2010
Te puai o te autahu‘araa
Me 2010


Te puai o te autahu‘araa

Aita e roaa i te autahu‘araa te mana e titauhia ia’na ia roaa, e eita e roaa ia’na te reira e tae roa’tu ua mau roa te puai o te autahu‘araa i roto i te utuafare.

Hōho’a
President Boyd K. Packer

Te paraparau atu nei au i te mau metua tane o te mau utuafare e i te mau utuafare i te mau vahi atoa i roto i te Ekalesia nei.

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei ua haamata matou i te faanahoraa faaauraa i raro a‘e i te faatereraa a te peresideni Harold B. Lee. I taua taime ra, ua parau a‘e ra te peresideni Thomas S. Monson e : « I teie mahana, te ti‘a nei tatou i mua i te faito rahi a‘e o te hara, te peu viivii, e te ino aita i amuihia a‘e nei i mua i to tatou mata… E ere na tatou te faanahoraa o te aroraa ta tatou e aro nei no te faaora i te varua o te taata nei. Ua (horo‘ahia mai râ) te reira na roto i te faaururaa e te heheuraa a te Fatu ».1

I roto i taua mau matahiti faaauraa ra, ua taui te faanahonahoraa taatoa a te Ekalesia. Ua faanaho-faahou-hia te mau buka haapiiraa. Ua faanaho-faahou-hia te mau opuaraa e te mau autaatiraa o te mau pŭpŭ i te tahi e te tahi. Te parau tumu rahi i roto i taua mau matahiti o te faaauraa ra e te faanaho-faahou-raa, o te autahu‘araa ïa.

Ua paraparau atoa te peresideni Monson i te parau no Gideona, e aito no te Faufaa Tahito. Ua ma‘itihia o Gideona no te faatere i te mau nuu tama‘i o Iseraela, e rave rahi tauatini taata. Tera râ, i roto i tera rahiraa, ua rave noa oia e 300 taata.

E mea taa ê roa ta Gideona rave‘a no te ma‘iti i ta’na mau faehau. Ia haere te mau taata e inu i te pape i te anavai, e « tuu [te rahiraa o ratou] i na turi i raro… a inu ai i te pape ». Aita oia i rave i te reira mau taata. Te tahi pae, e tuturi ratou i raro a taipu ai i te pape i roto i to ratou rima e a inu ai, ma te vai ineine noa. O ratou tei ma‘itihia.2

Te ora nei tatou i te hoê anotau o te « tama‘i (e) te parau no te tama‘i, e te aueue fenua i te mau vahi e rave rahi ».3 Mai tei tohuhia ra, « e arepurepu roa te ao paatoa nei »,4 e « ua haere noa Satani na te fenua nei ».5 Te imi nei oia ia haamou i te mau mea maitai e te parau ti‘a atoa.6 O Lucifero oia o tei hurihia i rapae i te aro o te Atua.7 I mua i taua mau mea atoa ra, te vai nei te mana‘o maitai i roto ia tatou no ni‘a i te mau mea e vai ra i muri nei.

Ua manuïa te nuu a Gideona no te mea, mai tei papa‘ihia ra, « ua ti‘a noa ihora ratou atoa ra, i to’na vahi ».8

Ua matara teie « tau tuuraa no te îraa o te mau tau atoa »9 na roto i te fâraa mai te Metua e te Tamaiti i te tamaiti ra ia Iosepha Semita.10 I muri iho, ua faaite mai te melahi Moroni ia Iosepha i te vahi i hunahia ai te mau api tei roto i reira te Buka a Moromona.11 Ua horo‘ahia ia Iosepha te mana no te iriti i te reira.12

I te taime o te iritiraa, ua tai‘o o Iosepha raua o Olive Kaudere i te parau no te bapetizoraa. Ua pure raua ia ite e, nahea râ.13 I reira, ua fâ maira te hoê ve‘a melahi i mua ia raua, o Ioane Bapetizo. Ua horo‘a maira oia ia raua i te Autahu‘araa a Aarona « o tei mau i te mau taviri no te utuuturaa o te mau melahi, e i te evanelia no te tatarahapa, e no te bapetizoraa na roto i te utuhiraa no te haamatararaa i te hara ».14

