2010
Ta tatou hopoi‘a i te Atua : Te misioni a te mau metua e te feia faatere no te u‘i apî
Me 2010


Ta tatou hopoi‘a i te Atua : Te misioni a te mau metua e te feia faatere no te u‘i apî

E ohipa faahepohia ia tatou ia tauturu i te feia apî ia haroaroa e ia ti‘aturi hohonu i te evanelia.

Hōho’a
Elder Robert D. Hales

I teie avatea, te hinaaro nei au e faaitoito i te mau metua e te feia atoa tei piihia no te arata‘i e no te tavini i te feia apî o teie ao. Ua heheu mai te Fatu ia Iosepha Semita e, e « ohipa tarahu ïa na tatou i te ui paato‘a o te tupu mai nei » (PH&PF 123:11).

I roto i to‘u oraraa ei metua tane e ei papa ruau, ua feruri au i te uiraa, eaha ta‘u Hopoi‘a i te Atua i roto i te parau no te u‘i apî ? Te hinaaro nei au e faaite atu te tahi o ta‘u i haapii mai na roto i to’u iho feruriraa e te iteraa papû.

No tatou paato‘a, te raveraa i te Hopoi‘a i te Atua ei mau metua e ei feia faatere e haamata ïa na roto i te hi‘oraa maitai – te tamau-noa-raa e te oraraa ma te itoito i te mau parau tumu i te fare. Ia ravehia te reira ma te opuaraa papû e te itoito.

No te u‘i apî, aita e mono no te iteraa i te evanelia e orahia i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa. Aita te mau faaehau apî i uiui noa‘e eaha te ti‘aturiraa o to ratou mau metua. Ua parau mai ratou e, « Aita matou i feaa e, ua ite to matou mau metua vahine i te reira » (a hi‘o Alama 56:47-48). Ua ite anei ta tatou mau tamarii i te mea o ta tatou i ite ?

Te vaira ta‘u hoê mootua tamaroa tei ani mai ia‘u i te hoê taime e haere na muri iho ia’na i te teata au-roa-hia e te taata, e ere râ i te mea au roa. Ua parau vau ia’na e, aitâ vau i rava‘i te paari no te haere e hi‘o i tera hoho‘a teata. Ua maere oia e tae roa i te taime ua faataa to’na mama ruau ia’na e e ere no Papa û te parau no te faito matahiti. Ua ho‘i faahou maira oia e farerei ia‘u na o mai ra e, « Ua taa ia‘u i teie nei, e Papa û. Eita roa oe e rava‘i te paari no te hi‘o i tera hoho‘a teata, e ere anei ?» E parau mau ta’na !

Taa ê noatu te faaiteraa i te u‘i apî te e‘a na roto i te hi‘oraa maitai, e arata‘i tatou ia ratou na roto i te taa-papû-raa i to ratou aau e te haereraa na piha‘i iho ia ratou i ni‘a i te e‘a o te evanelia. No te taa-maitai-raa i to ratou aau, e mea tiia tatou ia rave hau atu i te faaearaa i roto hoê â piha e aore râ, te haereraa hoê â faaoaoaraa utuafare e ta te Ekalesia. E mea ti‘a ia tatou ia faanaho e ia haafaufaa i te mau taime haapiiraa no te faahohonu e no te haamaoro â i te huru o to ratou feruriraa e to ratou aau.

Ei hi‘oraa, te faanaho tamau nei te feia faatere o te Ekalesia i te mau faaoaoaraa autahu‘araa e te puhaparaa na te Scout – tera râ, te faatupu ra anei te reira mau faaoaoaraa i ta ratou mau fâ faufaa roa ? Ua haapii mai au e, no te haafaufaaraa i te hoê ohiparaa a te autahu‘araa e aore ra, a te scout no te hoê tamaroa e ere ïa i te fariiraa i te hoê feti‘a, o te parahiraa râ e te aparauraa i te hoê taime e te hoê taata faatere o tei tau‘a ia’na e i to’na oraraa.

Hoê â huru, te mau metua vahine e te mau metua tane, a faahoro ai outou e aore râ a haere avae ai outou no te afa‘i i ta outou mau tamarii i te fare haapiiraa e aore râ, i te tahi atu mau faaoaoaraa, te faaohipa ra anei outou i te reira taime no te aparau ia ratou no ni‘a i ta ratou mau ti‘aturiraa, e to ratou mau moemoea e te mau feaaraa e to ratou mau oaoaoraa ? Te rave ra anei outou i te taime no te ani ia ratou ia tatara i te faaroo taria i ta ratou mau matini MP3 e i te tahi atu mau matini ia ti‘a hoi ia ratou ia faaroo mai ia outou e ia ite i to outou here? Roa noa’tu to‘u ora, rahi noa’tu atoa to ite e, te mau taime haapiiraa i to‘u apîraa, te mau taime iho â râ i horo‘ahia mai e to‘u na metua, ua tarai te reira i to‘u oraraa e ua faaite o vai râ vau.

