2010
Te Ora nei Oia ! Ia Hanahana To’na ra I‘oa !
Me 2010


Te Ora nei Oia ! Ia Hanahana To’na ra I‘oa !

Na to tatou haroaroa e to tatou faaroo i te Taraehara a Iesu Mesia e horo‘a mai i te puai e te aravihi e hinaarohia no te hoê oraraa manuïa.

Hōho’a
Elder Richard G. Scott

E po‘ipo‘i pasa teie, te mahana mo‘a tei faataahia i roto i te taatoaraa o te ao Kerisetiano no te haamana‘o i te upoti‘araa o Iesu Mesia i ni‘a i te pohe. Ua tatara To’na Ti‘a-faahou-raa i te mea tei riro na e tae noa mai i taua taime ra, te mau tape‘a mure ore o te pohe. Ua iriti Oia i te e‘a e nehenehe ai i te mau tamarii atoa a to tatou Metua i te Ao ra o te fanauhia i ni‘a i te fenua nei ia farii i te rave‘a no te ti‘a mai te pohe mai ia ora faahou.

Aue ïa te oaoa o to tatou Metua i te Ao ra i taua mahana mo‘a ra a tatara ai Ta’na Tamaiti haapa‘o maitai e te ti‘amâ i te mau taamu no te pohe. Eaha ra ïa te hopearaa mure ore a te opuaraa no te oaoa a to tatou Metua ahari e aita te reira i haafaufaahia na roto i te Taraehara hopea ore e te mure ore a Ta’na ra Tamaiti hanahana e te haapa‘o maitai ? Ahani ua riro te pohe ei hopea no te oraraa e aita roa e taata e ti‘a-faahou mai, eaha ïa te opuaraa mure ore no te hamani-raa-hia te fenua nei ei vahi i reira te mau maramarama e ahuhia ai i te mau tino varua e farii ai i te hoê tino ? Aue ïa taime hanahana taua po‘ipo‘i ra no te taata atoa tei taa i to’na ra auraa.

Te pasa o te tau mo‘a ïa i reira te aau o te mau Keresetiano atoa e fariu ai ma te aau haehaa e te mauruuru i to tatou Faaora here. E tau o te afa‘i mai i te hau e te oaoa i te mau taata atoa o te here Ia’na e o te faaite i te reira na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa. E afa‘i mai te pasa i te mau mana‘o no ni‘a ia Iesu, To’na ora, Ta’na Taraehara, To’na Ti‘a-faahou-raa, To’na here. Ua ti‘a Oia mai te pohe mai « ma te ora i to’na pererau ». (Malaki 4:2 ; 3 Nephi 25:2). Aue ïa tatou paatoa o te hinaaro i taua faaoraraa ra ta te Faaora e nehenehe e horo‘a. Ta‘u poro‘i e poro‘i ïa no te ti‘aturiraa tei niuhia i ni‘a i te mau parau tumu tei itehia i roto i te mau haapiiraa a te Orometua Rahi, o Iesu Mesia.

E nehenehe ta te mau melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea Nei e taa hope roa i te aano e te hohonu o te faaoraraa tei horo‘ahia mai e Ta’na Taraehara no te mea tei ia tatou ra te îraa no Ta’na ra haapiiraa. Te ite nei tatou e te mea Ta’na i rave na roto i to’na iho hinaaro ma te mauiui e te tusia rahi e haamaitai ïa te reira ia tatou eiaha i roto noa i teie nei oraraa i roto atoa râ i te oraraa e amuri noa’tu.

I teie pasa, a haamana‘o ai outou i te Ti‘a-faahou-raa e te hoo tei aufauhia e te horo‘a tei horo‘ahia na roto i te Taraehara, a feruri hohonu no ni‘a i te mea ta te mau papa‘iraa mo‘a e haapii nei no ni‘a i taua mau ohipa mo‘a ra tei tupu. E haapuaihia to outou iho iteraa no te tupuraa mau o teie nei mau mea. E ti‘a i te reira mau mea ia hau a‘e â i te mau parau tumu ta outou e tamau aau. E ti‘a i te reira ia riro ei tufaa no outou mai te hoê patu puai e paruru i te rahiraa ino e haaviivii nei i to tatou ao.

