2010
Ia ite ta tatou mau tamarii i te mata o te Faaora
Me 2010


Ia ite ta tatou mau tamarii i te mata o te Faaora

E hopoi‘a mo‘a na tatou ei mau metua e ei feia faatere o te u‘i apî tamarii i te hopoiraa mai ia ratou i te Faaora ra.

Hōho’a
Cheryl C. Lant

Rave rahi matahiti i mairi a‘e nei, te haapii ra vau i te hoê pŭpŭ feia faatere haapa‘oraa tamarii e nahea ia horo‘a i te hoê haapiiraa evanelia poto i te mau tamarii apî roa. Hoê o te mau feia faatere tei ni‘a ta’na tamaiti na‘ina‘i i to’na turi avae. Ua tape‘a vau i te hoho‘a o te Faaora i roto i to‘u rima e, no te faaite e nahea ia paraparau i te mau tamari apî roa, ua haamata a‘e ra vau i te paraparau no Iesu. Pou mai nei teie tamaiti iti na ni‘a mai i te turi o to’na mama, haere maira ia‘u ra, hi‘o a‘e ra i te hoho‘a, e tape‘a iho ra i te mata. I te reira taime o te aparauraa ui atu ra vau, « O vai te ra ? » Ma te mata ataata pahono mai nei te tamaiti e, « Iesu ».

Aita teie tamarii i paari roa no te faahiti maitai i to’na iho i‘oa, tera râ, ua ite maitai oia i te hoho‘a e ua ite te i‘oa o te Faaora. A hi‘o ai au i teie pahonoraa nehenehe, haamana‘o atu ra vau i te mau parau a te Faaora i To’na parauraa e, « a imi atu i te mata o te Fatu i te mau taime atoa, ia ti‘a ia outou ia noaa i to outou mau aau i te faaoroma‘i, e e noaa ho‘i ia outou te ora mure ore » (PH&PF101:38).

Eaha te auraa ia imi i te mata o te Faaora ? Oia mau, te aauraa ua hau atu ïa i te ite-noa-raa i To’na hoho‘a. Te aniraa a te Mesia ia imi Ia’na o te hoê ïa ani-manihini-raa ia ite o vai Oia, eaha Ta’na i rave no tatou, e eaha Ta’na i ani ia tatou ia rave. Te haereraa mai i te Mesia ra, e muri iho te iteraa i To’na mata, e tae mai ïa ia haafatata tatou Ia’na na roto i to tatou faaroo e ta tatou mau ohipa. E tae mai te reira na roto i te tautooraa i te roaraa o te oraraa. No reira nahea tatou ia imi Ia’na i roto i teie oraraa ia ite tatou i to’na hoho‘a mata i roto i te oraraa amuri atu ?

Ua ite tatou i te aamu i roto i te 3 Nephi no te mau taata tei itehia ia ratou te mata o te Faaora i roto i teie oraraa. E noa’tu eita tatou e ite Ia’na i teie nei, penei a‘e e nehenehe tatou e haapii mai i to ratou mau iteraa rau. I muri a‘e i te poheraa o te Faaora, ua fâ Oia i taua mau taata ra, ua haapii ia ratou, e ua haamaitai ia ratou. E i muri iho « ua faaue atu ra oia ia hopoihia mai ta ratou mau tamarii rii » (3 Nephi 1:11).

E hopoi‘a mo‘a na tatou ei mau metua e ei feia faatere o te u‘i apî tamarii i te hopoiraa mai ia ratou i te Faaora ra, ia ite ho‘i ratou i To’na hoho‘a mata e te hoho‘a mata atoa o to tatou Metua i te Ao ra. A na reira ai tatou, e hopoi-atoa-hia tatou iho.

Teie faahou te uiraa, nahea tatou ia rave i te reira, i roto hoa râ i te hoê ao tei î i te mau faaanaanataeraa ? I roto i te 3 Nephi, ua here te mau metua i te Fatu. E mau taata ti‘aturi ratou. E faaroo to ratou i roto i te mau semeio o ta Iesu i rave. Ua here ratou i ta ratou mau tamarii. Ua haaputuputu ratou ia ratou no te faaroo i te mau parau a te Fatu e ua haapa‘o i Ta’na i faaue mai ia hopoi mai i ta ratou mau tamarii Ia’na ra.

I muri iho i te hopoi-raa-hia mai te mau tamarii, ua ani te Mesia i te mau metua ia tuturi. I reira ua rave Oia no ratou i te mea o Ta’na i rave no tatou paatoa. Ua pure oia no ratou i te Metua, e a pure ai Oia ra, ua parauhia e « e mau mea rarahi… e te maere » eita e ti‘a ia parauhia (3 Nephi 17:16). Na roto i te haereraa mai i te Faaora ra e te fariiraa i Ta’na Taraehara, ua haapuaihia teie mau metua ia rave i te mea e hinaarohia no te « hopoiraa-mai » i ta ratou mau tamarii.

