2010
Ua parau mai o mama ia‘u
Me 2010


Ua parau mai o mama ia‘u

Penei a‘e te tumu tatou paatoa e pahono ai i te here o to tatou mau metua vahine no te mea ïa e, ua aifaito te reira here i te here o to tatou Faaora.

Hōho’a
Elder Bradley D. Foster

Ua tuu te Fatu i ni‘a i te mau metua i te hopoi‘a matamua o te aupururaa i ta ratou mau tamarii. I te tahi mau taime, e vai te reira hopoi‘a i ni‘a i te hoê metua otahi. E mea apî roa to‘u mama a pohe ai to‘u papa, toe noa mai nei oia ana‘e no te faaamu e maha tamarii. Tera râ, ua faaruru oia i to’na mau ati ma te faaroo e te itoito, ma te parau mai ia matou e, mai te mea e, e haere noa matou na ni‘a i te e‘a o te parau mau, e mea maitai a‘e ïa te hopearaa i te haamataraa. Mai te mau tamarii a te mau metua vahine itoito i roto i te Buka a Moromona, « Aita matou i feaa, e ua ite to matou mau metua vahine i te reira ». (Alama 56:48). E te mau taea‘e e te mau tuahine, ua ite papû vau i te mana rahi o te mau metua vahine.

Ua faati‘a mai to‘u hoa rahi o Don Pearson i te hoê iteraa o te paturu i teie mana. I te hoê pô, ua ani maira ta’na tamaiti e maha matahiti ia’na ia tai‘o i te hoê aamu hou to’na taotoraa. Ua rave o Eric i ta’na buka au roa: The Ballooning Adventures of Paddy Pork, e aamu te reira no te hoê utuafare te ora ra i roto i te mau motu o te moana e o te haere i tera motu e tera motu na ni‘a i te hoê opupu matai ve‘ave‘a. E hoho‘a noa to roto i teie buka, aita e parau tai‘o, no reira, na te Taea‘e Pearson i hamani te paraparauraa o te aamu.

« Tei ni‘a o Paddy i te opupu. Te tau nei oia i ni‘a i te hoê motu i teie nei. Te taora nei oia i te hoê niuniu i raro ».

Ua tapea maira o Eric ia’na. « Papa, e ere te niuniu. E taura ».

Ua hi‘o te Taea‘e Pearson ia Eric e ua ho‘i faahou mai i ni‘a i te buka hoho‘a, e ua paraparau faahou: « Te pou nei o Paddy i rapae i te opupu, e te pou nei i raro i te tumu raau. Oh aita ! Ua mau to’na pereue i ni‘a i te amaa ! »

Ua tape‘a faahou o Eric ia’na. « Papa, e ere tera te pereue. E jacket ».

I taua taime ra, ua maere rii te taea‘e Pearson. Na ô atura oia e, « Eric, aita hoê a‘e parau i papa‘ihia i roto i teie buka, e hoho‘a ana‘e. No te aha oe e onoono ai e, e jacket ? »

Ua pahono maira o Eric e, « No te mea na mama i parau mai ia‘u ».

Ua tapiri iho ra to’na metua tane i te buka e na ô atura, « Eric, i to oe mana‘o, o vai te faatere, te mana hopea i roto i teie fare ? »

I taua taime ra, ua feruri maitai a‘era o Eric hou a pahono ai e, « O oe e Papa ».

Ua haapoupou atura te taea‘e Pearson i ta’na tamaiti. E pahonoraa faahiahia mau teie! « E mea nefea to oe iteraa i te reira ? »

Ua pahono oioi maira o Eric e, « Na mama i parau mai ia‘u ».

Mai ta te Peresideni James E. Faust i parau ra: « Aita e maitai i te ao atoa nei hau atu i te rahi i te ti‘araa metua vahine. Aita e nehenehe e parau te mana o te hoê metua vahine i roto i te oraraa o ta’na mau tamarii » (« Fathers, Mothers, Marriage », Liahona, Atete 2004, 3).

Ia au i te faanahoraa no te ra‘i mai, mai te mea ra e, ua riro te aupururaa ei tuhaa no te faturaa ai‘a pae varua tei horo‘ahia i te mau vahine ra. Ua ite au i te reira i ni‘a iho i ta‘u mau tamahine, e i teie nei ua ite au i te reira i ni‘a iho i ta‘u mau mootua tamahine – aitâ ratou i haamata’tura i te haere, ua hinaaro a‘ena ratou e amo e e aupuru i ta ratou mau pepe haavare.

