2008
A faatura i te autahu‘araa e a faaohipa maitai i te reira
Novema 2007


A faatura i te autahu‘araa e a faaohipa maitai i te reira

Te hoho‘a maitai no te faaohiparaa i te autahu‘araa mo‘a o to tatou ïa Faaora o Iesu Mesia. Ua utuutu oia ma te here, e te aroha.

Hōho’a
Elder Richard G. Scott

E to‘u mau taea‘e here e, ua haaputuputuhia tatou na te ao taatoa nei i roto i te autaea‘eraa faahiahia no te autahu‘araa mo‘a a te Atua. Ua haamaitaihia tatou no te ti‘a atu i rotopu i te tahi noa mau taata i ni‘a i te fenua nei tei ti‘aturihia e tei faati‘ahia no te ti‘a’tu i te i‘oa o te Faaora no te haamaitai ia vetahi ê na roto i te faaohiparaa ti‘a o Ta’na autahu‘araa.

Te mana‘ona‘o nei au e te mau taea‘e, e hia râ o tatou o te feruri hohonu nei i te faufaa rahi no te mauraa i te Autahu‘araa a Aarona e a Melehizedeka. Ia feruri ana‘e tatou nahea to te tahi noa mau taata tei ora i ni‘a i te fenua nei i farii ai i te autahu‘araa e nahea to Iesu Mesia haamanaraa i taua mau taata ra no te ti‘a atu na ni‘a i To’ na ra i‘oa, e ti‘a ïa ia tatou ia vai haehaa e ia mauruuru no te autahu‘araa e mauhia nei e tatou.

Te autahu‘araa o te mana ïa no te ti‘a’tu i te i‘oa o te Atua. E mea faufaa rahi taua mana ra no te faatupuraa i Ta’na ohipa i ni‘a i te fenua nei. Te autahu‘araa tei mauhia e tatou e tuhaa ïa no te mana mure ore o te Atua tei horo‘ahia mai. Ia vai ti‘a e ia vai haapa‘o ana‘e tatou, e riro ïa to tatou faatoro‘a-raa-hia i te autahu‘araa ei mea mure ore.

Eita râ te horo‘araa i te autahu‘araa e horo‘a noa i te mana no te toro‘a. Te oti‘a e nehenehe ai ia tatou ia faaohipa i te mana no te autahu‘araa tei te huru ïa o te ti‘amaraa o te taata iho, o te faaroo i te Fatu ra ia Iesu Mesia, e te haapa‘oraa i Tara mau faaueraa. E faarahihia to tatou aravihi i te faaohipa-ti‘amâ i te autahu‘araa, mai te mea e turuhia te reira e te hoê niu papû no te iteraa no te evanelia.

Te hoho‘a maitai no te faaohiparaa i te autahu‘araa mo‘a o to tatou ïa Faaora o Iesu Mesia. Ua utuutu oia ma te here, e te aroha. Ua riro To’na oraraa ei hoho‘a faito ore o te haehaa e te mana. E noaa mai te mau haamaitairaa rahi roa a‘e no te faaohiparaa i te autahu‘araa na roto i te tavini-haehaa-raa ia vetahi ê ma te mana‘o ore ia’na iho. Na roto i te peeraa’tu i To’na hi‘oraa maitai ei taata haapa‘o tei mau i te autahu‘araa, e nehenehe ïa e noaa ia tatou te mana rahi a‘e. Ia titau-ana‘e-hia e nehenehe ta tatou e faaohipa i te mana no te faaora, no te haamaitairaa, no te a‘oraa, e te tautururaa, a pee-maite-hia’i te mau faaururaa hau a te Varua.

E ani au ia outou no te tahi na minuti ia feruri e te parahi ra outou ana‘e e o vau nei i te hoê vahi maniania ore i reira e vai mai ai te arata‘iraa a te Varua Mo‘a. E farii te tahi o outou i te mau uiuiraa tamau no outou iho, e e te tahi e piiraa ïa to ratou e e mea varavara te mau uiuiraa. A feruri na e e i roto i te tahi nau minuti e uiuiraa autahu‘araa ta‘u ia outou.

A faaea amui ai tatou i roto i teie maa taime e ani au ia outou ia feruri i ni‘a i to outou iho huru parau-ti‘a no te faaohipa i te mana mo‘a tei mauhia e outou. E ani ïa vau ia outou ia feruri eaha te rahi o to outou faaohipa-tamau-raa i to outou autahu‘araa no te haamaitai ia vetahi ê. Aita vau i opua no te faahapa, no te tauturu râ i te faarahi i te mau haamaitairaa o te noaa mai na roto i ta outou faaohiparaa i te autahu‘araa.

