2008
Te ho‘iraa i te peu maitai
Novema 2007


Te ho‘iraa i te peu maitai

Teie te taime tano no tatou ia ti‘a i ni‘a e ia hohora i te hoê reva ei tapa‘o no te ao ma te piihua ia ho‘i i te peu maitai.

Hōho’a
Elaine S. Dalton

I teie amuiraa rahi i ma‘iri a‘e nei, ua piihia vau e te peresideni Monson ei peresideni rahi no te Feia Apî Tamahine. E te ti‘a nei au i mua i te hoê peropheta a te Atua e tei horo‘a mai i teie ti‘aturiraa mo‘a. Ua tăpu vau e e tavini au ma to‘u aau atoa, ma to‘u puai atoa, ma to‘u mana‘o atoa e ma to‘u itoito atoa. Hou râ teie piiraa, te vai nei hoê a‘u mereti na‘ina‘i tei papa‘ihia te hoê parau tumu e teie to’na tai‘oraa, « e ti‘a ia‘u ia rave i te mau mea atoa ». Na teie mereti na‘ina‘i e teie parau tumu i horo‘a ia‘u te itoito. Ahiri e ti‘a ia‘u ia taui i teie nei parau tumu,teie ïa to’na papa‘iraa : « Na roto i te puai o te Fatu, e ti‘a ia‘u ia rave i te mau mea atoa ».1 Te turu‘i nei au i ni‘a i teie puai i teie mahana a ti‘a’tu ai au i mua i teie nei pupiti.

I te ava‘e Eperera i ma‘iri a‘e nei, e piti mahana i muri mai i te amuiraa rahi, ua faatupu matou i ta matou putuputuraa matamua ei peresideniraa o tei paturu-apî-hia. Ua haere matou e horohoro i ni‘a i te tupua‘i mou‘a o Ensign Peak e a hi‘o mai ai matou i raro i te afaa, e ite mai matou i te hiero e i te anaana o te melahi Moroni. No matou tata‘itahi nei, e mea papû maitai. Te opuaraa a to matou peresideniraa oia ïa te hiero. E ua ite papu matou i ta matou hopoi‘a. E mea ti‘a ia matou ia « tauturu i te feia apî tamahine tata‘itahi ia faaineine ia vai ti‘amâ i te raveraa e i te tape‘araa i te mau fafauraa mo‘a e ia farii i te mau oro‘a o te hiero ».2

« Te hiero ei tumu no te mau mea’toa o ta matou e rave i roto i te Ekalesia ».3 Ua riro te hiero ei tumu i faru‘e ai to tatou mau tupuna pionie i to ratou mau nohoraa e i tere ai i te pae too‘a o te râ. O te tumu ïa ratou i faaoroma‘i ai i te veve e tae noa’tu i te pohe. Ua riro te mau fafauraa o te hiero ei tumu noa’tu e, ua tanuhia te mau aiu rii i te hiti o te e‘a ti‘a, e himene teie mau pionie :

A haere â, te feia mo‘a e,

Ma te oaoa.

E au anei, e ati to outou Haere â i mua.4

Ua ‘ere vetahi i te taato‘araa o ta ratou mau faufaa area râ, ua tae mai i roto i te afaa e te mau mea’toa, no reira—e taamu te mau oro‘a o te hiero, te mau fafauraa mo‘a e te mau fafauraa no te ora mure ore i te mau utuafare.

E piti mahana i muri mai, ua tae te Feia Mo‘a i roto i te faa i Roto Miti, ua paiuma o Brigham Young e to’na mau hoa i ni‘a i te mou‘a Ensign Peak. I ni‘a i te tupua‘i mou‘a ua hohora ratou i te hoê reva—te hoê ahu û re‘are‘a tei hamanihia i ni‘a i te hoê turu tootoo no te faaite i te mau nunaa.5 Ua faarirohia te feia mo‘a ei maramarama, ei reva. I te ava‘e eperera i ma‘iri a‘e nei, i ni‘a i te tupua‘i mou‘a no Ensign Peak, ua hohora atoa e toru vahine i te hoê reva o ta matou i hamani i ni‘a i te hoê turu tootoo e te hoê tahei û auro no te fenua Perou. O ta matou ïa reva, ei hi‘oraa na te nunaa—ma te pii e « a ho‘i mai i te peu maitai ».