I muri iho ua fâ mai te aposetolo Petero, Iakobo e Ioane, ratou tei fatata roa i te Fatu i roto i Ta’na ra ohipa, e ua horo‘a maira ia Iosepha e ia Olive te autahu‘araa teitei a‘e,15 e aore râ, « te Autahu‘araa Mo‘a, mai te au i te Haapa‘oraa a te Tamaiti o te Atua ».16 Te autahu‘araa, mai ta te mau papa‘iraa mo‘a e faaite ra, ua parauhia ïa i te i‘oa o Melehizedeka, te tahu‘a teitei maitai, ia’na ra ho‘i Aberahama i aufau ai i te tuhaa ahuru.17

Riro mai nei te reira ei mana no ratou. Na roto i te mau taviri o te autahu‘araa e roaa te mau puai o te ra‘i ia ratou. Ua faauehia a‘e ra ia ratou ia hopoi i te evanelia i te mau fenua atoa.18

E ere i te mea ohie ia ora i te evanelia a Iesu Mesia. Aita i ohie i te tau a ora ai Oia, e aita i ohie i te mau mahana matamua o te Ekalesia. Ua faaruru te feia mo‘a i tahito ra i te mau mauiui e te pato‘iraa faito ore.

Ua hau i te 180 matahiti i teie nei te faaho‘i-raa-hia mai te autahu‘araa. Te fatata nei tatou i te 14 milioni melo i teie nei. Noa’tu i te reira, e faito ha‘iha‘i roa â to tatou ia faaauhia i te rahiraa miria taata i ni‘a i te fenua nei. Tera râ, teie tatou, ua ite tatou i te mea ta tatou i ite, e e mea ti‘a ia tatou ia haere i mua e ia poro i te evanelia.

Ua faaite papû te Buka a Moromona e, eita roa’tu tatou e upooti‘a i roto i te numera. Tera râ, tei ia tatou nei te puai o te autahu‘araa.19

Ua papa‘i te peropheta Nephi e : « Ua ite ho‘i au i te ekalesia a te Arenio a te Atua ra, e ua iti ho‘i te reira ia tai‘o… Area, ua ite au i te ekalesia a te Arenio, oia ho‘i te feia mo‘a o te Atua, i ni‘a atoa ratou i te ao atoa nei ; e ua iti â to ratou mana i ni‘a i te fenua nei ».20

Ua parau te peresideni Joseph Fielding Smith e : « Te parauhia ra paha e… aore rea rii tatou ia faaauhia i… te ao nei, area râ, e nehenehe tatou e faaauhia i te hopue ta te Faaora i parau ra, o te faahopue [e aore râ, haamaraa] i te ao taatoa nei ».21

E nehenehe ta tatou, e ia tae ho‘i i te tau mau ra, e faauru i to te ao atoa nei. E itehia e, o vai tatou e no te aha tatou. E riro paha e, aita e tia‘iraa ; e mea teimaha mau; tera râ, e ere noa e, e ti‘a paha, tera râ, e mea papû roa e, e roaa te rê ia tatou i roto i te aroraa ia Satane.

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua horo‘a vau i te hoê a‘oraa i parauhia « eaha te mea e ti‘a i te Peresibutero tata‘itahi ia ite : Hoê buka iti no ni‘a i te mau ture o te Faatereraa Autahu‘araa ». I muri a‘e, ia tae i te taime e nene‘ihia ai, ua taui au i te upoo parau : « Eaha te mea e ti‘a i te Peresibutero tata‘itahi ia Ite – e te mau tuahine tata‘itahi atoa ».22

Ua amui atoa mai au i te mau tuahine no te mea, e mea faufaa rahi no te taata tata‘itahi ia ite i te mea e titauhia i te mau taea‘e. Mai te mea e, aita tatou e faafariu mai i te mau metua vahine, te mau tamahine e te mau tuahine, e mana ho‘i to ratou i ni‘a i ta ratou tane, to ratou metua tane, te mau tamaroa e te mau taea‘e, eita ïa tatou e haere i mua. E ere te autahu‘araa i te hoê puai rahi mai te mea e, eita te mau tuahine e tau‘ahia.

Te autahu‘araa o te mana ïa e te puai ta te Atua i horo‘a mai i te mau tane i ni‘a i te fenua nei ia rave i te ohipa ei ti‘a No’na.23 Mai te mea e, e faaohipa- ti‘a-hia te mana autahu‘araa, e rave ïa te mau taea‘e o te autahu‘araa i te mea e ti‘a ia’na ia rave ahiri e, tei ô nei Oia.