E mea ti‘a ore te faarahi-noa-raa i te faaururaa a te mau metua o tei taa maitai i te aau o ta ratou mau tamarii. Te faaite ra te tahi imiraa e, i roto i te tauiuiraa faufaa rahi o te oraraa – oia’toa te mau tau i reira e ohie noa te feia apî i te faatea ê i te Ekalesia – te faaururaa rahi e ere no ô mai i te uiuiraa a te episekopo eaore ra, te tahi atu mau ti‘a faatere, no roto mai râ i te rave-tamau-raa, te itoito, te here, e te aupururaa tahoêraa a te metua.

I roto i taua feruriraa ra, ia parahi tatou i ni‘a i te airaa maa i te ahiahi, tei reira anei to tatou utuafare ? Te haamana‘o nei au i to te hoê taure‘are‘a aniraa i te parau faati‘a no te hauti i te taoraraa popo i te hora tamaaraa. « E tuu i ta‘u maa i roto i te umu », ta‘u ïa i parau i to‘u mama. Pahono maira oia e, « Robert, te hinaaro nei au ia rave oe i te hoê taime faaearaa, ia ho‘i mai i te fare, ia tae mai i te tamaaraa e te utuafare, e reira oe e haere atu ai e hauti tairi popo e pô no a‘e ». Ua haapii oia ia matou paatoa no te tamaaraa utuafare, e ere no te maa, no te raveraa tahoê a te utuafare e haapuai i te varua. Ua haapii to‘u metua vahine e te here rahi o ta matou e horo‘a tei roto ïa i te utuafare.

No ta tatou rave-tahoê-raa e te feia apî no te faauru mau i to ratou aau, e mea ti‘a ia tatou ia ara maitai mai ta tatou e ara’tu i to tatou mau hoa rave ohipa papû aore râ, te hoê hoa piri. Te mea faufaa roa’tu o te uiraa ïa ia ratou i te mau uiraa, te vaiihoraa ia ratou ia paraparau e ia ineine tatou no te faaroo – oia ïa, faaroo e faaroo noa â – e ia faaroo ma to tatou tari‘a pae varua ! E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, te tai‘o noa ra vau i te ve‘a, i haere mai ai hoê o ta‘u mau mootua e pupuni i roto ia‘u. A tai‘o noa ai au, ua oaoa vau i te faarooraa i to’na reo navenave i te paraparauraa i muri. A feruri na i to‘u maere, tau taime rii i muri mai ua tomo mai oia i roto ia‘u e te ve‘a. Ua rave mai i to‘u hoho‘a mata i roto i to’na rima, e to’na ihu tapiri i to‘u ui maira, « E papa û ! Tei ônei oe ? »

Mama, papa tei ônei anei orua ? Papa û, Mama û tei ônei anei orua ? Te auraa o te parau e, tei ônei, o te haroaroaraa ïa i te aau o to tatou feia apî e i te tuatiraa e ô ratou. E te tuatiraa e ô ratou, te auraa, e ere i te aparau-noa-raa ia ratou, o te raveraa râ i te tahi ohipa e o ratou.

Aita i maoro a‘e nei, ua faaroo vau i te hoê mama i te faati‘araa e mea nahea to’na tautururaa i ta’na na tamahine e toru ia faaoti i ta ratou mau titauraa no Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua ma te rave i te mea e tia‘ihia ra – te ara-noa-raa e te tuurimaraa i te opuaraa ti‘a. I muri iho ua tatara marû mai oia, ma te roimata i te taheraa i ni‘a i to’na paparia, « Aita i maoro a‘e nei, te ohipa ra vau e te maha o ta‘u tamahine, na roto i te raveraa maua i ta’na mau opuaraa. Ua taui roa te reira i to maua oraraa e to maua auraa. Aue râ hoi te oto i to‘u iteraa i te mea tei erehia e au na roto i te raveraa i te reira e ta‘u na tamahine e toru ». Te mau parau oto roa a‘e o te reo e o te papa‘i o te mau parau ïa tei na ô mai e, « Ahani pa‘i ! »1

E mea ti‘a i te mau melo paari o te Ekalesia ia maramarama e, te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua e te Hopoi‘a i te Atua e ere noa i te hoê tabula tapa‘oraa roa. E mau fâ râ no te taata iho tei haamauhia na te tamaroa e na te tamahine apî tata‘itahi no te tauturu ia ratou ia vai ti‘amâ no te farii i te mau oro‘a o te hiero, tavini i te misioni, faaineine no te faaipoiporaa mure ore e te faateiteiraa. Tera râ, ia maramarama maitai e : mai te mea e, e tamata te mau feia apî tamaroa e te feia apî tamahine i te faaoti i teie mau fâ ratou ana‘e, e riro ïa ei ereraa rahi e te fifi mau !

