2010
Te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai
Me 2010


Te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai

Eita tatou e ite i roto i teie oraraa nei e, no te aha tatou e farerei ai i te mea ta tatou e farerei nei, e nehenehe râ tatou e ti‘aturi e, e tupu tatou i te rahi na roto i te ite rau.

Hōho’a
Elder James B. Martino

I to‘u apîraa, e hi‘o ti‘a vau i te tau faatupuraa raau o te matahiti. Ia mahanahana mai te mahana, ua ineine ia vau no te paararaa popo. Mai te au i te mau tamaroa apî, ua mana‘o vau e, e riro vau e taata paara popo rahi. Te haamana‘o nei au i te aamu no te hoê tamaiti hoê a huru moemoea. Ma te mana‘o e riro oia ei taata maitai roa i roto i te paararaa popo ua opua oia i te haere e ha’uti i rapae. E tape‘a oia i te popo i roto i te hoê rima e te raau i te tahi rima e i reira oia e taue ai i ni‘a. Ma tohinaaro e hui i te popo i te atea roa, ua ta’iri oia ma te puai, tera râ, te topa mai nei te popo i ni’a a‘e i te repo ma te û-ore i ni‘a i te raau tairi. Ma te haavare-ore, e hoi faahou oia na muri. A hamata ai oia i te hui i te popo i roto i te reva, ua opua papu oia, mai te hoê puai rahi no te hui tei tae mai i roto i to’na feruriraa. Inaha, te hopearaa, hoê â ia huru. Te vai noa ra te popo i te repo. Area râ, ma ta te taata hauti i ite, e toru anae iho huiraa hou oe e haere ai i rapae. E hau atu a to’n a haapuairaa, taora i te popo i roto i te reva, ua horo‘a i te huiraa aita a ona i ravea‘e nei. E ia topa faahou te popo i raro i te fenua, ua haamata te roimata i te tahe i roto i to’na mata. E i taua iho taime ra, ua itehia te hoê ataata rahi, e parau ihora oia, « Auê ïa taata taaora e ! »

E hi‘o ti‘a tatou tata‘itahi i te mau pe‘ape‘a e te mau tamataraa mai teie hi‘oraa ohie, e mea nahea tatou ia ohipa i tera mau haafifiraa o te faaoti i to tatou manuïa e te tatou oaoa. Tatou tata‘itahi, ua hi‘o ti‘a tatou i te enemi aita e parauraa tei hea tatou. Ua haapiihia tatou i roto i te mau papa‘iraa mo‘a e : « e mea ti‘a hoi ia vai na mea e piti i te mau mea atoa ».1 E hi‘o anei tatou i te taime taitahi o te haafifiraa e te uiraa e ere ïa no te taime e hi‘o ai tatou ia ratou area râ, e mea nahea tatou ia hi‘o ia ratou.

Ua haapii te Aposetolo o Paulo i te hoê haapiiraa faufaa tau matahiti hou te mau Feia Mo‘a i Roma a hi‘o ai te tahi mau hamani-inoraa uana no te tau o te Keretetiano. Ua faahamana‘o o Paulo i te Feia Mo‘a e, « te faatupu nei te mau mea atoa i te maitai no te feia hinaaro i te Atua ».2 To tatou Metua i te Ao ra, o tei here taato‘a e maitai roa ia tatou, te faati‘a nei Oia ia tatou ia roaa i te mau iteraa rau o te nehenehe e faarahi i te hoho‘a e te taipe o te hinaarohia e tatou ia riro hau atu mai ia Iesu te huru. Ua rau to tatou mau tamataraa, area râ, ua riro te reira mau tamataraa tata‘itahi ei tautururaa ia tatou ia riro mai mai te Faaora te huru, mai te mea e, e tape‘a mai tatou i te mau mea maitai no roto i taua mau iteraa ra. Ia maramarama ana’e tatou i teie parau haapiiraa e farii tatou i te ite papû rahi a’e o te here o to tatou Metua i te Ao ra. Eita paha e itehia ia tatou no te aha ra tatou e hi‘o ti‘a ai i te mau mea o ta tatou e rave nei area râ, e taa ia tatou te mea o ta tatou e faatupu i teie mau iteraa rau.

I teie nei, te mana‘o nei au e e mea ohie ia hi‘o i muri ia ore te pe‘ape‘a ei reira tatou e ite ai eaha ta tatou i haapii mai to tatou iteraa rau area râ, te tamataraa o te fariiraa ïa i te huru mure ore oi rave tatou i te mea na roto i to tatou mau ati. Eita paha te tahi o to tatou mau pe‘ape‘a i te mea rahi roa area râ, ia tatou tata‘itahi e haere nei na roto i teie mau iteraa rau, titauhia te peapea ei mea mau e titauhia tatou ia faahaehaa tatou ia tatou iho i mua i te Atua e ia haapiihia mai e Ana.

