2010
Ua Faaoti iho nei te Pû Amuiraa na Ahuru Matahiti Matamua o To’na Faaohiparaa
Me 2010


Ua Faaoti iho nei te Pû Amuiraa na Ahuru Matahiti Matamua o To’na Faaohiparaa

Ua riro te amuiraa no Eperera nei ei omuaraa no te piti o te ahuru matahiti ohiparaa o te Pû Amuiraa. I roto i to’na 10 matahiti matamua, e rave rahi milioni taata tei ite i te mau maitai o teie fare taa ê roa na roto i te rahiraa hau atu i te 100 tuhaa pureraa o te amuiraa rahi e e 4500 ta‘urua, e tae noa’tu i to ratou mau haapurororaa.

Ua tupu te tuhaa pureraa matamua o te amuiraa rahi i roto i te Pû Amuiraa i te 1 no Eperera 2000. I reira ua parau te Peresideni Gordon B. Hinckley (1910-2008) e : « E riro te [Pû Amuiraa] ei vahi hau atu no teie oire. E ere te mau amuiraa rahi ana‘e e te tahi atu mau putuputuraa faaroo te faatupuhia i ô nei, e riro atoa râ oia ei pû hiroa tumu no te mau ha‘utiraa nehenehe roa a‘e. Te ti‘aturi nei tatou e, e haere mai te mau taata e ere i ta tatou haapa‘oraa i ô nei, no te ite i te huru o teie vahi nehenehe, e ia î i te aau mauruuru no to’na vairaa i ô nei » (« I te ao atoa nei ei iteraa papû », Liahona, Tiurai 2000, 4; Ensign, Me 2000, 4).

E ono ava‘e i muri mai, i te 8 no atopa, ua haamaitai te Peresideni Hinckley i te reira fare.

Mai taua taime ra, fatata e hitu milioni ratere tei haere mai i te Pû Amuiraa nei no te mata‘ita‘i e 4.577 rahiraa ta‘urua. Fatata e 4.8 milioni rahiraa ratere tei haere mai e mata‘ita‘i i teie fare, e ua farii manihini teie pû hau atu i te 5.500 hui mana faatere. Te mau ta‘urua i faatupuhia i roto i te piha rahi e te piha ha‘utiraa taata teata ora o te amuiraa rahi ïa, 10 putuputuraa rahi na te Feia Apî Tamahine, 10 putuputuraa rahi na te Sotaiete Tauturu, e toru ta‘urua faahanahanaraa (ia tai‘o-atoa-hia te oro‘a hunaraa o te Peresideni Hinckley), e 125 ta‘urua uparaa, eiaha e tai‘o i te Music and the Spoken Word a te Pŭpŭ Himene no te Fare Menemene, tei faaterehia i roto i te Pû Amuiraa 186 taime.

Te haamata nei teie mau numera i te faaite mai i te tupuraa o te mau parau a te Peresideni Hinckley.

Ua farerei o Brent Roberts, te faatere no te mau pû ohiparaa, e rave rahi taata i roto i te reira fare tei faaite mai i to ratou mauruuru no te varua ta ratou i farerei i reira. « Ua haere ratou i reira ma te roimata i roto i te mata e te Varua i roto i to ratou aau », te na reira ra oia. « E ere no te fare ana‘e, no te Fatu atoa râ, no Ta’na ohipa, e no To’na Varua ».

Ua faaitehia te parau no te reira fare i te po‘ipo‘i Pasa na te Peresideni Hinckley i roto i te amuiraa rahi no eperera 1996.

