2010
Eiaha, eiaha, eiaha e faaru‘e !
Me 2010


Eiaha, eiaha, eiaha e faaru‘e !

Eaha ta te Fatu i hinaaro ia outou ia rave ? Ua hinaaro Oia ia outou ia vai itoito e ia vai ei tamahine haapa‘o maitai na te Atua, faati‘a i te ora i te mau mahana atoa ia nehenehe ia outou ia ora mâ noa ia farii i te mau haamaitairaa o te hiero.

Hōho’a
Mary N. Cook

I te ava‘e Atete i mairi a‘e nei, ua haere maua e ta maua na mo‘otua i Timpanogos Cave National Monument, te hoê vahi au-roa-hia o Utaha i faata‘ahia. E mea huru atea rii hoê afa maile (2.4km) ia haere e tapae atu ai i te ana, area râ, e mea oaoa ia hi‘o i te nehenehe o teie mau ana, e huru aureure to ratou. E mea papû e riro te haafifi ia Ruthie e iva matahiti area râ o Caroline e ono matahiti e roa‘a anei ia’na te puai e te faaoroma‘i no te haere i reira.

E mea faaitoito noa i te haere, i te taime matamua roa, e a haere vitiviti matou na te pae e‘a. Ua tae vitiviti roa matou i ni‘a i te e‘a i te hoê e tae atu i te maha area râ, e toe a te tahi afaraa rahi no te tapa‘eraa. Haamata ihora Caroline i te tarapape te aau. Te tere maitairaa o Ruthie e te faaitoito nei ia Caroline ia tape‘a tamau. No reira, ua tamaru mai matou i te haere ia nehenehe ia Caroline ia haamaumau. I reira, mai te mea ra e te mau mea atoa ua hape. E mea puai te mata‘i e haafifi te repo puehu i to matou mata ia hi‘o. E mea huru ri‘ari‘a rii e aita i rava‘i, e inaha, te hoê tapa‘o faaite i tai‘ohia e matou, « Faaearaa no te Ofi. Faaea i ni‘a i te E‘a. Faaea ma te Hau ».

E mea tapitapi roa to matou haere‘a, e toru i ni‘a i te maha o te e‘a e toe ra e tae atu ai i ta matou fâ, area râ, te vai noa ra te tuhaa o te mou‘a no te ta‘uma. Rohirohi, ri‘ari‘a e te feaa i to’na paari, ua parahi Caroline i raro e ma te ta‘i parau mai nei, « E faaru‘e au ! Eita ta‘u e nehenehe e haere faahou atu â ! »

Parahi ihora matou i raro e paraparau atura no ni‘a i te mea o ta matou e rave. Faanaho ihora matou. Ua opua matou i te tai‘o i to matou taahiraa avae e ei reira matou e hi‘o atu ai i muri a‘e 100 taahiraa. Ua haapapû o Ruthie e o vau ia Caroline e e tauturu maua ia’na. E hi‘o haere matou i te hoê mea o te faatupu i te oaoa na te pae e‘a e ia opere i te mea o ta matou e ite. Ua himene matou i te tahi mau himene Paraimere.

Ua taui te mau mea. Ua rave o Caroline i te hoê ma‘itiraa ia pee i te opuaraa. Ia oti hoê hanere taahiraa i te ravehia te hoê ohipa ti‘a ore te riro ei mea ti‘a. Ua ite o Caroline e tauturu maua ia‘na, e a hi‘o haere ai matou i te mau mea maitai e haa‘ati ra ia matou e ua himene hoi i te mau himene, na te reira i faaoaoa ia matou.

Ua ri‘ari‘a anei outou e ua tara pape anei te aau a hi‘o ti‘a’i outou i te hoê tamataraa o ta outou i mana‘o e tei raro atu i to outou paari ? Ua opua anei outou i te faaru‘e ?

A feruri na e mea nahea to Iosua, te mono o te peropheta rahi ra o Mose, ti‘araa ia vaiiho, ma te ite e na’na e arata‘i i te mau tamarii a Iseraela i te fenua i parauhia ra. I te hoê taime, ua papû ia‘u, te mana‘o nei oia ia faaru‘e. Area, ua tamahanahana te Fatu ia’na e toru taime, ma te faaue ia’na ia vai itoito noa (a hi’o Iosua 1:6-9). Na roto i te faaroo e, tei pihai iho Oia ia ratou, fafau atura te mau tamarii a Iseraela e, « O ta oe i faaue mai ia matou… o ta matou ïa e haapa‘o » (Iosua 1:16).

