2010
« E ninii atu vau i To‘u Varua i ni‘a i Ta‘u mau tavini vahine i taua anotau ra »
Me 2010


« E ninii atu vau i To‘u Varua i ni‘a i Ta‘u mau tavini vahine i taua anotau ra »

Ua ite tatou e e manuïa tatou mai te mea e ora tatou ia noaa e ia farii e ia ite tatou e nahea i te pee i te Varua.

Hōho’a
Julie B. Beck

I te matahiti i mairi a‘e nei, ua farerei au e rave rahi tauatini mau vahine feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i te fenua e rave rahi. E mea roa roa e te teiaha te tabula no te mau tamataraa ta teie nei mau tuahine e faaruru ra.Te vai ra te mau pe‘ape‘a utuafare, te mau tamataraa i te pae tereraa faufaa, te mau ati fenua, te mau ati, e te mau ma‘i. Ua rahi te mau mea e faahahi te mana‘o aita râ i nava‘i te hau e te oaoa. Noa’tu te mau poro‘i faatianiraa a te mau ve‘a no te faahapa i te reira, aore roa e taata moni, e taata nehenehe, aore râ e taata maramarama e nehenehe e ape i te mau fifi no te oraraa tahuti nei.

Te mau uiraa ta te mau tuahine e ui e mea hohonu e te maramarama ia. Te faaite nei ratou i te papû ore no ni‘a i te oraraa no ananahi, te oto no te mau fâ tei ore i faatupuhia, te tahi papû ore i roto i te mau faaotiraa, e te mana‘o faufaa ore o to ratou oraraa. Te faaite atoa mai nei ratou i te hoê hinaaro ia rave i te mea ti‘a.

Ua tupu i roto ia‘u te hoê iteraa puai no te faufaa o te mau tamahine a te Atua. E rave rahi te mau mea e turu‘i nei i ni‘a iho ia ratou. I roto i ta‘u mau farereiraa i te mau tuahine, ua ite au i te hoê hinaaroraa rahi ia rahi te faaroo e te parau-ti‘a o te tuahine tata‘itahi. Ua rahi te hinaaro i te mau utuafare puai. E rave rahi â te mau mea e ti‘a ia ravehia no te tauturu ia vetahi ê tei roto i te ati. Nahea te hoê tuahine e faarahi ai i te faaroo, e haapuai ai i te mau utuafare, e horo‘a ai i te tauturu ?1 Nahea te hoê vahine i to tatou nei anotau e ite ai i te mau pahonoraa i ta’na iho mau uiuiraa e ia vai puai noa ma te aueue ore no te aro atu i te pato‘iraa e te fifi u‘ana e te maere ?

Te heheuraa o te taata iho

Ua ite te hoê vahine maitai e aita e nava‘i to’na taime, to’na puai, aore râ ta’na rave‘a no te haapa‘o i te mau taata atoa aore râ ia rave i te mau mea maitai atoa ta to’na aau e hinaaro i te rave. No te rahiraa o te mau vahine, e ere te oraraa i te mea hau e e au ra te titau ra te mahana tata‘itahi ia ravehia e rave rahi milioni ohipa, e e mea faufaa rahi ho‘i te rahiraa o taua mau mea ra. E ti‘a i te hoê vahine maitai ia pato‘i tamau noa i te mau parau faatiani haavare na roto mai i te mau vahi atoa, ma te parau atu ia’na e e ti‘a ia’na ia faaea maoro atu â i te rapae‘au i ta’na mau hopoi‘a e ua ti‘a ia’na ia farii i te hoê oraraa maitai a‘e e te ti‘amâ. Na roto râ i te heheuraa no’na iho, e nehenehe ïa ia’na ia faanaho maitai i to’na oraraa e ia tere papû maitai na roto i teie oraraa.

