2010
Faatupuraa i te haavaraa maitai e eiaha ra i te haavaraa ia vetahi ê
Me 2010


Faatupuraa i te haavaraa maitai e eiaha ra i te haavaraa ia vetahi ê

E mea hinaarohia te haavaraa tano eiaha noa no te ite-maitai-raa i te taata, no te faaruru-atoa-raa râ i te mau ma‘itiraa o te arata‘i e aore râ, o te faaatea pinepine ia tatou i to tatou Metua i te Ao ra.

Hōho’a
Elder Gregory A. Schwitzer

Te ora nei tatou i roto i te hoê ao e rave rahi mau huru o te titau ia tatou ia rave i te mau haavaraa e mea pinepine e ere i te mea ohie. Teie râ, ua horo‘a mai te Faaora i te faaueraa « eiaha e haava » i to tatou taata tupu.1 Nahea e ti’a ai ia tatou ia rave i te reira e ia tamau noa i te rave i te haavaraa maitai i roto i te hoê ao tei î i te haavare e te ohipa ino ? E mea ti‘a ia tatou ia haava maitai a rave ai tatou i te mau faaotiraa faahapa i roto i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, mai te ma‘itiraa i te mau hoa, te imiraa i te hoê hoa mure ore, e aore râ te ma‘itiraa i te hoê ohipa o te faati‘a ia tatou ia aupuru i to tatou utuafare e te taviniraa i te Fatu. Noa’tu, e ua ani mai te Faaora ia tatou eiaha e haava ia vetahi ê, te tia‘i nei â Oia ia tatou ia rave i te haavaraa maitai a‘e.

E mea pinepine tatou iho i te itehia i te rave-vitiviti-raa i te mau haavaraa i ni‘a i te taata, o te nehenehe e taui e aore râ e faaite faahou i to tatou auraa e o ratou. E mea pinepine te mau haavaraa tano ore i te tupu no te mea aita i rava’i te haamaramaramaraa e aore ra, no te mea aita tatou i hi’o i ô mai i te mau mea i mua noa iho i to tatou mata.

Ei faahoho‘araa, ua faati‘a-noa-hia na te aamu i te taime a haere ai Iesu i ô Maria raua o Mareta, o te ora ra i Betania e to raua tuaane o Lazaro. Ua riro ei vahi farii-maitai-raa no te Fatu, i reira Oia e haamaha ai te rohirohi e e au ai i te faaunauna o te hoê fare parau ti’a. I roto i te hoê o to’na mau farereiraa, te faaineine ra o Mareta i te maa e ua ma‘iti o Maria e parahi i te pae avae o te Fatu no te farii i Ta’na parau.

« Area Mareta, pe‘ape‘a ihora ïa i te haapa‘oraa i te manihini, e ua haere maira, na ô maira, e te Fatu, eita oe e haapa‘o mai, e ua faarue mai ta‘u taea‘e ia‘u o vau ana‘e teie rave noa’i ? …

« Ua parau atura Iesu ia’na, na ô atura, e Mareta, e Mareta, ua ahoaho oe, e te pe‘ape‘a na oe ia oe iho i te mau mea e rave rahi :

« Hoê roa râ mea ti‘a, e ua rave iho nei Maria i taua mea ti‘a ra, e ore roa ho‘i ta’na e riro ê ».2

E rave rahi mau haapiiraa i te sabati tei haapiihia ma te faaohiparaa i teie aamu o tei tuu ia Mareta i te hoê ti‘araa iti a‘e i roto i te parau no te faaroo. Teie râ, te vai ra te tahi atu aamu no teie vahine rahi o Mareta, o te horo‘a mai ia tatou i te hoê hi‘oraa hohonu no to’na maramarama e te iteraa papû. Ua tupu te reira i te taime a faati‘a ai te Faaora i to’na taea‘e, ia Lazaro, mai te pohe mai. I teie taime, o Mareta o ta tatou i ite i te haereraa ia Iesu ra « i te taime iho a faaroo ai oia » e te haere mai nei Oia. A farerei ai oia Ia’na, parau atu ra oia e ua ite oia e « i [Ta’na e ani atu] i te Atua, [e horo‘a] mai te Atua [Ia’na] ».

Ua faaite atu ra te Mesia ia Mareta te parau haapiiraa rahi no te ti‘a- faahou-raa ma te parau e :

« Tei ia‘u te ti‘a-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia‘u ra, pohe noa â oia e ora â ia :

« E te taata ora atoa nei e faaroo ia‘u ra, e ore roa’tu ïa e pohe. Ua faaroo oe i te reira ? »

Ua pahono atu ra oia ma to’na iteraa papû puai : « E te Fatu, e : ua faaroo vau e o oe te Mesia te Tamaiti a te Atua o te haere mai i te ao nei ra ».3

Nahea o Mareta i te haava tano-ore-noa-raa-hia ei hoê taata o tei haapa‘o noa ia faaoti i te mau ohipa i te fare i te ohipa pae varua ? Teie ra, to’na iteraa papû i roto i te fifi no te poheraa o to’na tuaane e faaiteraa mau i to’na taa-hohonu-maitai-raa e te faaroo.