Ua tano maitai ta tatou horo‘araa i te mana o te autahu‘araa. Fatata tei te mau vahi atoa te haamau-raa-hia te mana autahu‘araa. Te vai nei ta tatou mau pŭpŭ peresibutero e te tahu‘a rahi na te ao atoa nei. Tera râ, ua haere roa i mua, ia‘u i mana‘o, te horo‘araa i te mana o te autahu‘araa, ua hau roa i mua i te horo‘araa i te puai o te autahu‘araa. Aita e vai ra i roto i te autahu‘araa te puai i titauhia ia’na ia roaa, e eita te reira e roaa e tae roa’tu i te taime e mau papû ai te puai o te autahu‘araa i roto i te mau utuafare mai tei titauhia.

Ua parau te peresideni Harold B. Lee e : « No‘u nei, e mea papû maitai e, aita to te Ekalesia e mana no te ma‘iti – aita roa’tu – maori râ, ia tauturu rahi i te utuafare ia rave i ta’na misioni hanahana, eiaha no te mea noa e, o te reira iho â te faanahoraa o te ra‘i, no te mea atoa râ ho‘i e, o te reira te horo‘a maitai roa a‘e ta tatou e nehenehe e horo‘a i to tatou feia apî – tauturu ia haamaitai i te huru o te oraraa i roto i te mau nohoraa o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. Noa’tu te faufaa rahi o ta tatou mau faanahonahoraa e te mau tautooraa a te mau pŭpŭ, eiaha te reira ia na ni‘a a‘e i te utuafare ; e paturu râ te reira i te utuafare ».24

Ua faahiti te peresideni Joseph F. Smith i teie parau no ni‘a i te autahu‘araa i roto i te utuafare : « I roto i te utuafare ua faautahia te mana faatere i ni‘a iho i te metua tane, e i roto i te mau ohipa atoa o te utuafare, aita e mana rahi ê atu. Ei faahoho‘araa i teie parau tumu, penei a‘e e rava‘i noa i te tahi fifi iti. I te tahi taime te piihia nei te mau peresibutero ia haere e haamaitai i te mau melo o te hoê utuafare. I roto i teie mau peresibutero te vai ra paha te peresideni tĭtĭ, te aposetolo, e aore râ, te hoê melo no te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia. I roto i teie huru, e ere i te mea ti‘a i te metua tane ia ti‘a i muri e ia tia‘i e, na te mau peresibutero e arata‘i te faatereraa o teie oro‘a faufaa roa. Tei reira te metua tane. No’na te ti‘araa e na’na e faatere. E ma‘iti oia i te taata na’na e faatahinu, e te taata na’na e pure, e eiaha roa oia e feruri e, tei reira atoa te mau mana faatere i roto i te Ekalesia ra, ua tatarahia to’na mau ti‘araa no te arata‘i i te raveraa o taua haamaitairaa ra o te evanelia i roto i to’na utuafare. (Mai te mea e, te ma‘iri ra te metua tane, e tii te metua vahine ia ani i te mana faatere haapa‘o ia tae mai) Na te metua tane e faatere i ni‘a i te amuraa maa, i roto i te pureraa, e ia horo‘a i te tahi mau arata‘iraa rarahi no ni‘a i te oraraa o to’na utuafare noa’tu te huru o te taata i reira ».25

I te anotau tama‘i i Vietnam, ua faatupu matou e rave rahi mau pureraa taa ê no te mau melo o te Ekalesia tei piihia i roto i te nuu. I muri a‘e i te reira huru pureraa i Chicago, te ti‘a noa ra vau i piha‘i iho i te peresideni Harold B. Lee i haere mai ai te hoê tamaiti nehenehe, e feia mo‘a no te mau mahana hopea nei, e ua parau atu ra i te peresideni Lee ia horo‘a mai i te hoê haamaitairaa no’na.

I to‘u maere rahi, na ô atu ra te peresideni Lee e, « e mea ti‘a e na to oe metua tane e horo‘a i te reira haamaitairaa no oe ».

Ma te inoino rahi, na ô mai nei taua tamaiti ra e, « aita to‘u metua tane i ite e nahea ia horo‘a i te hoê haamaitairaa ».