Te aravihi no te titau, no te farii e no te rave mai te au i te heheuraa o te ite hau atu ïa i te faufaa rahi e nehenehe e noaa i roto i teie oraraa. E haamata te fariiraa i te Varua o te Fatu na roto i te hinaaroraa i taua Varua ra e e titau te reira i te tahi faito no te parau-ti‘a. E arata‘i te haapa‘oraa i te mau faaueraa, te tatarahaparaa, e te faaapîraa i te mau fafauraa tei ravehia i te bapetizoraa, i te haamaitairaa ia vai noa mai te Varua o te Fatu ia tatou.2 E amui atoa mai te raveraa e te haapa‘oraa i te mau fafauraa no te hiero i te puai e te mana varua i roto i te oraraa o te hoê vahine. E itehia te mau pahonoraa i te mau uiraa fifi na roto i te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, no te mea ua riro te mau papa‘iraa mo‘a ei hoê tautururaa i te heheuraa.3 E rahi mai te maramarama tei itehia i roto i te papa‘iraa mo‘a i te mau taime i muri mai, no reira e mea faufaa rahi roa ia rave i te tahi taime no te haere atu i roto i te mau papa‘iraa mo‘a i te mau mahana atoa. E mea faufaa rahi atoa te pure i te mau mahana atoa ia parahi mai te Varua o te Fatu ia tatou ra.4 Te feia e imi u‘ana nei i te tautururaa na roto i te pure e te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e mea pinepine ïa ratou ia tuu i te tahi api parau e te peni tara i piha‘i iho ia ratou no te papa‘i i te mau uiraa, te mau faaiteraa e te mau mana‘o.

E tae mai te heheuraa i te mau hora atoa e i te mau taime atoa ia rave ana‘e tatou i te mau mea ti‘a. Ia atuatu ana‘e te mau vahine mai ta Iesu i atuatu, e nehenehe te puai e te hau e tae mai no te arata‘i. Ei hi‘oraa, e nehenehene ta te mau metua vahine e ite i te tauturu no ô mai i te Varua ia rohirohi ana‘e outou, te maniania rahi a te mau tamarii o te hinaaro ia tau‘ahia ratou, e nehenehe râ ratou e faatea-ê-hia’tu i te Varua mai te mea e riri ratou i te mau tamarii. Te ti‘araa i te vahi tano e horo‘a mai te reira i te arata‘iraa. E titauhia te hoê tutavaraa o te feruriraa no te faaiti i te mau mea e faahaere ê atu te mana‘o, na te fariiraa râ i te Varua e faati‘a ia tatou ia upooti‘a’tu i te pato‘iraa e ia haere tamau noa na roto i te faaroo i roto i te mau mahana fifi e te mau ohipa faufaa rahi e ti‘a ia ravehia i te mau mahana atoa. E horo‘a mai te heheuraa no tatou iho ia tatou te ite no te mea e ti‘a ia ravehia i te mau mahana atoa no te faarahi i te faaroo e te parau-ti‘a, no te haapuai i te mau utuafare, e ia imi i te feia tei hinaaro i ta tatou tautururaa. No te mea ho‘i ua riro te heheuraa no tatou iho ei pû tamau no te faaapî i te puai, e nehenehe ïa ia ite i te tauturu ia haati ia tatou i te taime hepohepo.

Ua parauhia tatou e ia tuu i to tatou ti‘aturiraa i taua Varua ra o te arata‘i ia tatou « ia rave i te parau-ti‘a, ia haere noa ma te haehaa, e ia haavâ mai te parau-ti‘a ».5 Ua parau-atoa-hia tatou e e haamaramarama teie Varua i to tatou mau feruriraa, e faaî i to tatou mau varua i te oaoa, e e tauturu ia tatou ia ite i te mau mea atoa e ti‘a ia tatou ia ite.6 E tae mai te heheuraa fafauhia o te taata iho ia ani ana‘e, ia ineine ana‘e, ia haere ana‘e i mua ma te faaroo, e ia ti‘aturi ana‘e tatou e, e niniihia mai te reira i ni‘a iho ia tatou.

Te Sotaiete Tauturu – Te haapiiraa, te faaururaa e te haapuairaa.