Ia hi‘o-ana‘e-hia te mau ohipa i ravehia no te patu i te Pû Amuiraa, na te reira e haapapû mai e, e fare taa ê mau teie. Ua hinaarohia ia patu i teie Pû Amuiraa e 21.000 parahiraa, i ni‘a i te pae haapou o te aivi i ropu i te Purumu Rahi no Roto Miti e te Purumu i te pae Tooa o te râ o te Hiero. Ua amui e toru taiete rarahi patu fare no te rave i teie ohipa. Ua titauhia eiaha ei pou i roto i te piha amuiraa, ia ore te reira e haafifi i te mata‘ita‘iraa a te taata, no reira ua faaohipa te feia patu i te mau ‘fermes’ auri e 88 m te roa o te nehenehe e faauta e 17-37 kg i te tenetimetera tuea hoê. Ua titau-atoa-hia i teie mau ‘ferme’ auri ia faauta i te teimaha o te aua tiare e haamauhia i ni‘a i te tapo‘i o te fare. I te mau mahana atoa a tere noa ai te hamaniraa, ua vai 1.000 rave ohipa i ni‘a i te vahi ohiparaa.

I te taime no te paturaa, ua ora mai te fare i te hoê mata‘i puahiohio u‘ana taa ê roa i Roto Miti i te matahiti 1999, e noa’tu e ua fati te auri tarava o te hoê heivi rahi, aita te ohipa i mau.

Ua oti teie fare i te taime i faataahia, e ua oaoa te mau taata mataitai ia ite i te mau faanahoraa e te hamaniraa aravihi o teie tau. No te afata teata, ua faanaho te Pû Amuiraa i te tapa‘o numera aravihi. Te haapurororaa ti‘a matamua i Utaha na roto i te mau rave‘a aravihi o teie tau ua haamata ïa i roto i teie Pû Amuiraa i te taime haamana‘oraa i te 90 matahiti fanauraa o te Peresideni Hinckley i te ava‘e tiunu 2000.

Ua hamani te mau taata aravihi i te hoê faanahoraa haaparareraa reo maitai roa – no te faaroo anei i te hoê taata paraparau eaore ra, no te faaroo anei i te hoê faanahoraa upa – na roto i te numeraraa i te faito o te mau materia i ni‘a i te papa‘i e te aroaro, te rahiraa taata e ô i roto, e te vauvau tahua e te mau puohu turu‘a.

Ua parau te Peresideni Hinckley e, e ite-atoa-hia i ni‘a i teie fare te hoê faito nehenehe. E itehia te reira nehenehe ia tomo mai te ratere na te mau uputa, i reira hoi e itehia ai te hoê tii o te Faaora e te upoo o te mau Peresideni o te Ekalesia ; haere na roto i te mau tumu raau, mau tiare, te mau raau rii e te toparaa pape i ni‘a i te tapo‘i fare. E ia hi‘o i te maramarama o te ra‘i na roto i na uputa e iva, o te opanihia ia tupu te mau ha‘utiraa ; e ia hi‘o ma te oaoa i te mau hoho‘a peni i roto te fare taatoa, e reva rahi o te reira mau hoho‘a tei matarohia e te mau melo o te ekalesia, e fatata te rahira o te reira mau hoho‘a, e mau hoho‘a tumu ïa.

E mea maere roa te tahi mau numea o teie fare. E maha ta fenua i faaohipahia, e aore râ, hoê aroa taatoa. Ua rava‘i te roaraa o te mau niuniu uira no te faaati i te ao nei e piti a‘e taime. Ua hau i te 5.900 tarani (22.330 litera) pape e haamaarohia i roto i te mau pihaa pape e te mau taheraa pape i te mau minuti atoa.

Tera râ, te ohipa rahi a‘e o teie fare e ere ïa te rahiraa kilometera o te niuniu uira e aore râ, te teimaha ta te tapo‘i e nehenehe e faauta, e ere atoa i te tahi atu huru numera.

« E ere i te hoê tao‘a faahere i roto i te anavaharau, noa’tu te nehenehe o to’na hamaniraa », te parau ïa a te Peresideni Hinckley. « E vahi teie o te faaohipahia ei faaturaraa i te Manahope e no te faaoti i Ta’na mau opuaraa mure ore » (« Teie matahiti no te Mileniuma rahi », Liahona, Tenuare 2001, 80; Ensign, Novema 2000, 67).