Ua riro te peu maitai ei hoê faufaaraa no te tomo i roto i te mau hiero mo‘a o te Fatu, e no te fariiraa i te arata‘i a te Varua. Ua riro « te peu maitai ei hoho‘a no te feruriraa e no te haapa‘o niuhia i ni‘a i te mau peu morare teitei ».6 Oia ïa, te viivii-ore e te vai mâ-noa-raa i te pae morare. E haamata te peu maitai i roto i te aau e i te feruriraa. E faaamuhia i te fare. E haaputuraa ïa no te mau tauatini opuaraa e te mau mea na‘ina‘i e te mau ohipa. E ta‘o te peu maitai o te ore e faaroo-pinepine-faahou-hia nei i rotopu i te mau taata i teie mahana area râ, te aa Latino o teie nei ta‘o virtus to’na auraa ra, te puai. Ua farii te mau vahine e te mau tane peu maitai i te hoê ti‘amâraa parau-ore-hia e te puai i roto i te aau. Ua papû roa ia ratou no te mea, e mea ti‘amâ ratou no te farii e ia arata‘ihia e te Varua Maitai. Ua a‘o te peresideni Monson e : « ia ti‘a outou no te parau-ti‘a, noa’tu e o outou ana‘e. A tuu i te itoito morare ia riro ei maramarama no vetahi ê ia pee. Aita’tu e auhoaraa faufaa a‘e i to outou iho feruriraa ateate, to outou iho mâraaraa i te pae morare—e ïa iteraa hanahana ia ite outou e te ti‘a nei outou i te vahi mâ i faataahia ma te ti‘aturi e e mea mâ outou ».7

E nehenehe anei to tatou feruriraa e faahiato-taere-hia i te mau peu morare teitei o tei faarirohia ei mau peu tahito e e ere i te mea maitai e aore râ, e ere i te mea faufaa no to tatou sotaiete i teie mahana ? No faahaamana‘o noa maira Elder Hales ia tatou i te aamu o Lehoniti o te Buka a Moromona tei ti‘a papû i ni‘a i te mou‘a. E te feia’toa o ta’na e arata‘i ra ua « opua ratou ma te faaoti papû » eita ratou e pou i raro i te tumu o te mou‘a. E maha taime to Amalikia, te taata haavare rahi tamataraa, e e maha atoa taime to’na manuïa-ore-raa i te titauraa ia Lehoniti « ia haere mai i te pae tumu o te mou‘a ».8 E na roto i to Lehoniti vareraa i te mau fafauraa haavare, ua « faaamu-rii-rii atu ra i te mea ta‘ero »9 e pohe atu ra oia. Aita oia i faata‘ero-noa-hia, ua « faaamu-rii-rii râ ». E nehenehe anei e parau e, te tupu nei teie ohipa i teie mahana ? E nehenehe anei e parau e, e faati‘a anei tatou, e i muri mai e farii roa’tu tatou, e i te paturu roa’tu i te hara o te haaati nei ia tatou ?10 E nehenehe anei e parau e ua haavarehia tatou e te mau huru hoho‘a hape e te mau parau poro‘i ume a te mau ve‘a ia mo‘e to tatou ihotaata mo‘a ? E riro atoa anei tatou i te faaamu-rii-rii-hia i te mea ta‘ero ? Eaha ïa te mea o te haavare rahi nei e o te tamata nei i te feia apî o teie nei u‘i faahiahia ia ore ratou e rave e aore râ, ia hapono tamau i mau parau poro‘i e i te ore-roa-raa e imi i te hoê iteraa no te parau mau e vai ra i roto i te hoê buka tei papa‘ihia no outou e no to outou tau e te mau peropheta a te Atua—te Buka a Moromona ? No te aha e mea haavare te umeraa mai i te mau vahine apî e te mau feia paari mai ia outou e mai ia‘u nei e faaohipa rahi nei ia tatou iho i to tatou faanehenehe, i to tatou mau ahu, te huru tupuraa e te rahi o to tatou tino e i te haamo‘e-roa-raa i te iteraa o to tatou ihotaata hanahana e to tatou iteraa i te taui i te ao nei na roto i ta tatou faaururaa mâ ? Eaha te mea e faahema nei i te feia apî tamaroa e te mau tane paari, o te mau nei i te autahu‘araa o te Atua—ia mata‘ita‘i i te mau hoho‘a faufau, e i te faatutonuraa i to ratou mata i ni‘a i te tino ahiri a‘e i ni‘a i te faaroo ; ia riro mai ei feia rave hara, hau a‘e ei feia tia‘i no te peu mâ ? Te faaite ra te Buka a Moromona i te aamu no teie mau aito apî e 2.000 e na roto i ta ratou mau peu maitai ua horo‘ahia ia ratou te puai i te paruru i te mau fafauraa a to ratou mau metua e te faaroo o to ratou utuafare. Ta ratou peu mâ e ta ratou mau titauraa ia vai « parau ti‘a noa i te mau taime atoa » ia taui te ao nei.11