Ua parau te peropheta Lehi i te hoê parau mau hohonu a parau ai oia e : « Na roto i te Mesia Mo‘a e tae mai ai te ora ; ua î ho‘i oia i te aroha e te parau mau. Inaha, e pûpû oia ia’na iho ei taraehara, ia faati‘a i te titauraa a te ture i ni‘a ia ratou atoa tei noaa te aau paruparu e te oto ; e ore e ti‘a ia haapee i te titauraa a te ture i tei ore i noaa te reira » (2 Nephi 2:6-7). No te feia te‘ote‘o e te teitei mai te mea râ ïa e aore roa‘e e Taraehara.

Te ora nei o Iesu Mesia. O Oia to tatou Faaora, to tatou Taraehara. E taata hanahana Oia tei ti‘a faahou. E mana To’na no te faaite i te here puai, e te hanahana rahi roa o te ore e noaa i te arero taata ia faahiti i te reira. Ua horo‘a Oia i To’na ora no te tatara i te mau taamu no te pohe. Ua faaohipa hope roa Ta’na Taraehara i te opuaraa no te oaoa a To’na Metua i te Ao ra.

Ua tape‘a maite o Iesu i te aifaitoraa i rotopu i te titauraa a te parau-ti‘a e te aroha mai te au i to tatou haapa‘oraa i Ta’na evanelia. O Oia te maramarama no te taata nei. O Oia te pû no te parau mau atoa. Ua rave faaoti Oia i te taatoaraa o Ta’na mau fafauraa. Te feia atoa e haapa‘o i Ta’na mau faaueraa e noaa ïa ia ratou te mau haamaitairaa mana‘ohia tei hau atu i te hanahana.

Ahani aita te Taraehara, e ore roa ïa e tupu te opuaraa no te oaoa a to tatou Metua i te Ao ra. Te horo‘a nei te Taraehara i te mau rave‘a atoa no te haavî i te mau hopea no te mau hape tei ravehia i roto i te oraraa. Ia haapa‘o ana‘e tatou i te hoê ture, e farii ïa tatou i te hoê haamaitairaa. Ia ofati ana‘e tatou i te hoê ture aita ïa e mea e toe mai roto mai i te haapa‘oraa na mua’tu no te haamaha i te mau aniraa a te parau-ti‘a no taua ture ra tei ofatihia. Te faati‘a nei te Taraehara a te Faaora ia tatou ia tatarahapa i te mau ofatiraa ture atoa e na roto i te reira ia ape i te mau faautu‘araa ta te parau-ti‘a e titau.

E tamau noa to‘u faatura e to‘u mauruuru i te rahi no te Taraehara a Tei Mo‘a i Iseraela, te Arii no te Hau, e to tatou Taraehara a tutava ai au i te faarahi i to‘u ite no ni‘a i te reira. Te ite nei au e aore roa e mana‘o taata e nehenehe ia feruri, aore atoa e arero taata e nehenehe e faahiti tano, i te auraa mau no te mau mea atoa ta Iesu Mesia i rave no te mau tamarii a to tatou Metua i te Ao ra na roto i Ta’na ra Taraehara. Oia mau, e mea faufaa rahi roa ia haapii tatou tata‘itahi i te mau mea atoa no ni‘a i te reira. Te Taraehara o taua tufaa faufaa rahi ra ïa no te opuaraa no te oaoa a to tatou Metua i te Ao ra, ahani aita eita ïa taua opuaraa ra e faahaerehia. Na to outou ite no ni‘a i te Taraehara e te haapiiraa ta’na e horo‘a mai no to outou oraraa e faarahi roa i ta outou faaohiparaa manuïa i te taatoaraa o te ite, te paari e te aravihi ta outou e farii i roto i te oraraa tahuti nei.

