2008
E vaiiho noa, a here i te reira
Novema 2007


E vaiiho noa, a here i te reira

Te huru no ta tatou pahonoraa i te ati, e nehenehe te reira ia riro ei tuhaa faufaa no te oaoaraa e te manuïraa tatou i roto i te oraraa nei.

Hōho’a
Elder Joseph B. Wirthlin

I to‘u tau apîraa, e mea au roa na‘u te ohipa tuaro e e mea rahi roa te mau mea ta‘u e haamana‘o nei no taua mau taime ra. Tera râ, e ere i te mea au roa te tahi pueraa. Te haamana‘o nei au i te hoê mahana a pau ai ta‘u pŭpŭ faahoro popo i roto i te hoê hautiraa paari roa ; Ua ho‘i mai au i te fare ma te pe‘ape‘a. Tei reira to‘u mama. Ua faaroo mai oia ia‘u ia faati‘a i to‘u aamu pe‘ape‘a. Ua haapii oia i ta’na mau tamarii ia ti‘aturi ia ratou iho e i te tahi e te tahi, eiaha râ e faaino i te tahi no to ratou fifi, e ia rave maitai i te ohipa i roto i te mau mea atoa ta ratou e rave.

Ia fifi ana‘e matou, e titau oia e na matou iho e faatiti‘aifaro i te reira e ia haere faahou i mua. No reira, te a‘oraa ta to‘u metua vahine i horo‘a mai i taua taime ra, ua faaroo a‘e na ïa vau i te reira. Ua vai te reira i roto ia‘u i te taatoaraa o to‘u oraraa.

Na ô maira oia e, « E Joseph, vaiiho noa, a here i te reira ».

Pinepine au i te feruri i te reira a‘oraa.

Ia‘u i mana‘o, te parau ra paha oia e, i roto i te oraraa, te vai ra ihoa te taime maitai e te vai ra te taime fifi, e te vai ra te taime e aita te mau manu himenemene faahou, aita ho‘i e pate faahou te mau oe. Area râ, noa’tu te pe‘ape‘a e te ati, te feia oaoa roa a‘e, o te feia ïa tei iteahia ia ratou te rave‘a no te haapii i roto i te mau tau fifi, no te riroraa ei taata puai a‘e, e te paari a‘e, e te oaoa a‘e.

Te vai ra te tahi mau taata e feruri nei e, e mea varavara roa te mau hui mana faatere rahi i te farii i te oto, te mauiui, e te pe‘ape‘a. Ahani pai e, mai te reira mau hoa. Parau mau, teie mau taata i ni‘a nei i teie mahana, ua hope paatoa ratou i te farii i te mau oaoa rahi, tera râ, ua ite atoa ratou eaha tera mea e pe‘ape‘a, e oto e te mo‘emo‘e. I roto i To’na paari rahi, aita te Fatu i paruru i te hoê noa a‘e taata i te pe‘ape‘a e te oto.

No‘u nei, ua iriti te Fatu i te haaramarama o te ra‘i e ua ninii mai i te mau haamaitairaa i ni‘a i to‘u utuafare eita e nehenehe e parau. Noa’tu râ i te reira, mai te mau huru taata atoa, ua ite au i roto i to‘u oraraa te tahi mau taime teimaha roa te aau e ua rahi atu ïa te reira i te ti‘a ia‘u ia faaoroma‘i. I roto i taua huru taime ra, e feruri au i taua mau tau apîraa to‘u ra, a tupu mai ai te mau otoraa rahi i te hopea o te hoê hautiraa faahoro popo i pau ai matou.

E mea iti mau to‘u iteraa i taua taime ra i te mau mea e tia’i maira ia‘u i te mau matahiti i muri mai. Area râ, noa’tu te huru o te reira mau tau pe‘ape‘araa e te otoraa, e mea pinepine au i te haamana‘o i te mau parau a to‘u metua vahine : « vaiiho noa, a here i te reira ».

Nahea e ti‘a ai ia tatou ia here i te mau mahana tei î roa i te oto? Aita e nehenehe—i teie hoa râ taime. Aita vau e mana‘o nei e, te parau mai nei to‘u metua vahine e, ia faaore tatou i te haape‘ape‘a e aore ra, ia parau e, aita e vai ra te mauiui. Aita vau e mana‘o ra e, te parau mai nei oia e, e huna tatou i te mau parau mau au ore na roto i te faahua oaoa-noa-raa. Te ti‘aturi nei râ vau e, te huru no ta tatou pahonoraa i te ati, e nehenehe te reira ia riro ei tuhaa faufaa no te oaoaraa e te manuïraa tatou i roto i te oraraa nei.