Te ti‘aturi papû nei au e e nehenehe te hoê noa peu maitai a te hoê tamahine apî e aore râ, tamaroa apî, arata‘ihia e te Varua, e taui i te ao nei, mai te mea e na reira tatou, e mea ti‘a ia ho‘i faahou tatou i te peu maitai. E mea ti‘a ia tatou ia rave i te hoê faaineineraa paari. Mai ta Juma Ikanga te taata horo atea i parau i muri mai i to’na manuïaraa i New York: « Te hiaai ia manuïa to’na auraa ra o te hiaai ïa i te faineineraa »12. E taime teie no te faaineineraa na roto i te faaohipa-hau-raa i te haavîraa ia’na iho. E taime teie no te riroraa « e mea ti‘amâ no te basileia ».13 Teie te taime tano no te faataaraa i ta tatou hororaa e i te hi‘o ti‘araa i te reni faaotiraa. E haamata te ho‘iraa i te peu maitai no te taata tata‘itahi i roto i to tatou aau e i roto i to tatou nohoraa.

Nahea tatou tata‘itahi ia haamata i te ho‘i i te peu maitai ? E riro te faanahoraa haapiiraa e te haapiipiiraa no tatou tata‘itahi ei tumu hoê roa. Ua farii au i ta‘u iho faanahoraa haapiipiiraa mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a : « e ia faa‘una‘una noa te taiata-ore i to outou mau feruriraa i te mau taime atoa ».14 « A ati i ta outou mau fafauraa ».15 « A ti‘a i te mau vahi mo‘a ».16 « E e haapae oe i te mau mea no teie nei ao ».17 « A faaroo outou e, ia tatarahapa outou ».18 « I te haamana‘o â Ia’na e a muri noa’tu e i te haapa‘o maitai i Ta’na ra mau faaueraa ».19 E « e mai te mea te vai atu ra te mau mea maitai, te mau mea faahiahia, te mau mea popouhia, e aore ra te mau mea roo maitai… a titau ïa i te reira ».20 I teie ihoa taime, e taime teie no te pahono i te piiraa a Moroni ia « a ara e a ti‘a mai » e « e tape‘a i te mau mea maitata‘i i horo‘ahia mai, eiaha e rave noa’tu i te mea ino e te viivii ra ».21

Aita i maoro a‘e nei, ua haere au i te haamaitairaa o ta matou mootua-apî. I te vahi o ta‘u e parahi ra, e ite atu ïa vau i te amuiraa. E iteraa mo‘a râ ia‘u nei i ta‘u tane e i ta‘u mau tamaroa e te mau huno‘a e te tahi atu mau fetii i te haaatiraa i teie nei tamarii iti. E mea nehenehe roa oia i roto i to’na ahu uouo—e e ere atoa i te mea ino roa inaha, ua topahia to’na i‘oa i to to’na na mama ruau ! Te mea râ, o tei faahoruhoru ia‘u o te mea ïa e, na ta maua tamaiti oia to’na papa o Zach i haamaitai ia’na. Ua haamaitai oia ia Annabel Elaine ia ite papû oia i to’na ihotaata ei tamahine na te Atua, e ia pee oia i te mau hi‘oraa maitai o to’na mama e to’na mau mama ruau e to’na tuahine, e e roaa ia’na te oaoa rahi mai te mea e ora oia i te hoê oraraa peu maitai e ia faaineine no te raveraa i te mau fafauraa mo‘a o te hiero. I taua taime mo‘a ra, ua pure au ia haaatihia te mau feia apî tamahine, ia haapuaihia e ia paruruhia i te mana parau ti‘a o te autahu‘araa, eiaha noa i te taime o te fanauraa e o te haamaitairaa, i roto atoa râ i to ratou oraraa.