Te ti‘aturi nei au e e haapii mai tatou te tahi mea ia tamata ana‘e tatou ia feruri eaha ta te Taraehara i titau i te Metua e Ta’na Tamaiti tei hinaaro mau i te reira. Teie na titauraa e toru ta te Faaora i faaruru :

A tahi, te hoê iteraa i te hopoi‘a rahi, no te mea ua ite Oia e ia ore te reira e rave-maitai-hia e ore roa te hoê o te mau tamarii a To’na Metua e nehenehe e ho‘i atu Ia’na ra. E ti‘avaruhia ratou e a muri noa’tu mai mua’tu i To’na aro no te mea aita e rave‘a no te tatarahapa no te mau ture i ofatihia e eita roa ho‘i te mea viivii e nehenehe e parahi i mua i te aro o te Atua. E ore ïa te opuaraa a To’na Metua e manuïa, e e riro ïa te mau varua tamarii i raro a‘e i te faatîtîraa e te hamani-ino-raa mure ore a Satane.

Te piti, i roto i To’na feruriraa e to’na aau mâ mau ua ti‘a Ia’na ia ite o Oia iho i te hopea o te mau mea atoa ta te taata e faaruru, e tae noa’tu i te mau hara hau atu i te ino e te viivii.

Te toru, ua ti‘a Ia’na ia faaoroma‘i i te mau aroraa ino a te feia e rave rahi tei apee ia Satane, a faaoroma‘i ai Oia i te mauiui o te tino e te feruriraa e tae noa’tu i te hopearaa o te vahi e nehenehe ia’na ia faaoroma‘i. I muri iho, no te mau tumu tei ore e taahia e tatou, a tae ai to’na puai i te faito hopea, i te taime a hinaaro mau ai te Faaora i te tautururaa, ua faati‘a To’na Metua Ia’na ia amo Oia i te hopoi‘a teimaha na roto ana‘e i To’na iho puai e te aravihi.

Ua tamata vau i te feruri e aue ïa taime oto rahi no to tatou Metua i te Ao ra a tuo ai te Faaora mai ni‘a mai i te satauro, « e ta‘u Atua, e ta‘u Atua, eaha oe i faarue mai ai ia‘u ? » (Mataio 27:46 ; Mareko 15:34). Aita vau e ti‘aturi e ua faarue mai te Metua i te Ao ra i Ta’na Tamaiti i ni‘a i te satauro. Te ti‘aturi nei au e ua tupu te tuo i te taime a ite ai taua Tamaiti ra e ua iriti-ê-hia’tu te tauturu ta’na i farii noa na no ô mai i To’na ra Metua. Ua ite To’na Metua e ua ti‘a i te Faaora ia rave faaoti hoperoa e te taatoaraa o te Taraehara o ona ana‘e iho ma te tautururaa ore no rapae mai. Aita te Metua i faarue i Ta’na Tamaiti. Ua faati‘a râ Oia i Ta’na Tamaiti maitai roa ia rê i te mau hotu mure ore no te Taraehara.

Eita roa e nehenehe te hoê o tatou ia oaoa maitai i roto i te oraraa tahuti nei i te taatoaraa o te mau hotu maitai no te Taraehara.

Te vai nei te hoê titauraa u‘ana i roto ia tatou tata‘itahi ia haapuai i to tatou iteraa no ni‘a i te auraa no te Taraehara a Iesu Mesia ia riro te reira ei niu aueue ore no te patu atu i to tatou mau oraraa. A rahi noa’tu ai â to te ao ereraa i te mau ture tumu, e a rahi noa’tu ai â te pato‘iraa i te tura, te viretu, te viivii-ore no te titau i te mau hiaai o te tino, e horo‘a mai ïa to tatou iteraa e te faaroo i roto i te Taraehara a Iesu Mesia i te puai e te rave‘a e hinaarohia no te hoê oraraa manuïa. E horo‘a atoa mai te reira i te ti‘aturiraa i te mau tau tamataraa e te hau i te mau tau ahoaho.

Te faaitoito u’ana nei au ia outou ia haamau i te hoê opuaraa na outou iho no te tai‘o ia taa e ia oaoa maitai a‘e outou i te mau hotu faito ore, e te mure ore e te hopea ore no to Iesu Mesia rave faaoti-maitai-raa i Ta’na piiraa hanahana ei Faaora e ei Taraehara no tatou. Na to outou iho feruriraa hohonu i te mau papa‘iraa mo‘a ma te apeehia e te ma‘imiraa e te pure mau o te aau e haapuai i to outou ite e to outou mauruuru no Ta’na Taraehara faufaa rahi. Te tahi atoa rave‘a no te ite ia Iesu Mesia e Ta’na Taraehara o te haere-pinepine-raa ïa i te hiero.

