2010
Te păpă o to tatou Ora
Me 2010


Te păpă o to tatou Ora

Te faaite papû nei au e, o ratou o te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e tupu ïa ratou i te rahi i roto i te faaroo e te tia‘i. E horo‘ahia ia ratou te puai no te upooti‘a i ni‘a i te mau fifi atoa o te oraraa nei.

Hōho’a
Elder Wilford W. Andersen

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua haere au i Navu, Illinois e to‘u utuafare. I reira ho‘i to te feia mo‘a haereraa no te imi i te vahi faaearaa. E rave rahi o ratou aita e fare faahou, aita e faaapu faahou, e te vai ra te tahi pae ua pohe to ratou mau taata i roto i te hamani-ino-raa e haere noa ra i te rahi. Ua haaputuputu ratou i Navu e ua patu i te hoê oire apî e te nehenehe. Tera râ ua u‘ana roa te hamani-ino-raa, e i te matahiti 1846 ua titau-faahou-hia ia ratou ia faaru‘e i to ratou mau faaearaa – i taua taime ra, na roto ia i te tau to‘eto‘e. Ua ana‘i ratou i to ratou mau pereoo puaa-horo-fenua i ni‘a i te aroa Parley no te tia‘i i to ratou taime e haere ai na roto i te anavai to‘eto‘e no Mississipi no te tere atu i te hoê vahi itea-ore-hia.

A ti‘a noa ai matou i te aroa no Parley, e a feruri noa ai i te mau ati ta ratou i farerei, ua haru to‘u mata i ni‘a i te tahi mau tapa‘o raau i patitihia i ni‘a i te tahi mau pou aua, e i ni‘a i te reira ua nana‘ohia te tahi mau parau no roto mai i te mau buka aamu o taua mau feia mo‘a tei ati roa. A tai‘oi‘o noa ai matou i te mau parau atoa, ua tupu te maere rahi i roto ia matou i te mea e, e ere i te mana‘o ti‘aturi ore e te paruparu ta matou e ite ra, e mana‘o ti‘aturi râ e te hinaaro mau, e te oaoa atoa. Ua î ratou i te tia‘i, mai teie tia‘i e itehia ra i roto i teie parau no roto mai i te buka aamu a Sarah DeArmon Rich, fepuare, 1846 : « No te faareva i te hoê mahana mai teie te huru i te tau to‘eto‘e… e au ïa mai te haereraa i roto i te rima o te pohe, tera râ, te vai ra te faaroo i roto ia matou… [e] ua tupu te mana‘o i roto ia matou ia oaoa i te mea e, ua tae mai te mahana o to matou faaoraraa ».1

Aita to teie mau feia mo‘a e faaearaa faahou, area te tia‘i ra, te vai noa ra ïa. Te oto ra to ratou aau, area to ratou varua ra, e mea puai ïa. E haapiiraa hohonu e te faufaa rahi ta ratou i apo mai. Ua haapii mai ratou e, e ere na te huru o te oraraa e faatupu i te tia‘i, o te horo‘a mai ho‘i i te hau e te oaoa. Ua iteahia ia ratou e, te tumu mau o te tia‘i o te faaroo ïa – te faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia e i To’na Taraehara hopea ore, te niu mau ïa i reira tatou e patu ai i to tatou oraraa.

I teie mahana, ua faaite mai te tahi atu pŭpŭ pionie i te huru o teie parau tumu faufaa rahi. I te mahana piti 12 no tenuare, ua tupu te hoê aueueraa fenua rahi i Haiti. Ua ino roa te oire pû no Port-au-Prince. E mea teimaha te ino ta teie aueueraa fenua i faatupu – mai te mea ra e, 1.000.000 taata aita to ratou e faaearaa faahou, e ua hau i te 200.000 tei pohe.

A mata‘ita‘i noa ai to te ao atoa nei i te pahonoraa faito ore a te mau fenua atoa, ua tupu atoa te tahi faanahoraa faaoraraa faahiahia e te faauruhia i Port-au-Prince – faaterehia te reira e te hoê tomite o te mau feia faatere o te Ekalesia no Haiti tei haamauhia mai te au i te faanahoraa a te autahu‘araa e tei faaohipahia na roto i te faaururaa. I roto i te reira tomite te vai ra na peresideni tĭtĭ e piti e na peresideni Sotaiete Tauturu tĭtĭ e piti i Port-au-Prince, e te peresideni misioni, e 30 matahiti te paari, o te faatere ra e 74 misionare rave tamau i roto i te misioni no Port-au-Prince i Haiti. No Haiti iho te taatoaraa o ta’na mau misionare, e, mai te hoê semeio, aore roa te hoê o ratou i pepe i roto i teie aueueraa fenua rahi.

