2010
To outou oaoa e amuri noa’tu
Me 2010


To outou oaoa e amuri noa’tu

Ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra ia outou i te horo‘a rahi a‘e – te ora mure ore – e te rave‘a e te haamaitairaa mure ore o to outou iho « oaoa e amuri noa’tu ».

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

E au mau tuahine here apî na te ao atoa nei, te oaoa nei au e te hanahana nei ia tae mai i rotopu ia outou. Ua here te Peresideni Thomas S. Monson e te mau ti‘a faatere atoa o te Ekalesia ia outou; te pure nei matou no outou, e te oaoa nei matou i to outou haapa‘o maitai.

E rave rahi matahiti to‘u faarooraa i te mau reo nehenehe e rave rahi – e mau reo maere e te faahiahia hoi; e nehenehe taa‘e to tera e tera reo. Tera râ, noa’tu to ratou taa‘eraa te tahi e te tahi, e mea pinepine ratou i te toaati i ni‘a i te tahi mau mea. Ei hi‘oraa, i roto i te rahiraa o te reo te vai ra hoê parau manamana e te î i te fafauraa hau atu i te tahi mau parau i te ao nei. Teie taua parau ra « I te hoê tau ra ».

E ere anei teie te mau parau nehenehe no te omuaraa o te hoê aamu ? E fafauraa to roto i teie pu‘e parau « i te hoê tau ra » : e aamu anei no te herehereraa, e aamu anei no te tamahine e te tamaiti hui arii. E aamu atoa no te parau o te itoito, no te tia‘i, no te here mure ore. I roto i teie mau aamu e rave rahi, e upooti‘a te huru maitai i ni‘a i te huru maitai ore, te maitai i ni‘a i te ino. Tera râ, penei a‘e ta‘u vahi au roa a‘e, te taime ïa a huri ai tatou i ni‘a i te apî hopea e a hi‘o ai to tatou mata i ni‘a i te mau reni hopea, i reira hoi tatou e ite ai i taua mau parau umerehia ra « E ua ora a‘era raua ma te oaoa e a muri noa’tu ».

E ere anei te reira atoa ta tatou paatoa e hinaaro nei: ia riro ei aito no to tatou iho aamu; ia upootia i ni‘a i te ino; ia ora i teie oraraa i roto i to’na nehenehe taatoa; e, i te pae hopea ra, a ora ai ma te oaoa e a muri noa’tu ?

I teie mahana, te hinaaro nei au e faahi‘o ia outou i te hoê mea faufaa roa, e te faahiahia hoi. I ni‘a i te api matamua o ta outou buka iti ra Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua a te Feia Apî Tamahine, e ite outou i teie mau parau: « E tamahine here oe na te Metua i te Ao ra, tei faaineinehia no te haere mai i ni‘a i te fenua nei i teie anotau taa‘e no te hoê opuaraa mo‘a e te hanahana ».1

Te mau tuahine, e parau mau teie mau parau ! Aita te reira i hamanihia i roto i te hoê aamu haavarevare ! E ere anei i te mea faahiahia ia ite e, ua ite to outou Metua i te Ao ra ia outou, te faaroo mai nei ia outou, e te ara nei i ni‘a ia outou, e ua here ia outou ma te hope ore ? No te rahi hoi To’na here ia outou i horo‘a mai ai Oia ia outou i teie oraraa tahuti ei horo‘a tao‘a rahi « i te hoê tau ra », apitihia i to outou iho aamu mau o te tamataraa, e o te mau rave‘a no te maitai, te hanahana, te itoito e te here. E te vahi hanahana roa’tu, ua horo‘a mai Oia ia outou i te hoê horo‘a eita e roaa ia hoo, eita hoi e roaa ia haroaroa. Ua horo‘a mai te Metua i te Ao ra ia outou i te horo‘a rahi a‘e – te ora mure ore – e te rave‘a e te haamaitairaa mure ore o to outou iho « oaoa e amuri noa’tu ».