Ua î te mau papa‘iraa mo‘a i te aamu o te mau tane e o te mau vahine o tei faaite i te itoito rahi e ia rave i ta te Fatu i faaue mai e tae noa’tu i te mau ohipa o tei ore e ti‘a, e tae noa’tu e ua hinaaro ratou i te faaru‘e.

Eaha ta te Fatu i hinaaro ia outou ia rave ? Ua hinaaro Oia ia outou ia vai itoito e ia vai ei tamahine haapa‘o maitai na te Atua, faati‘a i te ora i te mau mahana atoa ia nehenehe ia tatou ia ora mâ noa ia farii i te mau haamaitairaa o te hiero e ia ho‘i Ia’na ra. I roto i te ao i teie mahana, e titau te reira i te itoito. Te ia outou te opuaraa no te faaora e te tauturu ia rave i te reira. Te opuaraa no te ti‘amâraa, te paari no te maiti, o te faana‘oraa i teie opuaraa. Ua opua outou i te rave i te tahi mau maitiraa maitatai. Hou outou a fanauhia’i, ua rave outou i te maitiraa ia haere mai i te ao nei e ia farii i te hoê tino e ia faaite ia outou iho. Ua rave outou i te maitiraa ia bapetizohia, o te oro‘a matamua ïa i titauhia i ni‘a i te e‘a no te ora mure ore. Tei onei outou no te ite i te oraraa tahuti e i reira outou e haere tamau ai e maiti i te mau oraraa maitai, ia haapiihia e ia tupu maitai. Ma te maiti i te mau oro‘a mo‘a e te fariiraa i te mau oro‘a o te hiero o te tahi ïa taahiraa faufaa i roto i teie opuaraa.

Ia tupu a‘e outou i te paarie te mau tamahine, e riro te e‘a i te etaeta, e hinaaro paha outou e faaru‘e. E riro te oraraa i te tamatahia, ua î i te mau faaotiraa e te mau tamataraa i te mau tapi‘oraa atoa. E puhi mai Satane i te mau mata‘i o te reru o te faatupu ia outou ia ui e, o teie anei te e‘a ta outou e rave. E nehenehe anei outou e tamata i te tahi atu e‘a, noa’tu e te vaira te tapa‘o no te ati i reira. E nehenehe outou e feaa i to outou paari e e nehenehe outou e maere ei tamahine apî e, « E nehenehe anei ia faaea faaroo noa i te ao nei i teie mahana ? » Te pahonoraa, e to‘u mau hoa apî e, « E ! » E ta‘u a‘o ia outou hoê a ïa e ta Winston Churchill i roto i te Tama‘i II o te Ao nei: Eiaha, eiaha, eiaha e faaru‘e ! (A hi‘o « Never Give In » [speech, Harrow School, Londres, Peretane, 29 no atopa 1941]).

Na teie e horo‘a i te itoito rahi, area râ te vai nei Ta’na opuaraa ! Eaha te mea e tauturu ia outou ia pee i te opuaraa no te ora e ia vai itoito e ia vai faaroo noa ei tamahine na te Atua ? A tahi, te fariiraa i te hoê iteraa papû, te tahi taahiraa i muri i te tahi. A piti, a imi i te tauturu a te Metua i te Ao ra, a Iesu Mesia, a to outou utuafare e vetahi atu o te nehenehe e paturu ia outou i roto i ta outou mau faata‘araa no te pee i te opuaraa. E i te hopea roa, ia ora ti‘amâ noa i te faahoaraa a te Varua Maitai.

Te faufaa no te fariiraa i te hoê iteraa papû, ua fafau mai te Peresideni Thomas S. Monson i te feia apî tamahine e, « To outou iteraa papû, ia faaamu tamauhia, e ora outou » (« Ia itoito outou », Liahona, Me 2009, 126).