Ua faatae te Ekalesia i ta’na mau rave‘a tauturu i roto i te rima o teie mau ti‘a faatere faauruhia no Haiti iho, e i roto i te reira mau tauturu te vai atoa ra ïa te mau ô o ta outou e rave rahi i horo‘a mai ma te aau tae mau. Ua mauruuru roa te nunaa o Haiti no taua mau ô ra. I raro a‘e i te faatereraa a te tomite, e rave rahi mau tauhaa i tae oioi atu no te fenua République Dominicaine mai. Tau mahana noa i muri mai i te aueueraa, ua tae atu te maa, te mau matini haamaaro pape, te mau fare ie, te mau ahu taoto, te mau raau e te hoê pŭpŭ taote.

Na fare pureraa e iva e vai ra i Port-au-Prince e i rapae ia Port-au-Prince, aita ïa i ino a‘e – te tahi atoa ïa semeio. I te mau hepetoma i muri mai i te aueueraa fenua, ua riro mai te reira mau fare pureraa ei haapuraa no te rahiraa taata hau atu i te 5,000 no Haiti, e ei mau vahi na reirahia’tu te opere te maa, te pape e te mau rave‘a rapaauraa i te ma‘i. Ua araihia te mau mea matamua e hinaarohia, e te haamata ra te itehia te nahohaho i roto i taua ati ri‘ari‘a ra.

Noa’tu te ati rahi i farereihia e te feia mo‘a faaroo no Haiti, te vai ra i roto ia ratou te tia‘i no te ananahi. Mai te mau pionie matamua i te matahiti 1846 ra, te oto nei to ratou aau, area to ratou varua ra, te vai puai noa ra ïa. Te haapii atoa mai nei ratou ia tatou e, te tia‘i, te oaoa e te poupou, e ere ïa te hotu no te hoê faito oraraa, e hotu râ no te faaroo i te Fatu.

Ua maramarama atoa te peropheta Moromona i teie parau e ua haapii papû oia i te reira, inaha, ua mataro atoa oia i taua mau mea ra :

« E teie nei, e au mau taea‘e here, e parau atu vau ia outou i te tia‘i ra…

« … Inaha, te parau atu nei au ia outou, e tia‘i outou ia faati‘ahia outou i te ora mure ore i na roto i te taraehara a te Mesia… e teie, no to outou faaroo ia’na mai te au i tei parauhia maira.

« No reira, e faaroo to te taata, ia roaa atoa te tia‘i ia’na e tia‘i ; aita ho‘i e faaroo aita atoa e tia‘i ».2

E hotu mai te tia‘i na roto mai i te faaroo ia Iesu Mesia. Ua upooti‘a a‘e na Oia i ni‘a i te ao nei e ua parau mai Oia e, e tamaro oia i to tatou roimata mai te mea e, e fariu noa a‘e tatou Ia’na ra e ia ti‘aturi e ia pee.3

Te vai nei te tahi pae i teie taime nei tei roto roa ratou i te hepohepo e aore râ, i te mana‘o paruparu, e te feruri nei e, nahea e roaa faahou ai ia ratou te tia‘i. Mai te mea tei roto outou i taua mau taata ra, a hamana‘o e, e hotu te tia‘i no te faaroo. Mai te mea e, e patu tatou i te tia‘i, e mea ti‘a ïa ia tatou ia patu i to tatou faaroo.

E ere te faaroo i te Faaora i te hoê ti‘aturiraa iti noa. Ua haapii mai te aposetolo Iakobo e, ua faaroo atoa te mau demoni e ua rurutaina.4 Tera râ e titau te faaroo mau i te ohipa. Te vahi taa ê i rotopu i te mau demoni e te mau melo haapa‘o o te Ekalesia, e ere ïa te faaroo te ohipa râ. E tupu te faaroo i te rahi na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa. E mea ti‘a ia tatou ia ohipa i te haapa‘oraa i te mau faaueraa. I roto i te faatoro Bibilia te tai‘o nei tatou e « eita te mau semeio e faatupu mai i te faaroo, e hotu râ te faaroo puai na roto i te haapa‘oraa i te evanelia a Iesu Mesia ; oia ho‘i, e tupu mai te faaroo na roto i te ohipa parau ti‘a ».5

Mai te mea e, e faaitoito tatou i te haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, ma te tatarahapa i ta tatou mau hara, e ma te fafau e faaohipa tatou i te mau rave‘a atoa no te pee i te Faaora, ei reira tatou e haamata ai i te tupu rahi i roto i te ti‘aturiraa e, na roto i te Taraehara e maitai ai te mau mea atoa. Na te Varua Maitai e haapapû mai i te reira mau mana‘o, na’na ho‘i e iriti i te mea ta to tatou mau hui metua vahine e te metua tane i parau na e « to tatou mau pe‘ape‘a faufaa ore » Noa’tu to tatou mau fifi, e tupu mai te tahi mana‘o au maitai i roto ia tatou, e te hinaaro ho‘i e himene atoa na muri iho ia ratou e, « maitai te mau mea atoa ».6

Aita vau e parau nei e, aita e tupu mai te fifi i te pae feruriraa. No te tahi mau taata, te rave‘a no te tinai i te mau fifi o te feruriraa, o te farereiraa ïa i te mau taata aravihi no te reira tuhaa ohipa. Tera râ no te rahiraa o tatou, e haamata te oto e te mata‘u i te pee ê e i te monohia mai e te oaoa e te hau i te taime a tuu ai tatou i to tatou ti‘aturiraa i roto i te Taata Na’na i hamani i te faanahoraa o te oaoa e i te taime atoa e faarahi ai tatou i te faaroo i roto i te Arii no te Hau.