Tera râ, eita te reira huru haamaitairaa e tae noa mai ma te hoo ore. Eita e horo‘a-noa-hia no te mea te hinaaro ra outou. E tae mai râ te reira na roto ana‘e i te iteraa e o vai outou, e eaha te huru i titauhia ia outou no te farii i te reira horo‘a.

E tuhaa te tamataraa no te tere

A feruri na i te aamu vahine tahutahu au-roa-hia e outou. I roto i te reira aamu, te taata faufaa roa a‘e o te hoê paha ïa tamahine huiarii e aore ra, te hoê taata faaapu; e vahine ketea anei e aore ra, e tamahine no te faaapu, e tavana anei e aore ra, e tavini. E ite outou hoê mea tei faatoaati ia ratou paatoa : ua titauhia ia ratou ia upootia i ni‘a i te ati.

Ua titauhia ia Cendrillon ia faaoroma‘i i to’na metua hoovai vahine ino e to’na na tuahine hoovai ohipa iino. Ua titauhia ia’na ia faaoroma‘i maoro i te faatîtîraa e te faaoooraa.

I roto i te aamu no « Te Purotu e te Puaa », ua horo‘ahia o Purotu na te hoê puaa ri‘ari‘a no te faaora i to’na metua tane. Ua faatusia oia i to’na fare e to’na utuafare, te mau mea atoa i herehia e a’na, no te ora e rave rahi ava‘e te maoro i roto i te aora‘i o te puaa.

I roto i te aamu no « Rumpelstiltskin », ua fafau te hoê taata taviri huero i te arii e, e nehenehe ta’na tamahine e taviri i te aihere ia riro mai ei auro. Ua tono oioi a‘era te arii ia haere e tii ia’na e ua opani ia’na i roto i te hoê piha ua teitei noa te haaputuraa aihere e te hoê huira taviri huero. I muri mai i roto i te aamu, e riro ta’na aiu matamua i te haapohehia mai te mea e, aita e itehia ia’na te i‘oa o te taata manamana tei tauturu ia’na i roto i ta’na ohipa teimaha rahi.

I roto i teie mau aamu tata‘itahi, ua titauhia ia Cendrillon, ia Purotu e i te tamahine a te taata taviri huero ia farerei i te pe‘ape‘a e te tamataraa hou a roaa ai ia ratou ta ratou « ma te oaoa e amuri noa’tu ». A feruri na i te reira. I vai na anei te hoê taata aita i farerei i to’na hora teimaha o te faahemaraa, o te tamataraa, e o te oto ?

I ropu i ta ratou « i te hoê tau ra » e « Ma te oaoa e amuri noa’tu », ua titauhia ia ratou ia farerei i te ati rahi. No te aha i titauhia ai i te mau taata atoa ia farerei i te oto e te ati rahi ? No te aha aita e ti‘a ia tatou ia ora ma te maitai e te hau, ma te faaîhia te mahana tata‘itahi i te maere, te oaoa e te here ?

Te parau nei te mau papa‘iraa mo‘a ia tatou e, « e mea ti‘a hoi ia vai na pae e piti i te mau mea atoa ra, ahiri hoi e aita te reira ra, eita ïa e ti‘a ia tatou ia faataa i te monamona i te avaava.2 E ite anei te taata horo atea i te upootia rahi o te hopea o te hororaa ahiri e, aita oia i farerei i te mauiui o te mau hora a tura‘i ai oia i to’na mau oti‘a ? E ite anei te taata faata‘i piana i te oaoa o te re i ni‘a i te hoê himene paari ahiri e, aita te mau hora teimaha o te haapiipiiraa ?

I roto i te mau aamu e i roto atoa i te oraraa nei, e haapii mai te ati ia tatou i te mau mea eita e apohia e tatou na roto i te tahi atu raveraa. E tauturu te ati ia faahohonu i te huru taata o te ore roa e roaa na roto i te tahi atu rave‘a. Ua tuu mai to tatou Metua here i te ao ra ia tatou i roto i te hoê ao tei î roa i te mau titauraa e te mau tamataraa, ia ti‘a hoi ia tatou, na roto i na pae e piti o te mau mea atoa, ia haapii i te paari, ia rahi te puai, e ia ite i te oaoa.