E tauturu anei to oe iho mau mana‘o tata‘itahi i te faahaere mai i te arata‘iraa a te Varua Mo‘a aore râ e titauhia te reira mau mana‘o ia tamâ-maitai-hia ratou ? Te faaamu ra anei oe i to oe feruriraa e te mau ohipa o te faateitei i te feruriraa aore râ ua hi‘a oe i te faahemaraa a te mau buka aore râ te mau tahua itenati faufau ? Te hinaaro mau anei ra oe i te haapae i te faaohipa i te mau raau e te mau maa taero o te ore e tano i te opuaraa no te Parau Paari aore râ ua rave anei oe i te tahi mau faati‘araa no te tahi mau tumu i ferurihia e oe ?

Te hi‘opo‘a maitai ra anei oe i te mea o te tomo atu i roto i to oe feruriraa na roto i to oe na mata e to oe na taria no te haapapû e e mea nehenehe e e mea maitai te reira ?

Mai te mea ua faataa-ê-hia oe e to oe hoa faaipoipo, te horo‘a ra nei oe i te moni ti‘a no te atuaturaa i te mau tamarii tei fanauhia mai, eiaha noa i te faatanotano mai tei anihia ?

Mai te mea ua faaipoipohia oe te here ra anei oe i ta oe vahine faaipoipo i te pae feruriraa e te pae tino atoa ? E e mea haapa‘o anei oe i ta oe mau fafauraa no te faaipoiporaa ma te ore roa e aparau atu i te tahi atu vahine i te mau mea o ta oe e ore e hinaaro ia faaroo ta oe vahine faaipoipo ? E mea maitai e e mea turu anei oe i ta oe vahine faaipoipo e ta oe mau tamarii ? Te tauturu ra anei oe i ta oe vahine faaipoipo na roto i te raveraa i te tahi o te mau ohipa i te fare ? Te arata‘i ra anei oe i te mau faaoaoaraa utuafare mai te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te pure utuafare, te pureraa pô utuafare, aore râ te amo ra anei ta oe vahine faaipoipo i ta oe hopoi‘a i roto i te utuafare no to oe tau‘a-ore-raa i te reira ? Te parau ra anei oe e te here nei oe ia’na ?

Mai te mea te vai nei te hoê o outou aita e afaro maitai ra i te hoê o te mau pahonoraa ta outou i horo‘a i roto i to outou feruriraa i te mau uiraa ta‘u i ani, te ani nei au a faaafaro te reira i teie nei. Mai te mea aita outou e vai ti‘amâ nei te faaitoito nei au ma to‘u aau here atoa ia paraparau atu i to outou episekopo aore râ te hoê melo no te peresideniraa tĭtĭ i teie nei. Te hinaaro nei outou i te tautururaa. Eita taua mau mea o te faahepohepo nei ia outou e ora noa ia ratou iho. E rahi atu â te reira i te ino mai te mea eita te reira e haapa‘ohia. E mea fifi paha no outou ia paraparau i to outou faatere autahu‘araa, te faaitoito nei râ vau ia outou ia na reira i teie nei no to outou iho maitai e no te maitai o te feia e here nei ia outou.

E te mau taea‘e te hinaaro nei au i teie taime ia paraparau e nahea te autahu‘araa e ti‘a’i ia faaohipahia no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê, te mau tamahine ihoa râ a to tatou Metua i te Ao ra.

Te faaite nei te parau poro‘i no te utuafare e e ti‘a i te tane e te vahine ia riro ei mau hoa aifaito. Te papû nei ia‘u e e farii te mau vahine faaipoipo atoa i roto i te Ekalesia i taua haamaitairaa ra e e turu ratou i te reira. Ia tupu aore râ ia ore te reira e tupu tei te tane faaipoipo ïa te parau. E rave rahi mau tane faaipoipo o te faaohipa nei i teie aifaitoraa e to ratou mau hoa faaipoipo, no te maitai o ta ratou mau vahine faaipoipo e ta ratou mau tamarii. E rave rahi râ te ore e na reira nei. Te faaitoito nei au i te tane o te ore e na reira nei ia faatupu i te hoê aifaitoraa e ta’na vahine faaipoipo, ia haapa‘o i te a‘o faauruhia a te Fatu e ia na reira. E faatupu mai te aifaitoraa i te maitai rahi roa‘e ia imi te tane e te vahine toopiti i te hinaaro o te Fatu i roto i te mau faaotiraa faufaa rahi no raua iho e no to raua utuafare.