Ua pahono atu ra te peresideni Lee e, « a ho‘i i te fare, e ta‘u tamaiti, e a parau i to oe metua tane e, te haere nei oe i te tama‘i, e te hinaaro nei oe ia farii i te hoê haamaitairaa metua na roto mai ia’na. Mai te mea e, aita oia i ite e nahea, a parau ia’na e, e parahi oe i ni‘a i te hoê parahiraa. E nehenehe ta’na e ti‘a i muri ia oe e ia tuu i to’na na rima i ni‘a i to oe upoo e ia parau i te parau e tupu mai i roto i te feruriraa ».

Ua ho‘i teie faehau taure‘are‘a ma te oto.

E piti paha matahiti i muri mai, ua farerei faahou vau ia’na. Aita vau e haamana‘o nei e ihea râ. Ua faahaamana‘o maira oia ia‘u i taua iteraa ra e na ô maira e, « ua rave au mai tei faauehia ia‘u ia rave. Ua faataa vau i to‘u papa e, e parahi au i ni‘a i te parahiraa e e tuu oia i to’na na rima i ni‘a i to‘u upoo. Ua î maua toopiti i te puai o te autahu‘araa. Ua riro mau taua ohipa ra ei puai e ei paruru i roto i taua mau ava‘e tama‘i ra ».

I te tahi atu taime tei roto vau i te hoê oire atea roa. I muri a‘e i te amuiraa, te faatoro‘a ra e te faataa ra matou i te feia faatere. Ia oti a‘e ra, ua ani a‘e ra te peresideni tĭtĭ e ; « e nehenehe anei ta tatou e faatoro‘a i te hoê taure‘are‘a ei peresibutero o te reva nei no te haere i te misioni ? » Te pahonoraa, e na reira.

A haere mai ai te reira tamaiti i mua, ua tarape atu ra oia i na taea‘e e toru ia apee mai ia’na e ia ti‘a no to’na faatoro‘araa.

Ua ite atu ra vau i ni‘a i te parahiraa i muri roa i te hoê taata tei hoho‘a roa i teie tamaiti, e ua ani atu ra vau e, « tera anei to oe metua tane ? »

Parau mai ra te tamaiti e, « e ».

Na ô atu ra vau e, « na to oe metua tane e faatoro‘a ia oe ».

E ua pato‘i maira oia, « ua ani a‘e na vau i te tahi atu taea‘e ia faatoro‘a ia‘u ».

E ua parau atu ra vau e, « e taure‘are‘a, na to oe metua tane e faatoro‘a ia oe, e ora oe no te haamaitai i te Fatu no teie mahana ».

Haere mai nei te metua tane i mua.

Mauruuru pai, i te mea e, e peresibutero oia. Aihiri e aita, eita e maoro roa e riro mai oia ! I roto i te nuu faehau, e parau ratou i te reira e, e nuuraa toro‘a. I te tahi taime te tupu nei te reira huru ohipa i roto i te Ekalesia.

Aita te metua tane i ite e nahea ia faatoro‘a i ta’na tamaiti. Ua tauahi atu ra vau ia’na e ua haapii atu ra ia’na na roto i te oro‘a. Ia hope a‘e ra te reira, e peresibutero taua tamaiti ra i teie nei. Ua tupu ihora te hoê mea nehenehe roa. Ua taui roa te ohipa, inaha, ua apa te metua tane e te tamaiti.

Ma te ta‘i, parau atu ra te metua tane e, « aita i ti‘a ia‘u ia faatoro‘a i te tahi atu na tamaiti ta‘u ».

A feruri na i te rahi atu â o te mea e faaotihia ahani e, na te tahi taata i faatoro‘a ia’na, oia ho‘i, te hoê aposetolo.

I te mea ho‘i e, tei te ao atoa nei te autahu‘araa i teie mahana, te ti‘aoro nei matou i te mau peresibutero e te mau tahu‘a rahi atoa, te mau taea‘e atoa o te autahu‘araa, ia ti‘a i ni‘a, i to’na iho ra vahi, mai te nuu e 300 a Gideona, e nuu iti na‘ina‘i, e nuu puai râ. E mea ti‘a ia tatou ia faaara i teie nei, i te puai o te autahu‘araa o te Manahope, i roto i te mau peresibutero e te mau tahu‘a rahi atoa, i roto i te mau pŭpŭ autahu‘araa, e i roto i te metua tane o te mau utuafare atoa.