Te hinaaro nei au e faaite atu ia outou i te hoê iteraa to‘u tei roaa ia‘u i to‘u apîraa a haere ai to‘u utuafare i te pureraa i Frankfurt, i Helemani.

I te hoê Sabati, ua arata‘i mai te mau misionare i te hoê utuafare apî i ta matou mau pureraa, aitâ vau i ite a‘e nei i te reira utuafare. Hoê ïa metua vahine e e piti na tamahine haviti roa. Ua feruri a‘era vau e, e mea maitai roa te ohipa a teie na misionare.

Ua haru to‘u mata i ni‘a te tamahine roru ereere e te mata ravarava. O Harriet to’na i‘oa, e te mana‘o nei au e, ua here au ia’na i te taime matamua iho â a ite ai au ia’na. Tera râ hoi, mai te huru ra e, aita teie tamahine haviti e farii ra i te reira atoa mana‘o no ni‘a ia‘u. Mea rahi te mau tamaroa e hinaaro ra e haamatau ia’na, e ua haamata vau i te feruri e, te faariro nei paha oia ia‘u ei hoa noa no’na ti‘ara’tu ai. Aita râ vau i vaiiho i te reira mana‘o ia haaparuparu ia‘u. Ua imi au i te mau rave‘a atoa ia ti‘a vau i te mau vahi atoa tei reira oia. Ia opere ana‘e au i te oro‘a mo‘a, e imi au i te rave‘a ia ti‘a vau i te vahi e tano ai e na‘u e horo‘a i te oro‘a mo‘a na’na.

Ia tupu ana‘e ta matou mau faaoaoaraa i te fare pure, e taahi au na ni‘a i to‘u pereoo taataahi e tae roa’tu i te fare o Harriet, e a pate ai i te oe o te uputa. Na te metua vahine o Harriet e pahono mai i te rahiraa o te taime. E tatara mai oia i te haamaramarama o te fare utuutu o to ratou piha i te maha o te tahua, ei reira e ui mai ai e, eaha ta‘u e hinaaro ra. E i reira vau e ani ai e, eita anei o Harriet e hinaaro e haere i te fare pureraa na ni‘a i to‘u pereoo taataahi. Ei reira te metua vahine o Harriet e parau mai ai e, « Aita, e haere atu oia araua‘e, tera râ, e oaoa roa vau ia haere na muri iho ia oe i te fare pureraa ». E ere ïa mai tera roa ta‘u i feruri, nafea pai ïa vau te pato‘i ?

E ua tere maua i te fare pureraa. Ia ite mai outou e, e pereoo rahi hoa to‘u. Ua parahi te metua vahine o Harriet i ni‘a i te auri i ropu, i mua noa iho ia‘u, e ua tamata vau ia riro ei taata faahoro pereoo i‘ei‘e roa a‘e na ni‘a i te purumu apoopoo rii.

Ua tere noa te tau, a hi‘o haere noa ai te purotu ra o Harriet e rave rahi mau tamaroa, mai te mea ra e, aita roa’tu vau i nuu rii noa a‘e i mua.

Ua mainoino anei au ? E.

Ua pau anei au ? Aita roa’tu !

Tera râ, ia hi‘o ana‘e au i muri ua ite au e, aita roa’tu hoê fifi mai te mea e, e afaro outou i te metua vahine o te tamahine o to outou moemoea.

E rave rahi matahiti i muri mai, ia hope ta‘u haapiiraa ei paireti manureva tama‘i i roto i te Nuu no te Reva, ua farii au i te hoê semeio no teie tau i roto i te pahonoraa a Harriet i ta‘u arapaeraa tamau ia’na. I te hoê mahana ua na ô maira oia e, « Dieter, ua tupu to oe paari i te rahi i roto i te mau matahiti i ma‘iri ».