Mai te mea e, e hi‘o tatou i te ati na roto i te paari, to tatou mau taime fifi roa a‘e, e riro ïa ei taime tupuraa rahi no tatou, e na roto i te reira, e tupu mai te mau taime oaoa rahi.

I roto i te roaraa o te mau matahiti, ua apo mai au i te tahi mau mea tei tauturu ia‘u i roto i te mau taime tamataraa e te mau taime ati. Te hinaaro nei au e faaite atu i te reira ia outou.

Te haapiiraa i te ata

Te ohipa matamua te ti‘a ia tatou ia rave maori râ, ia ata. Ua ite a‘e nei outou i te hoê taata faahoro pereoo riri, ia hape ana‘e te tahi taata, e riri roa oia mai te huru pai e, ua parau ino mai te reira taata ia’na, ua parau ino i to’na utuafare, i ta’na uri, e i to’na mau tupuna e tae roa’tu ia Adamu ra ? E aore ra, ua tano a‘e nei to outou upoo i ni‘a i te opani o te afata vairaa au‘a aita i tapirihia.

Te vai ra te raau no te reira huru taime : haapii i te ata.

Te haamana‘o nei au i te taime a tere ai maua e ta maua mau tamarii i roto i te pereoo no te haere i Los Angeles. E iva matou taata i roto i te pereoo e ua papû maitai e, e mo‘e matou. Aita matou i riri, ua ata râ matou. Ia hape ana‘e matou i te purumu, e rahi roa’tu ta matou ataraa.

E ere te mo‘eraa i te ohipa apî no matou. I te hoê taime, a tere ai matou i te oire no Cedar, Utaha, ua hape te purumu ta matou i rave, e aita matou i ite noa a‘e i te reira haere roa e piti hora i muri iho, i reira to matou iteraa’tu i te tapa‘o faaite e, « manava i Nevada ». Aita matou i riri. Ua ata râ matou e, na roto i te reira, ua iti roa te taime riri e te ino‘ino. Ua riro tera mau taime ataataraa ta matou ei mau taime haamana‘oraa au roa na matou.

Te haamana‘o nei au i te taime a opua ai te hoê o ta maua tamahine e hahaere apitipiti na muri iho i te hoê tamaiti aitâ oia i ite a‘e nei ia’na. Ua ineine oia e ua tia’i i taua taure‘are‘a ra ia tae mai, e ua ta‘i maira te oe o te opani fare. Te tomo mai nei te hoê taata huru paari-rii, noa’tu râ, ua tamata ta maua tamahine ia vai faatura noa. Ua faaiteite maira oia i taua taata ra ia‘u e i ta‘u vahine e i te tahi atu mau tamarii, e i muri iho, ua oomo ihora oia i to’na pereue e ua haere atu ra i rapae. Ua hi‘o noa matou ia’na i te ta‘umaraa i roto i te pereoo, tera râ, aita te pereoo i tere. E i te pae hopea, ua pou maira ta maua tamahine i rapae i te pereoo, ma te uteute roa te mata, e ua horo maira i roto i te fare. Teie taata ta’na i mana‘o, o te taata e hahaere apitipiti ia’na, te haere mai nei ïa e tii i te tahi atu tamahine ta maua tei farii e haere e haapa‘o i te tamarii a tera taata e ta’na vahine.

E ere ta matou te ata nei i taua taime ra. Aita i te faaea faahou ta matou ata. I muri iho, i te taeraa mai te taure‘are‘a mau, aita ta‘u e nehenehe e haere mai e farerei ia’na no te mea tei roto noa vau i te piha utuuturaa maa te ataraa. I teie nei, ua ite au e, ua haama ta‘u tamahine. Tera râ, ua ata atoa oia e o matou paatoa, e no reira, te ata noa nei â matou i te reira e tae roa mai i teie mahana.

Ia tae noa’tu i te taime e tupu mai te hinaaro riri i roto ia outou, a tamata i te ata. Na te reira e faaroa i to outou oraraa e e faaoaoa atoa te reira i te oraraa o te mau taata atoa e haaati nei ia outou.

Te imiraa i te mau mea e vai e a muri noa’tu

Te piti o te ohipa te ti‘a ia outou ia rave, oia ho‘i, a imi i te mau mea e vai e a muri noa’tu. E riro paha outou i te oto roa ia tupu mai te ati i roto i to outou oraraa. E ta‘iriiri outou i to outou upoo ma te uiui e, « no te aha o vau ? »

Tera râ, no te mau huru taata atoa te ati. I te hoê taime e aore ra, i te tahi atu taime, e farii tatou paatoa i te oto. Aita to tatou e hororaa.

E mea au roa na‘u te mau papa‘iraa mo‘a no te mea, te faaite nei te reira i te mau taata teitei, tane e te vahine, mai ia Aberahama, ia Sara, ia Enoha, ia Mose, e ia Iosepha, Emma, e o Brigham. Ua farii ratou paatoa i te ati e te oto tei tamata e tei faaitoito, e tei faanehenehe i to ratou huru taata.