Taaê noa’tu te reira, ua horo‘a atoa mai te Fatu i roto i To’na paari i te hoê Sotaiete Tauturu no te tauturu i Ta’na mau tamahine i teie mau mahana hopea nei. Ia tere ana‘e te Sotaiete Tauturu na roto i te faaurûraa, e faateitei ïa te reira i te mau tuahine i rapae‘au i te hoê ao ahoaho e i roto i te hoê oraraa o te faaineine ia ratou no te mau haamaitairaa no te ora mure ore. Tei teie nei sotaiete te hopoi‘a tumu no te tauturu i te mau tuahine ia faarahi i te faaroo e to ratou iho parau- ti‘a, no te haapuai i te mau utuafare, e no te imi e no te tauturu ia vetahi ê tei roohia i te ati. Na roto i te Sotaiete Tauturu, e nehenehe ta te mau tuahine e farii i te mau pahonoraa i ta ratou mau uiraa e ia haamaitaihia e te puai varua amui a te taatoaraa o te mau tuahine. Te haapapû nei te Sotaiete Tauturu i te natura mau e te mure ore o te mau tamahine a te Atua. E tiaauraa mo‘a te reira, e e mori arata‘i, e te hoê faanahonahoraa no te ara o te haapii e o te faauru i te mau vahine ia vai puai e te aueue ore. Ta’na parau tumu, « e ore roa te aroha e mou »,7 tei roto ïa i te mau vahine maitai atoa.

Ia ô ana‘e te hoê tamahine i roto i te Sotaiete Tauturu aore râ ia bapetizo-ana‘e-hia te hoê vahine i roto i te Ekalesia, e riro mai ïa oia ei tuhaa no te autuahineraa o te haapuai ia’na i roto i ta’na faaineineraa no te ora mure ore. Te tomoraa i roto i te Sotaiete Tauturu, e faaiteraa te reira e, ua ti‘aturihia oia ia rave i te tahi mea faufaa rahi i roto i te Ekalesia. E tamau noa oia i to’na haereraa i mua ei taata ma te farii ore i te arueraa aore râ haapoupouraa a te taata.

Ua parau te piti o te peresideni rahi o te Sotaiete Tauturu, o Eliza R. Snow i teie parau i te mau tuahine : « Ua hinaaro matou ia riro ei mau vahine i roto i te ohipa, eiaha mai te au i ta to te ao e haava, ei mau hoa tano râ no te mau Atua e te feia mo‘a. E nehenehe ta tatou na roto i te hoê rave‘a faanahonahohia e tauturu te tahi e te tahi eiaha noa no te rave i te maitai no te haamaitai atoa râ ia tatou iho, e mai te mea e mea iti aore râ e mea rahi o te haere mai no te tauturu no te rave i teie ohipa rahi, e riro ïa ratou taua feia ra o te faaî i te mau ti‘araa maitai i roto i te Basileia o te Atua… E ti‘a i te mau vahine ia riro ei mau vahine eiaha e mau aiû e hinaaro nei e ia haapa‘ohia ratou e ia faatiti‘aifarohia ratou i te mau taime atoa. Ua ite au e mea au na tatou ia mauruuruhia mai te mea râ aita tatou e farii i te taatoaraa o te mauruururaa ta tatou i mana‘o e ua ti‘a ia tatou ia farii, eaha ïa ? Ua ite tatou e ua tuu mai te Fatu te hopoi‘a teitei i ni‘a iho ia tatou, e aita e mana‘o aore râ e hinaaro ta te Atua e tanu i roto i to tatou mau aau ma te parau-ti‘a o te ore roa e tupu, e te maitai rahi roa‘e ta tatou e nehenehe e rave no tatou iho e no te tahi e te tahi o te haamaitairaa e te faatupuraa ïa ia tatou i roto i te mau mea maitai atoa e te hanahana no te farii i taua mau hopoi‘a ra ».8