E te mau metua tane, te mau metua vahine, e te feia faatere no te feia apî, te ani nei matou ia outou ia amui mai i roto i Te Faahaereraa Ia‘u Iho i Mua e i roto i te Hopoi‘a i te Atua e ta outou mau tamarii e te feia apî. E ere o ratou ana‘e te tupu; o outou atoa râ. E te mea faufaa roa, e tupu amui outou i roto i te hoê taatiraa faaroo e te auhoaraa o te haapuai i te tahi e te tahi, e ia faaea tamau noa i ni‘a i te e‘a o te evanelia e amuri noa’tu, no te riro mai ei utuafare mure ore.

Te hoê tuhaa faufaa roa no te faaotiraa i ta tatou Hopoi‘a metua i te Atua, o te haapiiraa ïa i ta tatou mau tamarii i te evanelia e i te faaineineraa ia ratou ia amui hope mai i roto i te Ekalesia faaho‘ihia mai a te Faaora. A haamana‘o i te haapiiraa a te arii Beniamina i te nunaa. I muri iho i ta’na haapiiraa, e rave rahi taata paari tei faahuru-ê-rahi-hia to ratou aau (a hi‘o Mosia 5:2). Tera râ te paru ra e « e rave rahi te taata apî o tei ore i ti‘a ia ite i te parau a te arii ra a Beniamina, no te mea e mau tamarii rii ratou i te tau i parau mai ai oia i to’na ra mau taata… E ua etaeta to ratou aau » (Mosia 26:1, 3).

E hopoi‘a faahepohia na tatou i te tautururaa i te feia apî ia maramarama e ia ti‘aturi hohonu mau ratou iho i te evanelia. E nehenehe tatou e haapii ia ratou ia haere na te maramarama, eita râ te reira maramarama e tipeehia. Na ratou iho e titau i te reira. E mea ti‘a ia roaa to ratou maramarama o te iteraa papû i te vahi no reira mai te maramarama varua – Te Atua ïa – na roto i te pure e te tai‘oraa e te feruri-maite-raa. E mea ti‘a ia maramarama ratou o vai râ ratou e o vai ta te Metua i te Ao ra e hinaaro ia riro mai ratou. Nahea tatou i te tauturu ia ratou ?

Ia tupu ana‘e to tatou pô utuafare, e apooraa utuafare, e aore râ, te hoê aparauraa evanelia hohonu e ta tatou mau tamarii, e taime te reira e ti‘a ai ia tatou ia hi‘o i roto i to ratou mata e ia faaite ia ratou e ua here tatou ia ratou e ua here atoa to ratou Metua i te Ao ra ia ratou. I roto i teie mau rave‘a mo‘a, e nehenehe atoa ta tatou e tauturu ia ratou ia taa, i roto i te hohonuraa o to ratou aau, e o vai râ ratou e to ratou fana‘o i to ratou haereraa mai i te fenua nei e i roto i to tatou utuafare e amui mai i roto i te mau fafauraa ta tatou i rave i roto i te hiero ia riro ei utuafare mure ore. I roto i te rave-tahoê-raa e faaite tatou, e tatara tatou i te mau parau tumu e te mau haamaitairaa o te evanelia.

I teie tau hepohepo, aita e rava‘i no ta tatou mau feia apî ia ite noa. E mea ti‘a ia ratou ia rave. Te amuiraa mai ma te pato‘i ore i te mau oro‘a, te mau pŭpŭ e te mau pŭpŭ tauturu, te mau faanahoraa faauruhia, e te mau faaoaoaraa haapuaihia, e tauturu te reira i te feia apî ia ahu i te haana tama‘i atoa a te Atua ra. E tauturu anei tatou ia ratou ia ahu i te haana tama‘i ia pato‘i ratou i te mau ôhi auahi o te enemi ra ? No te ma‘itiraa mau i te e‘a o te Fatu, e mea ti‘a ia ratou ia ite i To’na e‘a. No te ite mau i To’na e‘a, e mea ti‘a ia tatou ia haapii e ia arata‘i ia ratou ia ohipa, ia amui, ia rave.