I muri a‘e i te reira, ua haere vitiviti au i mua, e i roto noa i te tahi tau ava‘e, ua faaipoipohia vau i te vahine ta‘u i here mai te taime matamua a ite ai au ia’na. Aita te ohipa i tupu ohie noa – ua tupu te mau taime mauiui e te mana‘o paruparu – tera râ, i te pae hopea, e oaoa hope to‘u e tae roa mai teie taime, e ua rahi roa’tu.

E au mau tuahine here e, e mea ti‘a ia outou ia ite e, e farii outou i to outou iho ati. Aita e taata e orahia. E mauiui outou, e faahemahia outou, e hape outou. E ite outou iho i te mea ta te mau aito atoa e ite: oia hoi, na roto i te upooti‘araa i ni‘a i te mau titauraa e tae mai te tupuraa i te rahi e te puai.

Tei te huru o ta outou pahonoraa i te ati, e ere râ na te ati iho e faaoti i te huru o te tupuraa o te aamu o to outou oraraa.

Te vai ra i rotopu ia outou, noa’tu to outou apî, ua farii outou ite pe‘ape‘a e te oto hopea. Ua î roa to‘u aau i te aroha e te here ia outou. Ua here roa te Ekalesia ia outou. E here rahi to to outou Metua i te Ao ra ia outou. Noa’tu e, te mana‘o ra outou e, te vai otahi noa nei outou, te tauturu nei te mau melahi ia outou. Noa’tu e, te mana‘o ra outou e, aita te taata e taa ra i to outou mana‘o paruparu, ua taa to tatou Faaora o Iesu Mesia. Ua mauiui Oia hau atu i te ti‘a ia tatou ia feruri, e ua na reira Oia no tatou; ua na reira Oia no outou. Aita outou i vai otahi noa.

Mai te mea e, te mana‘o ra outou e, e mea teimaha roa ta outou hopoi‘a, a iriti i to outou aau i te Metua i te Ao ra ra, e paturu Oia e e haamaitai Oia ia outou. E parau mai Oia ia outou, mai Ta’na i parau atu ia Iosepha Semita ra e, « E vai poto noa mai to [outou] enemi e to [outou] mau ati hoi; E i reira, mai te mea e faaoromai maite [outou] i te reira, e faateitei mai te Atua ia [outou] i te vahi teitei roa ra ».3

Te faaoroma‘iraa i te ati, e ere te reira ana‘e te mea te ti‘a ia outou ia rave no te farii i te hoê oraraa oaoa. Te parau faahou atu nei au e, ua riro te huru o ta outou pahonoraa i te ati e te faahemaraa ei tumu papû e roaa ai e aore ra, e ore ai e roaa ia outou to‘u outou « oaoa e a muri noa’tu ».

A tamau noa i roto i te mea ta outou i ite e, ua ti‘a

E te mau tuahine, te mau tamahine, te mau tamahine here, a haapa‘o noa i te mea ta outou i ite e, ua ti‘a. I te mau vahi atoa ta outou e hi‘o, e ite outou i te mau fafauraa no te oaoa. Te fafau mai nei te mau parau faatiani i roto i te mau ve‘a i te au hopea mai te mea e, e hoo mai outou i te tahi huru ahu, te tahi pu‘a rouru, e aore ra, te tahi peni mata. Te vai ra te tahi mau ve‘a, te faateniteni nei i te mau taata e rave nei i te ohipa iino e aore ra, o te hinaaro nei i to te tino. E mea pinepine teie â mau huru taata i te faarirohia ei hi‘oraa no te manuia e no te rave-faaoti i te ohipa.

I roto i te hoê ao o te faariro nei i te ino ei maitai, e te maitai ei ino, i te tahi taime, e ere i te mea ohie ia ite i te parau mau. Mai te mea ra e, faatata roa mai te fifi o te « Petit Chaperon Rouge » – aita oe e papû maitai e, teie mea ta oe e hi‘o nei, o te mama ruau here anei e aore ra, o te luto ri‘ari‘a anei ?