Ia haapii tatou ia rohi e ia faaitoito i roto i te mau taime pe‘ape‘a, te mauiui e te oto, e tuhaa te reira no te mau mea o ta tatou e haapii i roto i te oraraa. Te reira mau iteraa, noa’tu e, e mea teimaha i taua taime ra, o te mau mea ïa e faananea i to tatou ite, o te patu i to tatou huru, e o te faahotu i to tatou aroha ia vetahi ê.

No te mea ho‘i ua mauiui rahi o Iesu Mesia, te haroaroa nei Oia i to tatou mauiui. Te haroaroa nei oia i to tatou pe‘ap‘ea. Te farii nei tatou i te mau mea o te faananea atoa i to tatou aroha e to tatou haroaroa ia vetahi ê.

Haamana‘o na tatou i te mau parau nehenehe a te Faaora i ni‘a i te peropheta Iotepha Semita a mauiui ai oia e to’na mau hoa i roto i te po‘iri ihuihu o te fare auri o Liberty : « E tau tamaiti, ia hau mai na to oe aau ; e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati ho‘i ;

« E i reira, mai te mea e faaoroma‘i maite oe i te reira, e faateitei mai te Atua ia oe i te vahi teitei roa ra ; e upooti‘a ïa oe i ni‘a i to oe mau enemi atoa ra ».1

Na roto i taua faaitoitoraa mure ore ra, ua riro teie mau parau ei tamahanahana ia Iosepha, e mai te reira atoa ïa tatou nei.

Te Parau no te Faaho‘iraa

Te toru te ohipa o te ti‘a ia tatou ia rave, maori râ, ia taa tatou i te parau no te faaho‘iraa. E faaho‘i te Fatu i te mau mea atoa i erehia e te feia haapa‘o ra. Te mau mea tei rave-ê-hia mai roto atu i te feia ta tatou i here roa, e faaho‘i mai te Fatu i te reira ia ratou ra na roto i Ta’na iho rave‘a. Eita paha e tae mai i te taime ta tatou e hinaaro ra, e ite râ te feia faaroo e, te mau roimata atoa o teie mahana, e faaho‘ihia mai ïa i te hoê mahana hanere a‘e taime roimata oaoa e te mauruuru.

Te hoê o te mau haamaitairaa o te evanelia maori râ, te iteraa ïa e, ia ama ana‘e mai te mori purapura o te pohe no te faaite i te hopea o to tatou oraraa tahuti nei, e vai noa te ora i tera pae mai i te paruru. E horo‘ahia mai i reira te mau ohipa apî. Eita roa’tu ta te pohe e nehenehe e iriti ê i te mau haamaitairaa mure ore tei fafauhia mai e te hoê Metua here i te Ao ra.

E Atua aroha te Metua i te Ao ra, e no reira, te vai ra te parau no te faaho‘iraa. Ua ite au i te reira i roto i to‘u oraraa. Ua roohia ta‘u motua o Joseph i te ma‘i huma roro. Ua riro te reira ei otoraa rahi no na metua i te arairaa i te mau fifi o te reira ma‘i. Ua ite raua e, eita paha o Joseph e riro faahou mai te tahi atu mau tamarii ta raua.

Ua ite raua eaha ïa te hopearaa no te reira eiaha no Joseph noa, no te utuafare atoa râ. Tera râ, ua riro mau oia ei oaoaraa no matou. Te mau tamarii tei roohia i te reira huru ma‘i, i te rahiraa o te taime, aita e hiroa here e te aroha i roto ia ratou, area o Joseph, i te mau taime atoa e parahi au i pihai iho ia’na, e apa tauahi mai oia ia‘u. Noa’tu tera fifi to’na, ua faaî oia i to matou oraraa i te oaoa.

Ua faitoito to’na na metua ia’na ia faaô ia’na i roto i te mau ohipa tuaro. I te taime matamua a ha‘uti ai oia i te ha‘uti ta‘iri popo, tei te vahi haruraa popo oia. Tera râ, aita vau i mana‘o e, ua taa anei oia e, e mea faufaa ia horo e haru i te popo. Ua feruri oia i te tahi rave‘a maitai roa a‘e no te ha‘uti i teie ha‘uti. Ia ta‘iri-ana‘e-hia te popo i to’na pae, e hi‘o noa o Joseph i te popo ia pee, i muri iho, e tatara mai oia i te tahi atu popo mai roto mai i to’na pute e a taora atu ai i te taata haru ra.