Te ohipa misionare rahi a‘e ta tatou e rave, tei roto ïa i to tatou mau utuafare. To tatou mau fare, te mau pŭpŭ e te mau piha haapiiraa, e tuhaa ïa te reira no te aua misioni. Ta tatou mau tamarii e mau mootua, ta tatou ïa mau melo imi faufaa a‘e.

Te ohipa no te aamu utuafare rahi a‘e ta tatou e rave, tei roto ïa i to tatou mau utuafare. O te faaineineraa pae varua ïa o ta tatou mau tamarii i roto i te u‘i apî, e, na roto i to ratou haapa‘o maitai, e haapapû ïa i te ohipa mure ore e te vai tamauraa o to tatou mau utuafare no te u‘i apî e haere mai nei.

Te ohipa faaoraraa rahi a‘e, te ohipa faaitoitoraa rahi a‘e, tei roto ïa i to tatou mau utuafare. Mai te mea e haerea ê ta te hoê melo o to outou utuafare, ua riro ïa outou ei faaora i roto i te ohipa faaoraraa rahi a‘e ta te Ekalesia i ite a‘e nei. Te faaite papû nei au na roto i to‘u iho mau iteraa rau e: hoê noa iho upoo-ti‘a-ore-raa, maori râ, te faaru‘eraa oe. Aita i taere roa e aita i maoro roa no te haamata. Eiaha e haape‘ape‘a no te mau mea i tupu i ma‘iri ra. A niuniu. A papa‘i i te hoê nota. A haere e farerei. A faatae i te aniraa manihini ia haere mai i te fare. Eiaha e ri‘ari‘a e aore râ, e haamâ. Ta outou tamarii o ta te Metua ïa i te Ao ra tamarii. Te rave nei outou i Ta’na ohipa. Ua fafau mai Oia i te putuputu i Ta’na mau tamarii, e tei pihai iho Oia ia outou.

Te faaroo rahi a‘e e roaa ia tatou, tei roto ïa i to tatou mau utuafare a faaea puai noa ai i te mau tamataraa e te ati o te mau metua. I te pŭpŭ na‘ina‘i a‘e o te mau metua vahine, ua parau te Peresideni Monson e, « I te tahi taime e mea oioi roa tatou i te haava i te ohipa ta to tatou manuïa e te upoo-ti‘a-ore-raa i faatupu mai ». Te parau faahou atu nei au, eiaha e hi‘o i te mau tamataraa o teie mahana ei mea mure ore. Te rave nei to tatou Metua i te Ao ra i Ta’na ohipa i roto i te maororaa. « E rave rahi te mau mea i mua roa ia tatou », ta te peropheta Iosepha Semita ïa i parau. « No reira… ia rave tatou i te mau mea atoa i roto i to tatou mana ia rave ra ma te oaoa; ei reira e tia‘i ia tatou ia ti‘a noa mai ai, mai te papû-roa-raa, no te ite i te ora o te Atua ra, e no te faaiteraa mai i To’na ra rima » (PH&PF 123:15, 17).

I teie sabati pasa, te ti‘aturi nei au e e taime to tatou no te faaite i to tatou iteraa papû e ua ite tatou e, te ora nei te Atua e o Iesu te Mesia. Te ti‘aturi nei au e e faaite tatou i to tatou iteraa papû ia ite ho‘i ta tatou mau tamarii e, tei hea to tatou aau e ua here ho‘i tatou ia ratou. Te here rahi a‘e e te mau haapiiraa rahi a‘e ei roto ia i to tatou utuafare e vai ai.

Te ani nei au te mau haamaitairaa a te Fatu ia niiniihia i ni‘a iho i te mau metua e te feia apî o tei haapiihia i roto i te mau utuafare faaroo, ia ite ratou i te oaoa o te utuafare a faaamuhia’i, a faaitoitohia’i e a arata‘ihia’i ratou. Teie ta‘u pure, ia riro to tatou mau utuafare ei mau utuafare mure-ore, e ia amui tatou i mua te aro o te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti, Iesu Mesia.

Te faaite nei au i to‘u iteraa taa ê e te ora nei o Iesu Mesia. O Oia te tia‘i no te mau mamoe i mo‘e, te faaora o te varua mauiui, te faaora o te aau pepe, te ti‘aturiraa o te taata atoa. I pihai iho Ia’na ei Fatu no tatou, e faaoti ana‘e tatou i ta tatou ohipa i te Atua na roto i te faaroo Ia’na e i To’na here mure ore no tatou tata‘itahi, o ta‘u ïa pure, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

NOTA

  1. A hi‘o « Maud Muller », The Complete Poetical Works of John Greenleaf Whittier (1876).