Ia faapî tatou tata‘itahi i ta tatou faaotiraa ia haapii i te mau parau tumu mau i roto i te vahi mo‘a no to tatou iho utuafare. A na reira ai tatou, te horo‘a ra ïa tatou i te rave‘a rahi roa‘e no te oaoa i te mau varua tei tuuhia i roto i ta tatou tiaauraa. A faaohipa i te Ekalesia ei hoê mauhaa parau-ti‘a no te haapaari i te utuafare, a ite râ e na ni‘a i to tatou ti‘araa metua tei ia tatou ra ïa te hopoi‘a tumu e te rave‘a ia arata‘ihia tatou e te Fatu i te atuaturaa i Ta’na mau tamarii varua tei tuuhia i roto i to tatou rima no te haapa‘o.

E mea faufaa rahi roa te haapiira i te parau mau i roto i te utuafare. E mea faufaa rahi te Ekalesia, i roto râ i te utuafare e horo‘a ai te mau metua i te ite e te arata‘iraa tei titauhia no te mau tamarii. E parau mau te mea tei parauhia, e te mau piiraa hau atu i te faufaa rahi i teie taime e amuri noa’tu o te mau piiraa ïa no te metua tane e te metua vahine. Te vai ra te taime e haamauruuruhia tatou i te mau piiraa ê atoa ta tatou i farii, eita râ i te piiraa ei metua tane e ei metua vahine.

A feruri hohonu ai outou – eiaha e tai‘o noa a feruri hohonu râ – i te mau papa‘iraa mo‘a, e ninii mai ïa te mana o te Varua Maitai i te mau parau mau i roto i to outou feruriraa e to outou aau mai te hoê niu papû i roto i teie nei tau papû ore e orahia nei e tatou. Ei metua a faaineine i ta outou mau tamarii no te mau tamataraa ta ratou e farerei. A haapii ia ratou i te parau mau, a faaitoito ia ratou i te ora i te reira e e maitai ïa ratou noa’tu te huru puai o te arepurepu o te ao.

I teie nei pasa, a rave i te faaotiraa ia faariro i te Fatu ia Iesu Mesia ei pû ora no to outou utuafare. A haapapû e ua arata‘ihia te mau faaotiraa atoa ta outou e rave, no te pae varua anei aore râ te pae tino anei, e te mana‘o « eaha ïa ta te Fatu ra Iesu Mesia e hinaaro ia‘u ia rave ? » Mai te mea o te Faaora te pû o to outou utuafare, e î ïa te reira i te hau e te oaoa. Te vai nei te hoê varua no te hau o te faaî i te utuafare e o te itehia e te mau tamarii e te mau taata paari atoa.

Te rave‘a maitai roa‘e no te faatupu i te hoê tauiraa tamau no te maitai o te faariroraa ïa ia Iesu Mesia ei hoho‘a no outou e Ta’na mau haapiiraa ei arata‘i no to outou oraraa.

Mai te mea ua ofati outou i Ta’na mau faaueraa e aita outou i mana‘o e e mea ti‘amâ outou, a ite e teie te tumu i horo‘a ai te Fatu, o Iesu te Mesia i To’na ora. Na roto i Ta’na Taraehara ua iriti oia, e amuri noa’tu, i te rave‘a no te upooti‘a i ni‘a i taua mau hape ra, no te tatarahapa i te mau ma‘itiraa tano ore, e no te haavî i te mau hotu ino no te hoê oraraa tei ore i tuati i Ta’na mau haapiiraa.

Te here nei te Faaora ia tatou tata‘itahi e e rave Oia i te mau mea atoa no te haamaha i to tatou mau hinaaro atoa a farii ai tatou na roto i te haapa‘oraa i te taatoaraa o te mau haamaitairaa Ta’na e hinaaro ia tatou ia farii i ni‘a i te fenua nei. Te here nei au e te haamori nei au Ia’na. Ei tavini haamanahia Na’na, te faaite papû nei au ma te hanahana e ma to‘u puai atoa e, te ora nei Oia, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.