I roto i ta‘u ohipa faaapu e te faaamu animala, ua ti‘a ia‘u ia hi‘opo‘a i te natura here o te hoê metua vahine i roto roa i te natura. Pauroa te pu‘e tau faatupuraa raau e arata‘i matou i te hoê nana puatoro mai‘a e to ratou mau fanau‘a apî i piha‘i iho i te anavai pape no Snake River i Idaho, i reira ratou e amu ai i te aihere hoê ava‘e te maoro. I muri iho, e haaputuputu matou ia ratou no te faaho‘i i raro na ni‘a i te hoê purumu e tae roa’tu i roto i te aua. I reira, e hurihia ratou i ni‘a i te mau pereoo no te afa‘i atu i te mau aua no te pu‘e tau mahanahana i Montana.

I te hoê mahana taa ê no te pu‘e tau mahanahana, te haaputuputu ra vau i te nana na te pae muri o te nana a pou mai ai ratou na ni‘a i taua purumu repo e tae atu ai i te aua ra. Ta‘u ohipa, o te faaho‘i mai ïa i te mau fanau‘a tei haere e orihaere na rapae i te purumu. E mea taere te tere o te nana, e ua ti‘a ia‘u ia feruri rii i te tahi taime.

No te rahi te veavea, ua tamau noa te mau fanau‘a puatoro i te horo i roto i te uru raau i te vahi marumaru. Ua haamana‘o ihora vau i te feia apî o te Ekalesia, i te tahi taime, te faaru‘e atoa ra ratou i te e‘a titiaifaro e te pirihao. Ua feruri atoa vau i te mau taata tei faaru‘e mai i te Ekalesia e aore ra, tei feruri e, ua faaru‘e te Ekalesia i to ratou aau a faahemahia ai ratou. Ua feruri au i roto ia‘u iho e, aita e titauhia i te hoê faahemaraa ia riro ei faahemaraa ino no te riro mai ei faahemaraa mau – i te tahi taime, e marumaru noa.

I muri a‘e e rave rahi hora i te auauraa e faaho‘i mai i te mau fanau‘a puatoro tei haere na rapae e te hou taatoa na ni‘a i te mata, ua tuo vau i te mau fanau‘a ma te riri e, « A pee i to outou mau mama ! Ua ite ratou i te vahi ta ratou e haere ra ! Ua haere mai na ratou na ni‘a i teie purumu na mua a‘e nei ! » Ua ite to ratou mau mama e, noa’tu te veavea e te repo te purumu i teie nei, e mea maitai a‘e te hopearaa i te haamataraa.

Ia tae a‘era te nana i roto i te aua, ua ite a‘era matou e toru mai‘a puatoro te ti‘ati‘a noa ra i te pae uputa ma te huru ê. Aita ratou e ite ra i to ratou fanau‘a, e mai te mea ra e, te faaite maira ratou e, tei muri â ratou tei te tahi vahi i ni‘a i te purumu. Ua ui maira te tahi taata tia‘i puatoro eaha ta matou ohipa e rave. Na ô atura vau e, « Ua ite au e, teihea tera mau fanau‘a puatoro. Afa kilometera i muri [0.4 km] eaore ra, mai tera rii, te vai ra hoê uru raau iti na‘ina‘i. Ua papû ia‘u e, tei ô ratou ».

Tera mau hoa, mai ta‘u i feruri, ua itehia ia matou ta matou mau fanau‘a puatoro mo‘e te taotooto ana‘e ra i raro a‘e i te marumaru. Ua hitimahuta ratou i to matou taeraa’tu, e aita ratou i hinaaro ia haaputuputu. Ua ri‘ari‘a ratou i te mea e, e ere matou to ratou mau mama! Rahi noa’tu ta matou tura‘iraa ia ratou ia ho‘i i roto i te aua, rahi noa’toa’tu to ratou haapaariraa. I te pae hopea ua parau vau i te mau tia‘i puatoro e, « Eiaha e inoino mai. Ua ite au i te tahi rave‘a maitai a‘e. E ho‘i tatou e tuu i to ratou mau mama i rapae i te aua. I reira te mau mama e haere mai ai e tii i to ratou mau fanau‘a, e i reira te mau fanau‘a e pee ai i to ratou mau mama ». Ua tano hoa vau. Ua ite maitai te mau mama i hea e haere ai e tii i to ratou mau fanau‘a, e ua faaho‘i maira ia ratou i roto i te aua mai ta‘u hoa i feruri ra.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, i roto i te hoê ao e ti‘amâraa to te taata tata‘itahi, te vai ra paha te tahi o to tatou tei mo‘e ê no te tahi pu‘e tau. Eita râ e ti‘a ia tatou ia faaru‘e. E mea ti‘a ia tatou ia ho‘i tamau noa i muri e tii ia ratou – eiaha roa’tu tatou e faaea i te tamata noa. Ua ani mai to tatou Peropheta, te Peresideni Thomas S. Monson ia tatou ia haere e faaora i tei herehia e tatou tei mo‘e ê (ei hi‘oraa a hi‘o, « A Ti‘a i te Vahi i Faataahia no Outou, » Liahona, Me 2003, 54-57). Na roto i te tauturu a te feia faatere o te autahu‘araa, e mea ti‘a i te mau metua ia tamau noa i te ho‘i i muri e ia imi i tei herehia e ratou, ma te faaite papû ia ratou e, te vai ra te hoê « utuafare » i roto i te fetii e te Ekalesia, te tia‘i noa nei ia ratou ia ho‘i mai. Aita tatou i ite eaha te taime e taui ai te hoê aau. Aita tatou i ite e, eaha te taime e paruparu ai e e rohirohi ai te hoê varua i roto i te mau mea o te ao nei. Ia tupu ana‘e mai te reira, mai te mea ra e, e fariu ti‘a hoa ta tatou mau tamarii i ni‘a i te metua vahine na mua, ma te aau oto mai tei faaitehia i roto i te hoê pehepehe tei papa‘ihia e Elizabeth Akers Allen:

A taui na, a taui na, outou e te mau matahiti e !

E rohirohi rahi to‘u i te herepata e te mau roimata…

Rohirohi i te mau mea faufaa ore, i te parau ti‘a ore, i te haavare,

E mama, e mama, te tiaoro nei ta‘u aau ia oe ! …

No‘u nei, i te mau tau i ma‘iri ra;

Aore e here mai to te metua vahine i faaitehia…

Aita e taata mai te metua vahine e nehenehe e faaore i te oto

O te varua ma‘i e o te feruriraa teimaha i te mau mea o te ao nei.

A faatae mai i te hau o te taoto i ni‘a i ta‘u aru mata;

Turairai maru ia‘u ia taoto vau, e mama, a turairai maru ia‘u ia taoto vau !

Rock Me to Sleep », i roto i The Family Library of Poetry and Song, nene‘ihia e William Cullen Bryant [1870], 190-91; faaapîhia te mau tomatomaraa).

Penei a‘e te tumu tatou paatoa e pahono ai i te here o to tatou mau metua vahine no te mea ïa e, ua aifaito te reira here i te here o to tatou Faaora. Mai ta te Peresideni Joseph F. Smith i parau ra, « Te here o te hoê metua vahine mau tei fatata a‘e i te here o te Atua i te tahi atu mau huru here. (« The Love of Mother », Improvement Era, Tenuare 1910, 278).

Mai te au i te mau mea atoa ra, ua faaite te Faaora i te hi‘oraa ti‘a mau i roto i te here Ta’na i faaite i To’na metua vahine i te tino nei. I te taime hopea, e te faufaa rahi o to’na oraraa tahuti nei – i muri a‘e i te ahoaho rahi o Getesemane, te faaoooraa, te hei taratara, te satauro teimaha i reira Oia i patitihia ai – ua hi‘o maira Iesu i raro mai ni‘a mai i te satauro e ua ite maira i To’na metua vahine, o Maria, tei haere mai i piha‘i iho i Ta’na tamaiti. Ta’na ohipa hopea no te here Ta’na i rave hou a pohe ai Oia maori râ, te haapapûraa ïa e, e haapa‘ohia anei To’na metua vahine, i parau atu ai Oia i Ta’na pipi e, « A hi‘o na i to metua vahine ! » E mai taua taime mai ra, ua arata‘i atura te pipi ia’na i to’na ra fare. Mai tei parauhia i roto i te mau papa‘iraa mo‘a ra, ua ite a‘era o Iesu e, « ua hope te mau mea atoa i te tupu », ua taupe ihora Ta’na upoo i raro, pohe atura. (a hi‘o Ioane 19:27-28, 30).

I teie mahana, te ti‘a’tu nei au i mua ia outou no te faaite i to‘u iteraa papû e, o Iesu Mesia te Faaora e te Taraehara mau o te ao nei. Na’na teie Ekalesia, te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Te hinaaro nei to tatou Metua i te Ao ra ia ho‘i pauroa Ta’na mau tamarii Ia’na ra. Ua ite au i te reira ma te tapitapi ore no te mea ua faaite mai te Varua Maitai i te reira i to‘u aau. Aita vau i ite i te reira na mua a‘e nei – i to‘u apîraa ua turu‘i noa vau i ni‘a i te iteraa papû o to‘u na metua. Ua haapapû mai to‘u mama e, mai te mea e, vai noa vau i ni‘a i te e‘a o te parau mau, noa’tu e, e mea huru veavea e te repo, noa’tu e, te vai ra te mau faahemaraa, e mea maitai a‘e te hopearaa i te haamataraa. E vai noa to‘u mauruuru e a muri noa’tu no to mama parauraa mai ia‘u i te reira. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.