Te mau mana‘o pe‘ape‘a atoa i ferurihia e to’na utuafare no te haapa‘oraa ia Joseph, te mau faatusiaraa atoa ta ratou i rave, ua faaho‘ihia mai ïa ahuru a‘e taime na ni‘a iho. Na roto i teie varua faufaa rahi, ua haapii to’na metua vahine e to’na metua tane i te mau mea e rave rahi no ni‘a i te mau tamarii huma. Ua ite mata raua i te maitai e te aroha o te utuafare, te mau taata i te tahi a‘e pae i ô ratou, e te mau hoa. Ua oaoa amui ratou i te tupuraa o Joseph. Ua faahiahia ratou i to’na maitai.

Ti‘aturiraa i ni‘a i te Metua e i te Tamaiti

Te maha o te ohipa o te ti‘a ia tatou ia rave, maori râ, te tuuraa ïa i to tatou ti‘aturiraa i ni‘a i to tatou Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti, o Iesu Mesia.

« I aroha mai ho‘i te Atua i to te ao nei e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na tamaiti fanau tahi ».2 O te Fatu o Iesu Mesia to tatou apiti, tauturu, e te paruru. Te hinaaro nei Oia ia oaoa tatou. Te hinaaro nei Oia ia manuïa tatou. Mai te mea e, e haapa‘o tatou i ta tatou tuhaa, e tauturu mai Oia ia tatou.

Te taata tei pou i raro roa i te mau mea atoa ra, oia te haere mai e tauturu ia tatou. E tamahanahana e e paturu Oia ia tatou. E haapuai Oia ia tatou i roto i to tatou mau paruparu e e faaitoito ho‘i ia tatou i roto i to tatou ahoaho. E faariro Oia i te mau mea paruparu ei mea etaeta.3

Te hoê o ta maua mau tamahine, i muri a‘e i te fanauraa i te hoê aiu, ua roohia oia i te hoê ma‘i rahi. Ua pure matou no’na, ua haamaitai ia’na, e ua paturu noa ia’na ma to matou puai atoa. Ua ti‘aturi matou e, e faaorahia oia, tera râ, ua vai noa e a ma‘iri ïa mahana, e a ma‘iri ïa ava‘e e a ma‘iri ïa matahiti. I te hoê taime, ua parau vau ia’na e, i roto i te reira ati to’na, e riro ïa oia i te rohi noa e hope noa’tu to’na oraraa.

I te hoê po‘ipo‘i, te haamana‘o nei au i to‘u raveraa mai i te hoê tareta iti na‘ina‘i e i te tuuraa i te reira i ni‘a i te matini patapata parau. Teie te tahi o te mau parau ta‘u i patapata nana : « Te ohipa omo‘e ohie roa maori râ : a tuu i to oe ti‘aturiraa i ni‘a i te Fatu, a rave i te vahi e maaraa ia oe, e a vaiiho i te toe‘a Ia’na ra ».

Ua tuu mau oia i to’na ti‘aturiraa i ni‘a i te Atua. Tera râ, aita to’na ma‘i i ora. Inaha, ua mauiui noa oia e rave rahi â matahiti, tera râ, i te taime au mau ra, ua haamaitai te Fatu ia’na, e i te hopea, ua ora a‘era oia.

Ua ite maitai au i te huru o teie tamahine, e te ti‘aturi nei au e, noa’tu e, ahiri aita to’na ma‘i i ora, e ti‘aturi tamau noa oia i to’na Metua i te Ao ra e « [e vaiiho hoi] i te toe‘a Ia’na ra ».

Opaniraa

Noa’tu e, e râ ê te tau te faaru‘eraa mai to‘u metua vahine no te farii i ta’na haamaitairaa mure ore, te vai noa nei â ta’na mau parau i roto ia‘u. E haamana‘o tamau noa vau i ta’na a‘oraa ta’na i horo‘a mai i taua mahana ra a pau ai ta‘u pŭpŭ hauti faahoro popo. « Vaiiho noa, a here i te reira »

Ua ite au e no te aha e mea ti‘a ia vai na pae e piti i i te mau mea atoa ra. Te ati, mai te mea e, e arai-matai-hia oia, e nehenehe ïa e riro mai ei haamaitairaa i roto i to tatou oraraa. E nehenehe ta tatou e haapii i te here i te reira.

Mai te mea e imi tatou i te huru oaoa, e titau i te hi‘oraa mure ore, e haroaroa ho‘i i te parau no te faaho‘iraa, e e haafatata tatou i pihai iho i to tatou Metua i te Ao ra, e ti‘a ïa ia tatou ia faaoroma‘i i roto i te ati e te ahoaho. E nehenehe ïa ta tatou e parau mai ta to‘u metua vahine i parau ra e, « vaiiho noa, a here i te reira ». Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 121:7–8.

  2. Ioane 3:16.

  3. A hi‘o Etera 12:27.