te tauturu a teie melo o te Ekalesia, tei titau faahou mai ia‘u « ia haere mai i te Mesia ra ».3

Ua ite au e, e rave rahi outou o te faatoro nei i to outou rima here e te faaora ma te ite-ore-hia i te mau mahana atoa. Mai te reira te hoê tuahine o te Sotaiete Tauturu, aita oia i haapa‘o noa i te mau tuahine i faataahia na’na e hahaere, i te mau tuahine atoa râ tei roohia i te ma‘i e aore râ, tei hinaaro i te tauturu. E hahaere pinepine oia, e i te mau matahiti atoa ua haapuai oia i te faaroo o te mau taata e rave rahi. Te feruri nei au i te hoê episekopo o te haere pinepine e farerei i te mau vahine e te mau tane ivi i roto i ta’na paroita. E ua tamau noa teie huru ohipa tautururaa e rave rahi matahiti i muri a‘e i to’na haamauruuru-raa-hia.

Ua matau vau i te hoê ti‘a faatere o te autahu‘araa o tei horo‘a i to’na taime no te hoê taure‘are‘a tei pohe to’na metua tane. E haere oia na muri iho ia’na i roto i te mau faaoaoaraa, e haapii ia’na i te evanelia e e horo‘a i te arata‘iraa mai ta to’na metua tane e horo‘a. Te vai atoa ra te tahi utuafare tei oaoa i te faaiteraa i te evanelia. Ua faaite papû na metua e te mau tamarii i te evanelia i te mau taata e haati ra ia ratou, e e rave rahi te taata tei here atoa ia ratou.

No te tahi ohipa na te Paraimere, e tuu ta‘u mootua e pae matahiti i te hoê huero tô popaa i roto i te hoê mohina rahi i te mau taime atoa e rave oia i te hoê ohipa maitai. E himene oia ma te puai i taua himene Paraimere ra ia imi ana‘e oia i te mau ohipa maitai e rave i te mau mahana atoa, « A pee te peropheta, a pee te peropheta, a pee te peropheta ; ua ite oia i te e‘a ».4

Aita to‘u e taime no te faaite atu ia outou i te mau mea maitai atoa ta‘u i ite i te mau melo o te Ekalesia i te raveraa. Te pee nei ratou i te a‘o a te peropheta – eiaha no te mea e ohipa e aore râ, e hopoi‘a te reira, mea na roto râ i to ratou iho hinaaro, ma te ite-ore-hia e ma te oaoa ho‘i.

I te tahi taime te paruparu nei tatou e aita ho‘i e puai no te faaora ia vetahi ê, te faahaamana‘o mai nei râ te Fatu ia tatou e, « o outou i na reira i te hoê taea‘e iti ha‘iha‘i roa i roto i ta‘u mau taea‘e nei, ua na reira mai ïa outou ia‘u » (Mataio 25:40).

E opani au na roto i te hoê faahitiraa parau na te peresideni Thomas S. Monson : « E au mau taea‘e e au mau tuahine, ua haatihia tatou i te mau taata e titau nei ia haapa‘o tatou ia ratou, ia faaitoito ia ratou, ia paturu ia ratou, ia tamahanahana, ia faaite i te maitai—e mau melo anei no te utuafare, e mau hoa anei, e mau taata matauhia anei, e aore râ, e mau taata êê anei. O tatou te rima o te Fatu i ni‘a i te fenua nei, ma te faaueraa ia tavini e ia faati‘a i Ta’na mau tamarii i ni‘a. Te turu‘i nei Oia i ni‘a ia tatou ».5

E mata na tatou i te haapa‘o i te a‘o e te hi‘oraa o te peropheta e ia imi i te mau mahana atoa i te feia nava‘i ore, ia riro ho‘i tatou ei rima no te Faaora no te tauturu e no te faaora i Ta’na mau tamarii, ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Hi‘o A Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia : Hoê Arata‘i no te Ohipa Misionare (2004), 1.

  2. Hi‘o Moroni 10:4-5.

  3. Hi‘o Mataio 11:28.

  4. « Suis les prophetes », Chants pour les enfants 58-59.

  5. Thomas S. Monson, « What Have I Done for Someone Today ? » Liahona, Novema 2009, 86.