Ua parau ho‘i te Fatu e, « e haere mai te mau mea paruparu o te ao nei e e haaparari i te mau taata aravihi e te puai ».26

Ua parau atoa te peropheta Nephi i te parau no « te mana o te Arenio a te Atua i te pouraa mai i ni‘a iho i te feia mo‘a o te ekalesia a te Arenio ra, e i ni‘a iho ho‘i i te feia i ma‘itihia e te Fatu ra, o tei purara i te mau fenua o te ao atoa nei » e ua parau oia e, « o te parau-ti‘a e te mana o te Atua i te hanahana rahi ra, o ta ratou ïa mauhaa ».27

Te hinaaro nei matou i te mau taata tata‘itahi. Tei rohirohi e aore râ, tei paruparu e aore râ, tei faatau ra, e tae noa’tu i te feia tei roto i te hara, e mea ti‘a ia ratou ia faati‘amâhia na roto i te tatarahapa e te faaoreraa hara. Ua rahi roa o to tatou mau taea‘e o te autahu‘araa o te ora nei i raro iho i to ratou mau haamaitairaa e i te mau mea ta te Fatu e tia‘i ra ia ratou ia rave.

E mea ti‘a ia tatou ia haere i mua, ma te ti‘aturi i te puai hanahana o te autahu‘araa. Ua riro te iteraa e o vai tatou, eaha te mea e mauhia nei e tatou, e eaha te mea e ti‘a ia tatou ia rave i roto i te ohipa a te Manahope, ei haapuairaa e ei faaitoitoraa ia tatou.

Ua parau ho‘i te Faaora e, « ua ruuruuhia vau, o te Fatu, ia rave outou i te mea ta‘u i parau ra ; ia ore râ outou ia rave i ta‘u i parau ra, e ore ïa ta outou e fafauraa i reira ».28

Te mau utuafare aita e autahu‘araa to roto, e mea ti‘a ïa ia tia‘ihia e ia utuutuhia e te mau pŭpŭ o te autahu‘araa. Na roto i te reira, aore ïa te hoê utuafare i roto i te Ekalesia e ere i te mau haamaitairaa.

Tau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua putuputu te hoê utuafare i piha‘i iho i te ro‘i o te hoê vahine iti ruau roa no Danemaka. I rotopu ia ratou, ta’na ïa tamaiti huru paari haapa‘o ore. Ua ora oia i te fare i te tahi tau matahiti noa.

Ua taparu oia na roto i te ta‘i, « mama, e mea ti‘a ia oe ia ora. Mama, eita e ti‘a ia oe ia pohe ». Ua parau oia e, « eita e ti‘a ia oe ia haere. Eita vau e vaiiho ia oe ia haere ».

Ua hi‘o maira te mama iti i ni‘a i ta’na tamaiti, e i roto i ta’na tomaraa parau Danemaka, na ô a‘e ra e, « But ver is yo powah ? » – teihea ho‘i to oe puai ?

Ua parau o Paulo e :

« I patuhia [tatou] i ni‘a iho i te niu a te mau aposetolo e te mau peropheta ra, e o Iesu Mesia iho te tihi rahi ;

« No’na te fare atoa i te ati-maitai-raa ia’na ra, i riro ai ei hiero mo‘a no te Fatu ra :

« E ua patu-atoa-hia outou e ana ia riro ei parahiraa no te Atua i te Varua ra ».29

Ia upooti‘a te ohipa a te Fatu, e ere te reira i te fifi. Ia amui tahi tatou i ta tatou mau tautooraa atoa e ia tahoê tatou, te reira ïa te fifi.

Tei tatou nei te autahu‘araa. I muri a‘e i te mau mea atoa ta tatou i faaau e i faanahonaho, ta tatou hopoi‘a i teie nei, o te faaohiparaa ïa i te puai o te autahu‘araa i roto i te Ekalesia. E tae mai te mana i roto i te autahu‘araa na roto i te faatoro‘araa ; e tae mai te puai i roto i te autahu‘araa na roto i te faaturaraa ma te faaroo e te haapa‘o i te mau fafauraa. E faarahihia te reira na roto i te faaraveraa e te faaohiparaa i te autahu‘araa ma te parau-ti‘a.