E rave rahi matahiti to‘u parahiraa i roto i te piha faahororaa o te hoê manureva. Ta‘u ohipa o te afa‘iraa i te hoê manureva tutuha auahi mai te hoê vahi o te ao nei i te vahi i hinaarohia. Ua ite papû maitai au e, mai te mea e, e hinaaro vau e fano mai New York haere atu i Roma, e mea ti‘a ia‘u ia rere i te pae hitia o te râ. Mai te mea e, e parau mai te tahi mau taata ia‘u e, e rere au i te pae apatoa, ua ite ïa vau e, e ere te reira i te parau mau. Eita vau e ti‘aturi ia ratou no te mea ua ite au na roto ia‘u iho. Aita roa hoê taparuparuraa, aita roa hoê haavarevareraa, aita hoê tafaaturoriraa, e aore ra, e haamata‘uraa e nehenehe e parau mai ia‘u e, ia rere au i te pae apatoa ra, e tae ïa vau i te vahi i hinaarohia e au no te mea ua ite au.

Te imi nei tatou paatoa i te oaoa e te tamata nei tatou paatoa i te imi i to tatou iho « oaoa e amuri noa’tu ». Te parau mau, teie ïa: Ua ite te Atua e nahea e tae ai i reira ! E ua hamani oia i te hoê tapura fenua na outou; Ua ite Oia i te e‘a. Oia to outou Metua here i te ao ra o te imi nei i to outou maitai, to outou oaoa. Te hinaaro nei Oia na roto i te here atoa o te hoê Metua maitai roa e te viivii ore ia tae‘ahia ia outou to outou hopearaa hanahana. E roaa te reira tapura fenua i te mau taata atoa. Te horo‘a ra te reira i te mau arata‘iraa maramarama no te ohipa e rave, e te vahi e haere, i te mau taata atoa o te tautoo nei ia haere mai i te Mesia ra e « ia ti‘a ei [ite] o te Atua i te mau mahana atoa, e i te mau mea atoa e i te mau vahi atoa ».4 Ta outou ohipa o te ti‘aturiraa ïa i to outou Metua i te Ao ra. Ia rava’i to outou ti’aturi Ia’na no te pee i Ta’na faanahoraa.

Noa’tu râ i te reira, e ere te mau taata atoa o te haapa‘o i te tapura fenua. E hi‘o paha ratou i te reira. E feruri paha ratou e, e mea maitai te reira, penei a‘e e parau mau. Eita râ ratou e pee i te mau arata‘iraa hanahana. E rave rahi o te ti‘aturi e, noa’tu te huru o te purumu, e tae hoa ratou i « te oaoa e amuri noa’tu ». E riri roa te tahi pae ia tamata ana‘e vetahi ê tei ite i te purumu i te tauturu e i te parau ia ratou. E feruri ratou e, e mea tahito te reira huru a‘o, ua hope to’na tau, aita e tuati faahou i ni‘a i te oraraa o teie tau.

E te mau tuahine, ua hape to ratou feruriraa.

Te evanelia o te e‘a ïa e tae ai i te oaoa e amuri noa’tu

Ua ite au e, i te tahi taime, e uiui te tahi pae e, no te aha ratou e haere ai i te mau pureraa, e aore ra, no te aha e mea faufaa rahi ia tai‘o tamau i te mau papa‘iraa mo‘a, e aore ra, ia pure i to tatou Metua i te Ao ra i te mau mahana atoa. Teie ta‘u pahonoraa: E rave outou i teie mau mea no te mea e tuhaa ratou no te haerea o te Atua no outou. E na te reira e‘a e arata‘i ia outou i to outou haerea « oaoa e a muri noa’tu ».

« Te oaoa e amuri noa’tu » e ere ïa i te hoê mea o te itehia i roto ana‘e i te mau aamu vahine tahutahu. E roaa te reira ia outou ! Ua faataahia te reira no outou ! E mea ti‘a râ ia outou ia haapa‘o i te tapura fenua a te Metua i te Ao ra.