A ara i te mau faaururaa a te Varua i roto i te faaohiparaa i taua haamaitairaa rahi ra e ti‘a atu i te i‘oa o te Fatu na roto i ta outou autahu‘araa. Ia haapa‘o maitai atu â outou e nahea outou e nehenehe ai e faaohipa rahi atu â i te mana no te autahui roto i te oraraa o te mau taata ta outou e here e e tavini nei. Te feruri nei au i te mau taata ihoa ra mai te vahine ivi i roto i te fifi o te nehenehe e haamaitaihia na roto ia outou tei mau i te autahu‘araa tei ite e tei î i te aroha. E rave rahi o ratou e ore roa e ani i te tautururaa. A ite i te mau huru fifi ta outou e nehenehe e tatara i roto i to’na utuafare mai : te tamaruraa i te mau mana‘o tapitapi na roto i te hoê haamaitairaa autahu‘araa faauruhia aore râ te hinaaro ia ravehia te tahi mau tata‘iraa.

Ei episekopo, ia hiaoto e ia haapa‘o maitai i te mau tuahine e tavini nei i roto i ta outou apooraa paroita. E nehenehe ta outou e ite i te mau hinaaro o te mau tuahine i roto i ta outou paroita e aita e vai ra te autahu‘araa i roto i te utuafare. Na roto i te hoê tere hahaereraa, e nehenehe i te Sotaiete Tauturu e ite i te mau hinaaro e e horo‘a i te tahi mau rave‘a ia outou. No te tahi mau mea eita e noaa i te Sotaiete Tauturu i te rave e nehenehe ta outou e pii i te pŭpŭ peresibutero aore râ te pŭpŭ a te mau tahu‘a rahi no te tauturu mai te au i tei hinaarohia.

Ei episekopo, ia horo‘a oe i te mana‘o tauturu i te hoê tane faaipoipo e i te hoê vahine faaipoipo tei roohia i te fifi i roto i te faaipoiporaa, te ti‘aturi ra anei oe i te parau a te vahine mai ta oe e ti‘aturi i te parau a te tane ? I roto i to‘u mau tere na te ao nei te ite nei au e aita te tahi mau vahine e tau‘ahia nei no te mea e mea ti‘aturi a‘e te faatere autahu‘araa i te hoê tamaiti eiaha râ i te hoê tamahine a to tatou Metua i te Ao ra. Eita roa taua aifaito-ore-raa ra e ti‘a ia vai mai.

Te farii ra anei te mau tuahine faaipoipo-ore-hia te mana‘ona‘oraa e te haapa‘oraa e ti‘a ia ratou ia farii ia haere ana‘e ratou i roto i te mau paroita e utuafare tei roto ? Te farii ra anei ratou i te mau rave‘a no te tavini i roto i te mau piiraa faufaa rahi i reira ratou e farii-maitai-hia’i e e hinaarohia’i ? Te farii ra anei ratou te tururaa a te autahu‘araa mai tei titauhia ?

Te opuaraa no te mana autahu‘araa o te horo‘a ïa, te tavini, te faaitoito, te faauru—e ere no te haavî-ti‘a-ore aore râ no te faahepo. I roto i te hiro‘a tumu o te tahi mau fenua te tuuhia nei te hoê tane i ni‘a i te hoê ti‘araa haavî e te hoê mana no te haavî e no te faatere i te mau tereraa ohipa atoa o te utuafare. E ere te reira te peu a te Fatu. I te tahi mau vahi, fatata te vahine i te fatuhia e ta’na ra tane faaipoipo, mai te mea ra e ua riro oia mai te tahi noa tao‘a na’na. O te hoê ïa hi‘oraa ino, te faufaa ore e te hape no te faaipoiporaa tei faaitoitohia e Lucifero e ti‘a i te mau taata atoa tei mau i te autahu‘araa ia pato‘i atu. Ua niuhia te reira i ni‘a i te mana‘o hape e e mea teitei a‘e te tane i te vahine. Aita’tu e parau atea roa‘e i te parau mau. Te haapapû nei te mau papa‘iraa mo‘a e ua faaherehere te Metua i te Ao ra i Ta’na hamaniraa hopea tei hau atu i te rahi e te nehenehe, oia ho‘i te vahine, i te pae hopea roa. I te hoperaa roa te hamani-raa-hia te mau mea atoa i hamanihia’i te vahine. I reira ana‘e to te ohipa parau-raa-hia e ua oti e e mea maitai.