Te tahi atoa mea o ta te Mesia i ani i teie mau metua ia rave, i itehia ïa i roto i te 3 Nephi 22:13 : « E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e te Fatu ; e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra ».

No reira, ma te pee i to ratou iho iteraa rau e te Faaora, ua haapii teie mau metua Ati Nephi i ta ratou mau tamarii no ni‘a Ia’na. Ua haapii ratou ia ratou ia here i te Fatu. Ua haapii ratou ia ratou i Ta’na evanelia. Ua haapii ratou ia ratou nahea ia ora i te reira. E no te maitai ta ratou haapiiraa i vai ai te parau-ti‘a e te hau i roto i te fenua no te 200 matahiti (a hi’o 4 Nephi 1:1-22).

I teie nei, te ani nei au ia hi‘o haaati ia outou te feia o ta outou i here. O teie te ohipa e hinaaro-roa-hia – to tatou mau utuafare. Ua papû ia‘u e hau atu i te mau mea’toa, ua hinaaro outou i teie utuafare ia riro no outou e amuri noa’tu. E nehenehe te aamu i roto i te 3 Nephi e tauturu ia tatou ia afa‘i i ta taou mau tamarii Ia’na ra, no te mea te horo‘a mai nei te reira ia tatou te hoho‘a ia pee. A tahi, e mea ti‘a ia tatou ia here i te Fatu ma to tatou aau atoa e e mea ti‘a ia here tatou i ta tatou mau tamarii. Te piti, e mea ti‘a ia riro tatou ei hi‘oraa mâ no ratou na roto i te imi-tamau-raa i te Fatu e te tutavaraa ia ora i te evanelia. A toru, e mea ti‘a ia haapii tatou i ta tatou mau tamarii i te evanelia e mea nahea ia ora i ta’na mau haapiiraa.

Te peeraa i teie hoho‘a ia hopoi i ta tatou mau tamarii i te Faaora ra o te hoê ïa faanahoraa. E hi‘o faahou na i te hoho‘a. A tahi, e mea ti‘a ia haapii tatou nahea ia here i te Fatu e to tatou utuafare. E rahiraa taime e titauhia, te iteraa rau, e te faaroo. E titauhia te taviniraa itoito. I reira râ, a î ai tatou i te here o te Fatu, e nehenehe tatou e here. E nehenehe Oia e ta‘i no te mau mea ta tatou i rave, area râ, ua here Oia ia tatou e e vai tamau â Oia no te tauturu ia tatou. No reira e mea ti‘a ia tatou ia haapii te here i ta tatou mau tamarii.

Te piti, e mea ti‘a ia tatou ia riro ei mau hi‘oraa mâ.E faanahoraa atoa te reira. Mai te mea e hinaaro tatou i ta tatou mau tamarii ia haere mai i te Mesia ia ite ratou i To’na hoho‘a mata, e mea faufaa ia imi atoa tatou ia ite mai te reira. E mea ti‘a ia ite tatou i te e‘a no te faaite ia ratou. E mea ti‘a ia tatou ia faaafaro i to tatou oraraa ia nehenehe te mau tamarii i fariû mai ia tatou e ia pee mai. E ti‘a ia tatou ia ui e : « Eaha ta ta‘u mau tamarii e ite nei ia hi‘o ratou i to‘u hoho‘a mata ? Te ite ra anei ratou i te hoho‘a mata o te Faaora i roto i to‘u hoho‘a mata no te huru o to‘u oraraa? »

I teie nei a haamana‘o, aita hoê a‘e o tatou e riro ei hi‘oraa maitai roa‘e no ta tatou mau tamarii, tera râ, e nehenehe tatou e riro ei mau metua e ei mau feia faatere ti‘amâ. Ta tatou tautooraa ia vai ti‘amâ noa o te hoê hi‘oraa maitai no roto ia tatou iho. E mana‘ona‘o tatou i te tahi taime e aura e eita tatou e tapae, area râ, e tamata â tatou. Ia te Fatu e na roto Ia’na, tatou e haapuaihia ai ia riro mai, mai ta tatou i hinaaro ia riro mai. E nehenehe tatou e rave i te mea o te ti‘a ia tatou ia rave.