I teie Sabati Pasa, e haamana‘o tatou i te oraraa o te tatou Faaora. No’na tatou i hinaaro ai i te pee atu Ia’na i roto i te taato‘araa o ta tatou mau ohipa. Te hinaaro nei au i te faahiti atu e pae ohipa o ta tatou e haapii mai te feia o te taime hopea o te oraraa o te Faaora i ni‘a i te fenua nei o te nehenehe e tauturu ia tatou ia hi‘o ti‘a i to tatou mau peapea.

A tahi, ua mana‘o Oia eiaha i To’na hinaaro area râ, i te hinaaro o To’na Metua. Ua faahaamana‘o mai Oia ia fafau tatou i Ta’na misioni mo‘a e tae noa’tu i te ati. Ia topa To’na mata i roto i te Aua no Getesemane, ua parau Oia, « E ta‘u Metua, ia ti‘a ia oe ra, e hopoi ê atu i teie nei a‘ua; ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to‘u ».3 I te tahi taime e mea haere noa mai tatou na roto i te mauiui e te oto ia nehenehe tatou ia tupu e ia faaineine no ati i mua ia tatou. Mai te mea e ui au i te hoê uiraa i to outou mau metua vahine, « E rave anei outou i te hoê mea o te hopoi mai i te mauiui e i te ta‘i i ta outou mau tamarii ia rave ratou i te hape ? » E e nehenehene roa ta outou e na reira! Ia afa’i ana’e te mau metua vahine i te mau tamarii i te taote ia farii i te patia paruru, faatata pauroa te tamarii e faarue i te piha ohipa a te taote ma te ta‘i. No te aha outou e na reira ai ? No te mea tera faito o te mauiui e paruru ia ratou i te mauiui e te oto no amuri atu. Ua ite to tatou Metua i te Ao ra i te hopea mai te haamataraa mai. Titauhia tatou ia pe‘e i te hi‘oraa a to tatou Faaora e ia te ti‘aturi Ia’na.

A piti, ia hi‘o ana‘e tatou i te mau ati, e mea ti‘a ia tatou ia haapii e eiaha e mutamuta e eiaha e amuamu. I muri a’e i te hoê orama o te tusia taraehara a te Faaora, ua parau mai o Nephi ia tatou e: « E no reira, e ta‘iri ai ratou ia’na, e na’na hoi e faaoroma‘i; e moto ratou ia’na, e na’na e faaoroma‘i; Oia ïa, e tufa ratou i te huare i ni‘a ihoo ia’na, e na’na hoi e faaoroma‘i, no to’na aroha rahi e to’na faaoroma‘i roa i te tamarii a te taata nei ».4 E mea ti‘a ia tamau tatou i te faatiti‘aifaro i te fifi e i te haavi i te ati area i te ani, « No te aha vau ? » e aore râ, « Eaha ta‘u i rave no te farii i teie ? » penei a‘e e tano paha e ui e « Eaha ta‘u e rave ? Eaha ta‘u e nehenehe e haapii no roto mai i teie iteraa rau ? Eaha ta‘u e rave no te taui ? »

E rave rahi matahiti i mairi a‘e nei a tavini ai au e ta’u vahine i Venezuela, ua faarue ta maua tamaiti hopea i te turoto [confort] o te fare haapiiraa tuarua no te amui ia mai ia maua. Aita roa oia i mutamuta area râ, i teie nei, te aro nei oia ia haere ana‘e i teie fenua i reira hoi pauroa te mau mea atoa e mea apî no’na; tera râ, ua tupu te hoê tauiraa faahiahia roa, inaha, ua riro mai te ohipa fifi roa ei haamaitairaa rahi i roto i to’na oraraa. Ua tupu teie tauiraa na roto i to’na tauiraa i to’na iho huru e ua faatupu i te hinaaro papû ia manuïa.