E tena na, e te mau metua tane e, e faahaamana‘o atu vau ia outou i te huru mo‘a o to outou piiraa. Tei ia outou na te puai o te autahu‘araa no ô mai i te Fatu ra, no te paruru i to outou utuafare. Te vai ra te taime e riro ai te reira puai ei paruru hoê roa i rotopu i to outou utuafare e te mau faahemaraa a te enemi. E farii outou i te arata‘iraa mai ô mai i te Fatu ra na roto i te Varua Maitai.

Aita te enemi e faaapiapi puai nei i ta tatou mau pureraa – i te tahi noa paha mau taime rii. Aita hoê fifi no tatou no te haaputuputu mai ta tatou e hinaaro ma te haape‘ape‘a-ore-rii-hia. Tera râ, o’na e te mau taata tei pee ia’na, te aro tamau nei ratou i te utuafare.

Te fa tumu o te mau ohipa atoa i roto i te Ekalesia nei maori râ, ia oaoa te hoê tane e ta’na vahine e ta raua mau tamarii i roto i te utuafare, ma te paruruhia e te mau parau tumu e te mau ture o te evanelia, e ma te taati-papû-hia i roto i te mau fafauraa o te autahu‘araa mure ore.

Te mau ture e te mau parau tumu e te mau puai atoa, te mau ti‘aturiraa atoa, te mau oro‘a e te mau faatoro‘araa atoa, te mau fafauraa atoa, te mau a‘oraa atoa e te mau oro‘a mo‘a atoa, te mau a‘o e te mau faatiti‘aifaroraa atoa, te mau taatiraa, te mau piiraa, te mau haamauruururaa, te taviniraa – te tumu hopea roa o teie mau mea atoa o te haamaitairaa ïa i te taata hoê e i te utuafare, no te mea i parau ho‘i te Fatu e, « teie ho‘i ta‘u ohipa e to‘u hanahana – te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».30

Te faaite papû nei au i te puai o te autahu‘araa tei horo‘ahia i te Ekalesia no te paruru ia tatou e no te arata‘i ia tatou. E no te mea ho‘i e tei ia tatou nei te reira, aita ia tatou e mata‘u i te parau no te ananahi. Ua riro te mata‘u ei enemi no te faaroo. E haere tatou i mua ma te ite papû e e tia‘i te Fatu ia tatou i roto iho â ra i te utuafare. Te faaite papû nei au ia’na na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra amene

TE MAU NOTA

  1. Thomas S. Monson, « Correlation Brings Blessings », ve‘a na te Sotaiete Tauturu, Eperera 1967, 247.

  2. Hi‘o Te mau Tavana 7:4-8.

  3. Moromona 8:30 ; a hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 45:26 ; Iosepha Semita—Mataio 1:23, 28.

  4. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 45:26 ; a hi‘o atoa Te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 88:91.

  5. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 52:14.

  6. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 10:22-23.

  7. Hi‘o Apokalupo 12:7-9 ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 29:36-37 ; 76:25-26.

  8. Te mau Tavana 7:21.

  9. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 112:30.

  10. Hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:17.

  11. Hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:33-34, 59.

  12. Hi‘o te api matamua o te Buka a Moromona ; Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 135:3.

  13. Hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:68-69.

  14. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 13:1.

  15. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 27:12-13.

  16. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 107:3.

  17. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 107:2-4 ; hi‘o atoa Hebera 7:1-4 ; Alama 13:15.

  18. Hi‘o Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 42:58.

  19. Hi‘o 1 Nephi 14:14.

  20. 1 Nephi 14:12.

  21. Joseph Fielding Smith, i roto i te Conference Report, Atopa 1968, 123.

  22. Hi‘o Boyd K. Packer, « Eaha te ti‘a i te Peresibutero Tata‘itahi ia Ite—e te Tuahine Tata‘itahi : Hoê buka iti no ni‘a i te mau ture o te Faatereraa Autahu‘araa », Tambuli, Novema 1994, 15-24.

  23. Hi‘o Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Joseph F. Smith, (1998), 141 ; Iritiraa a Iosepha Semita, Genese 14:28-31, i roto i te faahororaa Bibilia.

  24. Harold B. Lee, « Preparing Our Youth », Ensign, Mati 1971, 3 ; faahauhia te faatomaraa.

  25. Joseph F. Smith, Gospel Doctrine, nene‘iraa 5. (1939), 287.

  26. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 1:19.

  27. 1 Nephi 14:14.

  28. Te Parau Haapiiraa e te Mau Parau Fafau 82:10.

  29. Ephesia 2:20-22.

  30. Mose 1:39.