I te roaraa o te amuiraa hanahana o te amuiraa rahi i ma‘iri a‘e nei, i to te Peresideni Uchtdorf piiraa no te patururaa i to tatou peropheta apî e i te Peresideniraa Matamua. Ua hi‘o vau i te taato‘araa o te mau taea‘e no te autahu‘araa i te ti‘araa. Ua farii au i to outou puai e te mana o to outou autahu‘araa. Ua riro outou ei mau tia‘i no te peu maitai. Ua î roa vau i te oaoa i to’na parauraa e, « Ia ti‘a mai te feia apî tamahine atoa ? » Mai to‘u atu parahiraa, ua ite au ia outou paato‘a i te ti‘a amuiraa. I teie mahana aita’tu e mana puai atu no te peu maitai i roto i te ao nei. Eiaha roa’tu outou e faatura-ore i te mana o to outou parau-ti‘a.

Te faaite papû nei au e, te ho‘iraa i te peu maitai e mea papû ïa e tupu mau te reira na roto i te hi‘oraa maitai o te Faaora e i te « peu maitai mure ore o To’na tusia taraehara rahi ».22 Te faaite papû nei au e, eita tatou e faafana‘o noa e e haapuai-noa-hia ia rave i te mau ohipa teimaha i te mau mea’toa râ. Teie te taime tano no tatou ia ti‘a i ni‘a e ia hohora i te hoê reva ei tapa‘o no te ao ma te piihua ia ho‘i i te peu maitai. Ia ora tatou no te riroraa ei mauihaa i roto i te faaineineraa i te fenua nei no To’na tae-piti-raa mai, « e ia fâ mai oia ra ua riro tatou mai ia’na ra te huru… ia tamâhia mai ia’na i mâ ».23 Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o Alama 20:4

  2. Rata na te Peresideniraa Matamua, Setepa 25, 1996.

  3. Russell M. Nelson, « Personal Preparation for Temple Blessings », Liahona, Tiurai 2001, 37.

  4. « Haere mai, e te Feia Mo‘a », Te mau Himene, no. 30.

  5. A hi‘o Gordon B. Hinckley, « An Ensign to the Nations », Ensign, Novema 1989, 52; e Boyd K. Packer, « A Defense and a Refuge », Liahona, Novema 2006, 85.

  6. Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia, (2004), 118.

  7. Thomas S. Monson, « Examples of Righteousness », Liahona, Me 2008, 65.

  8. A hi‘o Alama 46:4–12.

  9. Alama 47:18.

  10. A hi‘o Alexander Pope, An Essay on Man, epitole 2, te mau reni 217–20.

  11. Alama 53:20 ; a hi‘o atoa Alama 56.

  12. Juma Ikangaa, faahitihi i roto i te Michael Sandrock, Running with the Legends: Training and Racing Insights from 21 Great Runners (1966), 415.

  13. « E te Fatu Here », Te mau Himene, no. 131.

  14. PH&PF 121:45.

  15. A hi‘o PH&PF 25:13.

  16. PH&PF 45:32

  17. PH&PF 25:10

  18. Mosia 4:10

  19. PH&PF 20:77.

  20. Hiroa Faaroo 1:13 ; a hi‘o atoa Roma 8:16 ; 1 Korinetia 3:16 ; 1 Tesalonia 5:22; Iakoba 4:6 ; Alama 37:36 ; Moroni 10:32.

  21. Moroni 10:30–31.

  22. « Te Mesia Ora : Te iteraa papû o te mau Aposetolo », Liahona, Eperera 2000, 2.

  23. Moroni 7:48 ; faahauhia te papa‘iraa.