E haapuaihia to outou iteraa papû « e tupu i te rahi na roto i to outou iteraa rau. Eita hoê e farii i te hoê iteraa papû taato‘a i te hoê taime » (Mau Maite i te Faaroo: Te Hoê Tumu Niu no te Evanelia [2004], 179). E haamana‘o outou e ia nehenehe outou e pauma i te tuhaa etaeta o te mou‘a, e tapiri atu matou i te hoê taahiraa i te hoê taime. No te farii i te hoê iteraa papû, titauhia ia outou ia faaamu hoê taahiraa i muri i te tahi. « E tupu [to outou iteraa papû] i te rahi ia opua outou i te haapa‘o i te mau faaueraa. Mai te mea e, e faateitei e e haapuai outou ia vetahi ee, e ite outou i to outou iteraa papû ia hotu tamau noa ». Mai te mea e, e haamau outou i te peu o te pure, te tai’oraa i te papa’iraa mo’a, te haapa’o i te mau faaueraa, e te taviniraa ia vetahi ê, «e haamaitaihia outou i te mau taime faaururaa o te [faaitoito] i to outou iteraa papû » (a hi’o Mau Maite i te Faaroo, 179-80).

E horo‘a te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua i te hoê e‘a faahiahia no outou ia faaamu i te iteraa papû hoê taahiraa i muri i te tahi. Te iteraa rau o te itoito e te opuaraa o te tahi ïa mau taahiraa e faaamu i to outou iteraa papû no Iesu Mesia a haapii ai outou i Ta’na mau haapiiraa e ia haapa‘o tamau ia ratou i roto i to outou oraraa. Teie faaamuraa tamau e afa‘i ia outou i ni‘a i te e‘a o te ora.

A piti, a imi i te tauturu a vetahi ê no te horo‘a ia outou te puai hau atu e te patururaa. A imi matamua roa i to outou Metua i te Ao ra na roto i te pure. E mau tamahine outou Na’na. Ua ite Oia ia outou e te here nei ia outou. E faaroo Oia e e pahono i ta outou mau pure. Ua haapiihia tatou e rave rahi taime i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ia « pure tamau noa » (ei hi‘oraa, a hi‘o PH&PF 90:24). Ia pure outou, e parahi mai te Fatu mai ta te Fatu i rave ia Iosua.

Ua hinaaro tatou tata‘itahi i te tauturu a te Faaora ia pee i te opuaraa e ia ho‘i i to tatou Metua i te Ao ra. Penei a‘e, ua rave paha outou i te tahi mau hape e aore râ, ua haere na te tahi e‘a. « No te mea ua here te Faaora ia outou e ua horo‘a mai i To’na ora no outou, i nehenehe ai ia outou ia tatarahapa… Ua horo‘a te tusia taraehara a te Faaora ia outou te rave‘a no te faaore i ta outou mau hara » (Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua a te Feia Apî Tamahine [buka iti, 2009], 71). « Te vitivitiraa ia outou ia tatarahapa, te ohieraa ïa ia outou ia ite i te mau haamaitairaa e tae mai no ô i te faaoreraa hara » (No te Puai o te Feia Apî [buka iti, 2001], 30).

A faaoti i teie nei ia rave i te mea i titauhia no te tatarahapa. « A rave ma te mâ i te oro‘a mo‘a i te mau hepetoma tata‘itahi e a faaî i to outou oraraa i te mau faaoaoaraa mâ o te hopoi mai i te puai i te pae varua. A rave ai outou i te reira, e tupu outou i te puai i roto i to outou paari no te pato‘i i te mau tamaraa, te haapa‘oraa i te mau faaueraa, e te riroraa mai ia Iesu Mesia te huru » (Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua a te Feia Apî Tamahine, 71).

Tei ni‘a te mau peropheta o te mau mahana hopea nei i te ao nei no te tauturu ia outou. E paraparau mai te mau Peropheta no teie mau mahana. A apo mai i ta ratou parau. E horo‘a mai ratou ia outou te mau tapa‘o no te faa‘ara ia outou i te mau ati e e horo‘a mai i te ora ia outou. Teie mau tapa‘o taa è i itea ia outou i roto No te Puai o te Feia Apî. « A pee i te peropheta; ua ite oia i te e‘a » (Chants pour les enfants, « Suivre le Prophète », 110-11).

Hoê o te mau haamaitairaa no te opuaraa o te mea ïa ia faanahonaho tatou i roto i te mau utuafare. E mau metua to outou o tei rahi te paari e te iteraa rau no te tauturu ia outou ia roa‘a te puai hanahana. A ti‘aturi ia ratou. Te hinaaro ra ratou i te mea au a‘e no outou.