Ua hau i te hoê tuahine o tei faaroo pinepine na i te aamau matamua e tei uiui na e, mai ia Maria e aore râ mai ia Mareta anei oia, teie râ tei roto te parau mau i te iteraa o te taata iho e te faaohiparaa i te haavaraa tano. No te ite hau atu no ni‘a ia Mareta, e ite tatou e taata huru hohonu oia i te pae varua, e iteraa papû pautuutu e te taia-ore to’na no te misioni a te Faaora e To’na puai hanahana i ni‘a i te ora. E nehenehe te haavaraa tano-ore e faatupu ia tatou i te ite-ore-raa i te natura mau o teie vahine faahiahia mau.

No‘u iho, ei taote apî, ua haapii mai au i te hoê haapiiraa rahi no ni‘a i te raveraa i te mau haavaraa vitiviti. A ohipa ai au i te hora ahuru ma piti i te pô i roto i te hoê pû no te mau utuuturaa rû, ua tomo mai te hoê taure‘are‘a e ta’na vahine no te mea te mamae nei te vahine. Na ni‘a noa to raua ahu e te mâ ore, e ite ohie-noa-hia e oraraa fifi to raua. E rouru roa to’na e te pahere-ore-hia. Aita to raua ahu i pu‘ahia e rave rahi mahana e itehia i ni‘a i to raua hoho‘a mata e oraraa fifi.

I muri iho te hoê hi‘opo‘araa, ua parahi atu vau i pihai iho i te tane no te faataa i te fifi e te aparauraa no te rapaauraa. Ua hi‘o mai taua taata ra ia‘u ma te hoê here hohonu mau o te ore i itehia na e ua ani mai ma te here taatoa o te hoê hoa faaipoipo haapa‘o maitai, « E taote, e mea maitai anei ta‘u vahine here ? » I taua taime ra, ua farii au i te Varua i te faaiteraa e e tamarii oia na te Atua e ua ite au i roto i to’na na mata te faaiteraa o te Faaora. Ua faaite maitai mai taua taata ra i te here no vetahi ê e ua haava-tano-ore au ia’na. Ua vai tamau noa te reira haapiiraa.

E mea hinaarohia te haavaraa tano eiaha noa no te ite-maitai-raa i te taata, no te faaruru-atoa-raa râ i te mau ma‘itiraa o te arata‘i e aore ra, o te faaatea pinepine ia tatou i to tatou Metua i te Ao ra. Ia hi‘o faahou vau i to‘u iho oraraa, e nehenehe au e ite e rave rahi hi’oraa tei faaite mai e, na roto i te tahi tauiraa haihai tei faatumuhia i ni‘a i te hoê haavaraa tano-ore, ua faaatea roa te reira ia‘u i te vahi o ta te Fatu i hinaaro ia vai au – te mau faaoti‘araa mai te fariiraa i te hoê utuafare a haere noa ai i te haapiiraa, te itoito-noa-raa i roto i te mau huru atoa o te evanelia, te aufauraa i te tuhaa ahuru e te mau ô noa’tu te iti o te faufaa, e te fariiraa i te mau titauraa i te mau taime fifi, o tei tauturu ia‘u ia maramarama hau atu no ni‘a i te faatusiaraa. E rave rahi mau haamaitairaa tei ma‘iri i roto i te oraraa no te mea ua faaohipahia te haavaraa a te ao nei, o te riro mau na ei hoê faaotiraa pae varua.

Te vai ra e rave rahi huru o te taata o te faatupu i te haavaraa tano. Hinaaro vau e horo‘a’tu e maha arata‘iraa no te faatupuraa i taua haavaraa ra na roto te raveraa i te mau faaotiraa faufaa rahi.

A tahi, a rave i ta outou iho mau ture i ni’a i te reni o te evanelia a Iesu Mesia. Eita roa te hoê taata e riro mai ei haava maitai aita ana‘e te evanelia a Iesu Mesia e riro ei faaiteraa. E tuhaa roa e te manuïa te evanelia no te arata‘i i te taata i te oaoa. E haapainu te tahi o te mau mana‘o o te ao nei i te taata no te tamata i te faataa i ta ratou iho mau ture. Na roto i te reira, e faaroo tatou i te mau parau mai teie te huru « e ture morare apî ». E parau hape te reira ! E mea mure ore te mau ture morare e aita i taui ; eiaha atoa tatou e tamata i te imi i te hoê tatararaa apî no ratou. No te feia apî, ua papa‘ihia teie mau ture i roto i te buka iti No te Puai o te Feia Apî. Ua ana‘i maramarama-maitai-hia teie mau ture i ni‘a i te evanelia a Iesu Mesia e ua faataahia no te faaohipa i te reira e tae roa’tu i te oraraa taata paari. E mea maitai paha no tatou te feia paari ia tuatapapa e ia faaohipa i teie buka iti i ni‘a ia tatou iho.