A toru, ia hi‘o tatou i ta tatou mau tamataraa, e mea ti‘a ia imi tatou i te tauturu rahi a‘e no ô mai i te Atua. Te Faaora iho no te taato‘araa, ua pure Oia ma te « u‘ana roa’tura » i To’na haereraa i roto i te Aua i Getesemane.5 E nehenehene tatou e haapii ia farii i te faaroo rahi mai te mea e rave tatou i teie. E mea ti‘a ia tatou ia haamana‘o e te pahonoraa no ô mai i to tatou Metua i te Ao ra eita te reira e tatara i te ati no ô mai ia tatou area râ, e haapuai mai Oia i te tauturu ia tatou ia haere na roto i teie iteraa rau. Mai Ta’na i na reira no te mau pipi a Alama, e nehenehe ta te Fatu « e haamâmâ i te mau hopoi‘a teiaha i tu‘uhia i ni‘a i to outou tapono eita roa o to outou tapono e mauiui ».6 I roto i to tatou mau ati, eiaha tatou e riri eaore ra, e paruparu, e pee râ tatou i te hi‘oraa o te Faaora ia riro ei feia itoito a‘e, e feia aau tae, e ei feia faaroo a‘e.

A maha, a haapii i te tavini e i te mana‘o ia vetahi ê tae noa’tu i te taime o to outou ati. Ua riro te Mesia ei hi‘oraa maitiai no te taviniraa. Ua î to’na oraraa i te mau hi‘oraa no te tauturu e no te taviniraa ia vetahi ê, e Ta’na tao‘a rahi roa‘e no tatou paato‘a o te mea Ta’na i rave no tatou. A parau ai Oia e, « No te mea inaha, ua faaoroma‘i au, o te Atua, i teie nei mau mea no te taata’toa, ia ore ratou ia roohia i te mamae mai te mea e e tatarahapa ratou ».7 E mea ti‘a ia tatarahapa tatou e i reira, a pee i To’na hi‘oraa maitai no te tavini. Ia tavini tatou ia vetahi ê, e moe ia tatou to tatou iho mau fifi e na roto i te ohiparaa ia ore te mamae e aore râ, te mana‘o ia vetahi ê, e haapuai tatou ia tatou iho.

I roto i te amuiraa rahi i mairi a‘e nei, ua parau mai to tatou Peropheta here, te Peresideni Thomas S. Monson e, « Te ti‘aturi nei au e, te parau mai nei te Faaora ia tatou e ia ore tatou e tu‘u ia tatou no te tavini ia vetahi ê, e mea ha‘iha‘i ïa te opuaraa o to tatou nei oraraa. Te feia e ora noa no ratou iho ana‘e, e faaitihia ïa ratou i te pae varua e, e ere ïa i to ratou ora area te feia e tu‘u ia ratou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê ra, e tupu ïa i te rahi e te ruperupe – e e ora ïa to ratou ».8

A pae, ia faaore tatou i ta hapa a vetahi ê, e eiaha e imi i te faahapa i to tatou huru ia ratou. I te tahi mau taime, e mea au roa na tatou ia parau e, « Ahiri aita ratou i rave i te reira, aita ia vau e ohipa mai ta‘u i rave iho nei ». E huru no te taata iho no te faahapa i te hoê ia ore oia ia piri no ta ratou iho parau. Ua hi‘o mai te Faaora i te feia o te patiti Ia’na i ni‘a i te tatauro e ua taparu i To’na Metua i te Ao ra ia « e ta‘u Metua, e faaore mai i ta ratou hara, aore hoi ratou i ite ita ratou e rave nei ».9 Aita anei tatou e nehenehe e faaore i te hara a vetahi ê pinepine a‘e.

Ia haere tatou na roto i te mau ati o te oraraa nei, ia vai noa te hi‘oraa o te ora mure ore ia tatou, eiaha tatou e mutamuta, ia riro râ tatou ei mau taata pure, ei mau taata tavini ia vetahi ê, e ia faaore te tahi i te tahi. Ia na reira hoi tatou «e faatupu te mau mea atoa i te maitai ia [tatou] o tei here i te Atua ».10 Te faaite nei au i te hoê iteraa papu hanahana te here nei to tatou Metua i te Ao ra ia tatou e ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti no te faaite e no te iriti i te uputa no tatou. Ua mauiui, ua pohe e ua Ti‘a-faahou Oia ia ora tatou e te hinaaro nei Oia ia tatou « ia noa‘a to tatou oaoa »,11 e tae noa’tu i roto i to tatou mau ati o te oraraa. Te parau nei au i teie mau mea na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. 2 Nephi 2:11.

  2. Roma 8:28.

  3. Luka 22:42.

  4. 1 Nephi 19:9.

  5. Luka 22:44.

  6. Mosia 24:14.

  7. Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 19:16.

  8. Thomas S. Monson « Eaha ta‘u i rave no te hoê taata i teie mahana ? », Liahona, Novema 2009, 85.

  9. Luka 23:34.

  10. Roma 8:28.

  11. 2 Nephi 2:25.