A haapii no ô mai i to outou metua vahine, to outou mama ru‘au e te tahi atu mau vahine parau-ti‘a e mau iteraa papû puai. Te ohipa a te hoê metua vahine i roto i te opuaraa o te faaamuraa ïa. E te mau metua vahine, aita atu e taata e here i ta outou mau tamahine maori ra ia outou. O outou to’na taata faatere mau, te arata‘i e te hi‘oraa maitai. Te ti‘aturi nei matou e e farii outou i te aniraa manihini ia ohipa i ni‘a i te Faarava‘iraa Ia‘u Iho i Mua a ta outou mau tamahine. I to‘u raveraa i ta‘u peu maitai e ta‘u metua vahine, ua haapii mai au e, e haapuaihia to outou auraa e e haamaitaihia orua e to orua here, te patururaa e te faaitoitoraa.

E te feia apî, a maiti i te mau hoa papû o te paturu ia outou i roto i ta outou mau opuaraa parau-ti‘a no te peeraa i te opuaraa. Mai ia Ruthie, o tei horo‘a i te faaitoitoraa ia Caroline, ua ite matou e e mea rahi o outou e nehenehe e rave no te faaitoitoraa i te tahi e te tahi. I muri mai i te fariiraa i te Feti‘a no te mau Tamahine, e taime no outou no te riroraa ei « tuahine rahi ». Te manuïaraa i te Faahanahanaraa a te Derube e horo‘a mai ïa i te rave‘a no te haapuairaa i te tahi atu feia apî tamahine na to outou hi‘oraa parau-ti‘a e te iteraa papû mai to outou mau arata‘i e ta outou Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua.

No te hopearaa, a ora mâ no te auhoaraa a te Varua Maitai. I to matou tautururaa ia Caroline, i to matou hi‘o haaatiraa ia matou, e himene i te mau himene a te Paraimere, ua ani manihini matou i te Varua. Ua ite matou i te here, te oaoa e te hau, o te mau hotu o te Varua (a hi‘o Galatia 5:22). E hinaaro outou i taua hau ra e te haapapûraa ia tamata mai Satane i te huanane ia outou ia puhi mai te mau mata‘i o te feaa, ia tamatahia outou ia rave i te tahi atu e‘a e aore râ, ia riro ei enemi e aore râ, i te faaino i ta outou mea e ti‘aturi ra.

Te hinaaro nei au e faaite ia outou te hoê iteraa rau no Julie, te hoê tamahine apî o tei fariu i te tamataraa na roto i te peeraa i te faaururaa o te Varua Maitai. Te tai‘o ra oia i te Faufaa Tahito i te hoê mahana e inaha, puta mai nei i roto i to’na feruriraa, « A tai‘o Mataio 5. A tai‘o Mataio 5 ». Mana‘o ihora oia, « No te aha teie mana‘o no te tai‘o i te Faufaa Apî ? « Ua haapa‘o oia i te faaururaa e ua tai‘o ia Mataio, « E aroha’tu i to outou mau enemi; e faaora’tu i tei tuhi mai ia outou; e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia outou; e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani ino mai ia outou » (Mataio 5:44).

Te mahana i muri mai, e fifi to’na e to’na mau hoa e mea edene ia’na e ua haavare ia’na. Mea matamua, ua inoino oia, e ua feruri oia e, « ua ineine au no te reira. Ua faauru mai te Varua ia‘u ia tai‘o Mataio e e ti‘a ia‘u ia here e ia pure no to‘u mau hoa ». Na teie taahiraa na‘ina‘i o te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a i faaineine ia‘na ia pahono mai ta te Mesia te huru. Na teie iteraa rau, i haapapû mai ia’na e ua ite te Fatu e na roto i te faaururaa a te Varua Maitai, ua ite oia eaha te mea e rave.

E to‘u mau feia apî tamahine e, ua farerei na vau e rave rahi o outou, o tei, mai ia Julie, aita i faaru‘e i to’na ûraa i te mau fifi area râ, ua ma‘iti i te pee i te opuaraa. Te pure nei au e te hoê taahiraa i muri i te tahi, e tamau noa outou i te haapuai i to outou iteraa papû. A imi i te tauturu a to outou Metua i te Ao ra, a Iesu Mesia, a te mau peropheta, e te tahi atu o te paturu mai ia outou i roto i ta outou faaotiraa ia pee i te opuaraa. A ora i te hoê oraraa faaroo ia nehenehe outou ia rave i teie mau mea, e parahi mai te Fatu i pihai iho ia outou e nehenehe ia outou e faaea i ni‘a i te e‘a o te arata‘i ia outou i te hiero e i te ora mure ore. « Ia vai itoito e ia faaitoito noa » (Iosua 1:9) e eiaha, eiaha, eiaha e faaru‘e ! Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.