Te piti, a faaroo i te mau parau poro‘i a te peropheta ora. Ehia mau haavaraa tano ore i te pae faufau o te nehenehe e apehia ahani tatou i faaroo i te mau matahiti a‘oraa i horo‘ahia mai e te mau peropheta ia ape i te fifi no te faatianiraa e ia pee i te hoê tabula faufaa no te ape i te tarahu o te mau hoani ? Ehia faaipoiporaa o te nehenehe e faaorahia na roto i te faaohiparaa i te hoê haavaraa tano no te haapae i te mau ve‘a o te arata‘i i roto i te hoê tîtîraa e te mauiui o te aau no te mau hoho‘a faufau? Te vaira i roto i te mau amuiraa rahi tata‘itahi e te ve‘a a te Ekalesia te mau a‘oraa a te mau peropheta, mai te mea e faaohipahia, e arata‘i ia tatou i te hoê haavaraa tano. E faahapahia tatou mai te mea e ite ore tatou i te reira.

Te toru, a faahotu e te Varua Maitai i te hoê auraa no te faaroo. Ua farii tatou i te Varua Maitai i muri a‘e to tatou bapetizoraa, tera râ, e mea pinepine tatou i te vaiiho noa i teie ô i ni‘a i te pa’epa’e, ma te mo‘ehia e e tauturu Oia ia tatou i roto i te mau haavaraa faufaa roa o to tatou oraraa. Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou teie ô ma te ite e e rave tatou i te mau faaotiraa fifi i roto i te oraraa. E mea faufaa te faarooraa i teie reo i roto i te faananearaa i te hoê haavaraa tano. E titau-pinepine-hia te hoê auraa faaroo i te hoê vahi maniania ore i reira tatou e feruri maite ai e ia faaroo i reo iti ha‘iha‘i. Teie vahi hau no rapae e no roto atoa ia. No reira, e mea hau a‘e i te tupohe i te pehe o te ao nei e aore râ te maniania o te tahi atu ve‘a ; e tupohe atoa te reira i te maniania o te hara e vaira i roto i to tatou varua. E iriti te reira i te aparauraa e te Varua, te mea ïa o tei hinaaro-mau-hia.

Ua parau te Mesia e : « E hau ta‘u e vaiiho ia outou nei, o to‘u nei hau ta‘u e ho atu no outou ; e ere mai ta to te ao nei horo‘a ta‘u e horo‘a ia outou. Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha ho‘i e măta‘u ».4 Na te hau e tae mai na roto i te faarooraa i te Varua Maitai e rave ê i te ri‘ari‘a no te rave i te haavaraa tano ore.

Te maha, a haapa‘o i te mau faaueraa. E iriti te hinaaroraa ia haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua e rave rahi mau haamaitairaa fafauhia no tatou. Te Buka a Moromona, taa’e noa’tu te riroraa ei hoê ite faahou no Iesu Mesia, o te hoê ïa buka no ni‘a i te mau hopea no te haapa‘oraa e te haapaore-raa i te mau faaueraa. Ua parau te Fatu ia Nephi i roto i te pene piti o ta’na buka matamua e, « E mai te mea, e haapa‘o â oe i ta‘u mau faaue e haaamaitaihia oe ».5

Ua parau-noa-hia na teie â fafauraa e na e rave rahi mau peropheta i roto i te Buka a Moromona. Hoê tauatini matahiti aamu o tei papa‘ihia o te faaite ra e e parau mau teie mau parau. E hoê â parau poro‘i no tatou i teie mahana. E haapii e e faaohipa-maita-hia a‘e te haavaraa tano i roto i te mau oti‘a ta te Fatu i haamau na roto i te horo‘araa mai ia tatou i te mau faaueraa.

Te faaite papû nei au e, ia farerei ana‘e tatou i te mau faaotiraa fifi, e ia pee i teie mau arata‘iraa, e ite maitai tatou e nahea ia haava. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Mataio 7:1. A hi’o atoa Mataio 7:1, nota a ; no roto mai i te Iritiraa a Iosepha Semita, i faaue mai te Faaora ia tatou « eiaha e haava ma te parau-ti’a ore ».

  2. Luka 10:40-42.

  3. A hi’o Ioane 11:20-27.

  4. Ioane 14:27.

  5. 1 Nephi 2:20.