E a toru, te vai ra ta tatou faanahoraa no te hopoiraa mai i ta tatou mau tamarii i te Faaora ra na roto i te haapiiraa ia ratou i te parau mau o te evanelia no roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau peropheta e na roto i te tautururaa ia ratou ia farii e ia ite i te Varua. Tae noa’tu te mau tamarii apî roa, ia maramarama ratou e ia farii ratou i te mau mea o te natura mure ore. Ua here ratou i te mau papa‘iraa mo‘a e ua here ratou i te peropheta. Ua hinaaro ratou ia maitai noa ratou.Tei ia tatou ra te tautururaa ia ratou ia tape‘a matara noa te reni tuatiraa i te ra‘i ra. Tei ia tatou ra te parururaa ia ratou i te faaururaa o te faaino i to ratou Varua. Ia imi tatou i te tauturu e te faatereraa i roto i te mau papa‘iraa mo‘a. I muri iho, ia haapii tatou i ta tatou mau tamarii ia imi i ta ratou iho pahonoraa i reira. E nehenehe ta tatou e haapii i ta tatou mau tamarii i te parau tumu ti‘a e ia tauturu ia ratou ia faaohipa te reira mau parau tumu i roto i to ratou oraraa. E nehenehe ta tatou e arata‘i ia ratou i te Varua ra ia farii ratou i to ratou iho iteraa no te parau-mau o ta ratou e haapii mai nei. E nehenehe ta tatou e tauturu ia ratou ia imi i te oaoa na roto i te oraraa i te evanelia. E patu te reira i te hoê niu papû no te faaroo e no te haapa‘o i roto i to ratou oraraa o te haapuai ia ratou.

Teie nei, eita teie mau mea e tae ohie noa mai. Te parau ra te aamu o te Ati Nephi e, no teie mau utuafare, e 200 matahiti no te hau. Tera râ e mea papû maitai e, e tautooraa rahi tei faaohipahia. E titauhia te ohipa e te faaoroma‘i e te faaroo rahi tera râ aita e mea faufaa a‘e e aore râ i te utua maitai a‘e. E e tauturu te Fatu ia tatou, no te mea ua here Oia i teie mau tamarii hau atu ia tatou. Ua here Oia ia ratou e e haamaitai mai Oia ia ratou.

E haamana‘o outou e ua haamaitai tata‘itahi Oia i te mau tamarii a te Ati Nephi e ua pure no ratou (a hi‘o 3 Nephi 17:14-17, 21). I reira « e ua parau atu ra oia i te feia ra, na ô atu ra : A hi‘o na i ta outou mau tamarii rii ».

« E te hi‘o a‘e ra ratou ra, nânâ a‘e ra ratou i to ratou mata i ni‘a i te ra‘i, e ua veteahia a‘e ra te ra‘i ia ratou, e hi‘o a‘e ra ratou i te mau melahi mai te mea ra e, te pou maira ratou no te ra‘i mai i na roto i te auahi; e pou maira ratou i raro, e haaati a‘e ra i te mau tamarii rii ra, e ua haaati-atoa-hia i te auahi ; e ua tauturu maira te mau melahi ia ratou » (3 Nephi 17:23-24).

Nahea ta tatou mau tamarii e ite ai i te mau haamaitairaa mai teie te huru i teie mahana ? Ua parau o Elder M. Russell Ballard e : « E mea maramarama roa, te feia o tei horo‘ahia te mau tamarii faufaa ua horo‘ahia ïa te hoê tiaauraa mo‘a e te teitei, no te mea ua faataa te Atua ia tatou ia haaati i te mau tamarii o teie tau i te here e i te auahi o te faaroo e te iteraa e o vai ra ratou » (« Behold Your Little Ones, » Tambuli, Atopa 1994, 40).

E te mau taea‘e e te mau tuahine, e mau melahi tatou tei tonohia mai e te Metua i te Ao ra, no te haamaitai i te mau tamarii, e e nehenehe tatou e tauturu ia ratou ia hi‘o i te hoho‘a mata o te Faaora i te hoê mahana, a haapii ai tatou i te mau parau-tumu o te evanelia e i te faaîraa i to tatou mau utuafare i te oaoa o te oraraa i te reira. Mai te mea e, e amui tatou, e ite atu tatou Ia’na. E ite tatou i To’na here e Ta’na mau haamaitairaa. E na roto Ia’na e nehenehe tatou e ho‘i i mua i to tatou Metua. E tupu te reira ia haapa‘o tatou, ia vai faaroo noa e ia itoito i te peeraa i Ta’na mau haapiiraa.

« Oia mau, te na reira mai nei te Fatu : E tupu mai â teie o te mau varua atoa o te faarue i ta’na mau hara ra e o te haere mai ia‘u nei, e o te pii mai i to‘u nei i‘oa, e o te haapa‘o i to‘u nei reo, e o te haapa‘o ho‘i i ta‘u mau faaueraa, e ite mai ïa i to‘u nei mata e e ite mai ho‘i e te vai nei au » (PH&PF 93:1).

Te mau taea‘e e te mau tuahine, ua ite au te ora nei te Atua. Iesu Mesia o Ta’na ïa Tamaiti, to tatou Faaora e te Taraehara. Ua ani manihini mai Oia ia tatou ia haere mai Ia’na ra ua faaue mai Oia ia tatou ia hopoi mai i ta tatou mau tamarii ia ite amui tatou, i To’na hoho‘a mata e ia ora e amuri noa’tu i piha‘i iho Ia’na e i piha‘i iho i te Metua i te Ao ra. Te pure nei au ia ohipa tatou paato‘a no te farii i teie haamaitairaa rahi na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.