Te faitoraa i te manuïa

Te hinaaro nei te mau vahine maitai i te mau taime atoa ia ite mai te mea te manuïa ra ratou. I roto i te hoê ao ua faahuru-ê-pinepine-hia te mau faito no te manuïaraa, e mea faufaa rahi ia ite i te mauruururaa e te haapapûraa i piha‘i iho i te mau taata tano. No te faahiti i te hoê tabula i roto i te Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia, te rave maitai nei tatou mai te mea ua faatupu tatou i te mau maitai o te Mesia e ua tutava tatou i te haapa‘o-hope-roa-raa i Ta’na evanelia. Te rave maitai nei tatou ia tutava tatou i te haamaitai ia tatou iho e ia rave mai te maraa ia tatou i te rave. Te rave maitai nei tatou ia faarahi ana‘e tatou i te faaroo e to tatou iho parau-ti‘a, ia haapuai i te mau utuafare, e ia imi e ia turu ia vetahi ê tei roto i te ati. Ua ite tatou e ua manuïa tatou mai te mea te ora nei tatou ia noaa e ia farii e ia ite tatou nahea i te pee i te Varua. Ia horo‘a hope roa tatou ia tatou iho, e nehenehe e na roto i teie mau iteraa e riro tatou i te tarapape area râ, eiaha tatou e tarapape ia tatou iho. Ia ite maira tatou, e mauruuru te Fatu ia ite tatou i te Varua i te ohiparaa i roto ia tatou.9 Te vai nei te hau, te oaoa, e te ti‘aturiraa i te feia o te faito maitai i te manuïaraa.

Te faaite nei te hoê heheuraa i roto i te buka a Ioela e, i roto i te mau mahana hopea nei e tohu te mau tamaroa e te mau tamahine a te Atua e e ninii mai te Fatu i To’na Varua i ni‘a iho i Ta’na mau tavini tane e mau tavini vahine.10 Ua tavevo te peresideni Spencer W. Kimball i teie tohuraa ma te parau e :

« Te rahiraa o te tupura rahi e tae mai nei i te Ekalesia i te mau mahana hopea e tae mai ïa no te mea e rave rahi o te mau vahine maitai no te ao nei (e mea pinepine te mana‘o varua i roto ia ratou) o te huti-rahi-hia i te Ekalesia. E tupu teie mai te au i te faito parau-ti‘a e te ite i te parau i roto i te mau vahine o te Ekalesia i roto i to ratou iho oraraa e tei te huru ia hi‘o-hia-mai te mau vahine no te Ekalesia ei mau vahine taa ê e te huru ê – na roto i te huru oaoa – i te mau vahine no te ao nei…

« No reira e riro ïa te mau vahine hi‘oraa maitai no te Ekalesia ei puai taa ê i roto i te tupuraa rahi e te tupuraa varua o te Ekalesia i te mau mahana hopea nei ».11

Te faaite nei au i to‘u iteraa papû e e parau mau te evanelia a Iesu Mesia. Te ti‘aturi nei te Fatu i ni‘a i Ta’na mau tamahine ia rave i ta ratou tuhaa no te haapuai i te mau utuafare i Ziona e ia patu i To’na ra basileia i ni‘a i te fenua nei. A imi ai e a farii ai ratou te heheuraa no ratou iho, e ninii mai ïa te Fatu i To’na Varua i ni‘a i Ta’na mau tavini vahine i teie mau mahana hopea nei. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Hi‘o Iakoba 2:17 ; Mosia 4:26 ; Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 38:35 ; 44:6.

  2. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 20:77.

  3. Hi‘o 2 Nephi 32:3.

  4. Hi‘o 3 Nephi 19:24-33.

  5. Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 11:12.

  6. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e Te Mau Parau Fafau 11:13-14.

  7. 1 Korinetia 13:8.

  8. Eliza R. Snow, a‘oraa i te Sotaiete Tauturu no te paroita Lehi, 27 no atopa 1869, Paroita no Lehi, Tĭtĭ no Alpine (Utah), i roto i te Sotaiete Tauturu Buka Minuti,1868-79, Church History Library, Salt Lake City, 26-27.

  9. Hi‘o Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia (2004), 10-11.

  10. Hi‘o Ioela 2:28-29.

  11. Spencer W. Kimball, « The Role of Righteous Women », Ensign, Novema 1979, 103-4.