Aita i maoro a‘e nei ua pohe te hoê hoa rahi roa to‘u i te ma‘i cancer. E taata faaroo rahi teie e tae noa’tu i to’na utuafare. Ua riro mau ei faaururaa ia hi‘o i to ratou faaroo ia arata‘i ia ratou i roto i teie taime teimaha. Na roto i ta ratou parau faati‘a, te hinaaro nei au e tai‘o atu i te hoê rata na te hoê melo o te utuafare tei papa‘ihia tau mahana rii hou a pohe ai to’na metua tane :

« E mea teimaha mau teie mau mahana i ma‘iri iho nei… I na pô nei a putu ai matou i piha‘i iho ia papa, ua ite-mau-hia te Varua o te Fatu, e ua riro mau ïa ei tamahanahana ia matou. Ua vai hau noa matou… Teie mau hoê ohipa teimaha roa a‘e tei farereihia e matou, tera râ, te vai nei te hau i roto ia matou ia ite e… ua fafau mai to tatou Metua i te Ao ra e, e ora amui faahou matou ei utuafare. I muri a‘e i to te taote faaiteraa ia papa i roto i te fare ma‘i e, aita e rave‘a faahou, ua hi‘o maira o papa i ni‘a ia matou paatoa ma te faaroo hope roa e ua ui maira ma te mata‘u ore, ‘te vai ra anei te hoê taata i roto i teie piha e fifi to’na no te faanahoraa o te faaoraraa’ ? Aita roa, e te oaoa nei matou i te hoê metua tane e te hoê metua vahine tei haapii ia matou ia ti‘aturi papû i te reira faanahoraa ».

Te paraparau nei au i te mau taata atoa e mauiui nei, i te mau taata atoa e oto nei, i te mau taata atoa e farerei nei e aore râ, o te farerei atu i te mau fifi e te mau titauraa i roto i teie oraraa. Ta‘u parau poro‘i no te mau taata atoa ïa e haape‘ape‘a nei e aore râ, e taiâ nei e aore râ, e paruparu nei te mana‘o. Ua riro ta‘u parau poro‘i ei hoê vevo noa, hoê haamana‘o no te a‘oraa tamahanahana tamau a te hoê Metua here i Ta’na mau tamarii mai te omuaraa mai o teie nei ao.

« … A haamana‘o, a haamana‘o, e ia haamau i to orua niu i ni‘a i te păpă ra o to tatou Ora, o te Mesia ïa, o te Tamaiti a te Atua ho‘i, e ua hapono mai te diabolo i to’na ra mata‘i u‘ana, e ta’na mau ohe na roto i te puahiohio, e ia ma‘iri mai to’na ra ûa paari, e to’na vero rahi i ni‘a iho ia orua ra, e ere oia i te mana i ni‘a iho ia orua e putôhia’i orua i raro i te abuso, a mamae ai i te oto mure ore ra, no te păpă pai ta orua i ti‘a i ni‘a ra, o te niu mau ïa, o te tumu ia patuhia i ni‘a e te taata, e ore e ti‘a ia ma‘iri ratou i raro ».7

Te faaite papû nei au Ia’na, ua upooti‘a Oia i ni‘a i te ao nei, e ore roa Oia e haamo‘e e aore râ, e faaru‘e ia tatou no te mea ua nana‘o oia ia tatou i ni‘a i To’na apu rima.8 Te faaite papû nei au e, o ratou o te haapa‘o i Ta’na mau faaueraa, e tupu ïa ratou i te rahi i roto i te faaroo e te tia‘i. E horo‘ahia ia ratou te puai no te upooti‘a i ni‘a i te mau fifi atoa o te oraraa nei. E ite ratou i te hau o te hau ê atu i te ite taata nei.9 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Sarah DeArmon Rich, i roto Carol Cornwall Madsen, Journey to Zion : Voices from the Mormon Trail (1997), 173-74 ; te papa‘iraa apî.

  2. Moroni 7:40-42.

  3. Hi‘o Apokalupo 7:14-17.

  4. Hi‘o Iakobo 2:19.

  5. Bible Dictionary, « Faaroo ».

  6. « A haere â e te Feia Mo‘a », Te Mau Himene, no.18.

  7. Helamana 5:12.

  8. Hi‘o 1 Nephi 21:16.

  9. Hi‘o Philipi 4:7.