Te mau tuahine, a mau i te evanelia a Iesu Mesia ! A haapii i te here i to outou Metua i te Ao ra ma to outou aau atoa, te puai atoa e te mana‘o atoa. A faaî i to outou varua i te viivii ore, e a here i te maitai. A tautoo tamau noa ia faahotu i tei maitai roa i roto ia outou iho e ia vetahi ê.

A haapii ia farii e ia haa i ni‘a i te mau maitai o te Feia Apî Tamahine. A haapa‘o i te mau ture i roto i te buka iti ra No te Puai o te Feia Apî. Na teie mau ture e arata‘i ia outou i to outou oaoa e a muri noa’tu. Mai te mea e, e haapa‘o outou i teie mau ture, na te reira e faaineine ia outou ia rave i te mau fafauraa i roto i te hiero e ia haamau i ta outou iho faufaa ai‘a o te maitai i roto i to outou oraraa. « A ti‘a na… i roto i te mau vahi mo‘a ra, e eiaha ia faanuu-ê-hia’tu »,5 noa’tu te mau faahemaraa e te mau fifi, e te fafau nei au ia outou e, i reira hoi te mau u‘i no amuri a‘e e mauruuru ai ia outou e e arue ai i to outou i‘oa no to outou itoito e te haapa‘o maitai i roto i teie anotau faufaa rahi o to outou oraraa.

E au mau tuahine here apî e – outou o te ti‘a nei no te parau mau e no te parauti‘a, outou o te imi nei i te maitai, outou o tei tomo i roto i te pape o te bapetizoraa e o te haere nei i ni‘a i te e‘a o te Fatu – ua fafau mai to tatou Metua i te Ao ra e, « e pee ratou i ni‘a mai tei ni‘a i te pererau o te aeto ra; e horo [outou], e e ore e rohirohi; e haere â hoi [outou], e e ore e matapourihia ».6 « Eiaha outou ia haavarehia ».7 Na te Atua outou e haamaitai e e haamanuia.8 « E ore roa outou e noaa i te uputa o hade… e na te Fatu ra o te Atua e haapurara ê atu i te mau mana o te pouri mai mua atu ia outou, e e faaaueue hoi i te ra‘i ei maitai no outou na, e i to to’na i‘oa ra hanahana hoi ».9

E te mau tuahine e, ua here matou ia outou. Te pure nei matou no outou. Ia vai puai outou e ia itoito. Ua riro mau outou ei mau tamahine varua huiarii na te Atua Manahope. E mau tamahine huiarii outou, o te riro mai ei mau arii vahine. Ua haamata a‘e na to outou iho aamu maere. Tei teie nei â to outou « I te hoê tau ra ».

Ei Aposetolo na te Fatu ra o Iesu Mesia te vaiiho atu nei au i ta‘u haamaitairaa ia outou na, e te fafau atu nei au e, mai te mea e, e farii outou ia ora i te mau parau faufaa e te mau ture o te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai, « e ineine ïa [outou] no te haapaari i te nohoraa e te utuafare, no te rave e no te haapa‘o i te mau fafauraa mo‘a, no te farii i te mau oro‘a o te hiero, e no te fana‘o i te mau haamaitairaa o te faateiteiraa ».10 E te vai ra te mahana, ia huri ana‘e outou i te api hopea o to outou aamu hanahana, i reira outou e tai‘o ai e e ite ai i te tupuraa o te reira mau parau haamaitaihia e te nehenehe hoi: « E ora a‘era raua ma te oaoa e amuri noa’tu ». Te faaite papû nei au i teie na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua na te Feia Apî Tamahine (buka iti 2009), 1.

  2. A hi‘o 2 Nephi 2:11, 15.

  3. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 121:7-8.

  4. Mosia 18:9.

  5. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 87:8.

  6. Isaïa 40:31.

  7. Iosepha Semita – Mataio 1:37.

  8. A hi‘o Mosia 2:22-24.

  9. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 21:6.

  10. Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua na te Feia Apî Tamahine, 3.