Ua parau te peresideni Hinckley no ni‘a i ta tatou mau vahine faaipoipo, to tatou mau metua vahine, to tatou mau mama ruau, e to tatou mau tuahine e te tahi atu mau vahine faufaa rahi i roto i to tatou nei oraraa : « I roto i te mau mea atoa tei hamanihia e te Atua Mana Hope, aita’tu ïa e ohipa hau atu i te nehenehe, hau atu i te faauruhia maori râ te hoê tamahine nehenehe a te Atua o te haere ma te parau-ti‘a e ma te iteraa i te tumu e ti‘a’i ia’na ia na reira, o te faahanahana e o te faatura i to’na tino ei tao‘a mo‘a e te hanahana, o te haapii i to’na feruriraa e o te faaaano tamau noa i to’na ite, o te faaamu i to’na varua e te parau mau mure ore ».1

Na roto i te faataaraa a te ra‘i e mea taa ê mau te vahine i te tane i roto i te mau rave‘a e rave rahi.2 E mea aroha oia, e e imi oia i te maitai o vetahi ê na pihaiho ia’na. E nehenehe râ taua natura aroha ra e riro ei mea teimaha no te mau vahine o te ite i te ohipa eita roa e maraa ia ratou ia rave, noa’tu na roto i te tautururaa a te Fatu. E riro te tahi i te paruparu no te mea aita ratou e mana‘o nei e te rave nei ratou i te mau mea atoa e ti‘a ia ratou i te rave. Te ti‘aturi nei au e teie te hoê mana‘o o ta te mau vahine parau-ti‘a, manuïa e te haapa‘o maitai e rave rahi no te Ekalesia e farii nei.

No reira, ei tane faaipoipo aore râ ei tamaiti, a faaite i te mauruuru no te mea ta ta oe vahine faaipoipo aore râ metua vahine e rave nei no oe. A faaite pinepine i to oe here e to oe mauruuru. Na te reira e faariro i te oraraa ei oraraa faufaa a‘e, oaoa a‘e e auraa a‘e no te mau tamahine e rave rahi a te Metua i te Ao ra o te varavara i te faaroo i te hoê parau haapoupou e o te ore e haamauruuruhia nei no te rahiraa ohipa maitai ta ratou e rave nei. Ei tane faaipoipo ia ite ana‘e oe e te hinaaro nei ta oe vahine faaipoipo i te faaitoitoraa, a tauahi to oe na rima ia’na e a parau atu ia’na i to oe here rahi ia’na. Ia riro tatou tata’itahi ei taata here e te mauruuru i te mau vahine taa ê o te haafaufaa nei i to tatou nei mau oraraa.

Te faaite nei te parau poro‘i no te utuafare e e ti‘a i te tane e te vahine ia riro ei mau hoa aifaito. Te papû nei ia‘u e e farii te mau vahine faaipoipo atoa i roto i te Ekalesia i taua haamaitairaa ra e e turu ratou i te reira. Ia tupu aore râ ia ore te reira e tupu tei te tane faaipoipo ïa te parau. E rave rahi mau tane faaipoipo o te faaohipa nei i teie aifaitoraa e to ratou mau hoa faaipoipo, no te maitai o ta ratou mau vahine faaipoipo e ta ratou mau tamarii. E rave rahi râ te ore e na reira nei. Te faaitoito nei au i te tane o te ore e na reira nei ia faatupu i te hoê aifaitoraa e ta’na vahine faaipoipo, ia haapa‘o i te a‘o faauruhia a te Fatu e ia na reira. E faatupu mai te aifaitoraa i te maitai rahi roa‘e ia imi te tane e te vahine toopiti i te hinaaro o te Fatu i roto i te mau faaotiraa faufaa rahi no raua iho e no to raua utuafare.

Ua ite au i te oaoa e te poupou rahi e tae mai na roto i te aroharaa, te hereraa, e te faaturaraa i ta‘u vahine faaipoipo ma to‘u aau e to‘u varua atoa. Ia noaa atoa ia outou taua oaoa ra na roto i ta outou faaohiparaa i te autahu‘araa e ta outou hamani-maitai-raa i te mau vahine faufaa rahi i roto i to outou oraraa.

Ei hoê o na 15 aposetolo a te Fatu o Iesu Mesia i ni‘a i te fenua nei te faaite nei au i to‘u iho mau mana‘o no ni‘a i te autahu‘araa mai tei faaite-maitai-hia e teie nei faahitiraa parau a te peresideni Howard W. Hunter : « Ei mau ite taa ê no to tatou Faaora, ua horo‘ahia ia matou te ohipa teiaha no te faatere i te mau ohipa a Ta’na Ekalesia e basileia e no te utuutu i Ta’na mau tamahine e Ta’na mau tamaroa i te mau vahi atoa tei reira ratou i ni‘a i te tino o te fenua. No to matou piiraa ia faaite, ia faatere e ia utuutu, ua titauhia ia matou noa’tu te faito matahiti, te ma‘i, te rohirohi e te mana‘o taiâ ia rave i te ohipa Ta’na i horo‘a mai ia matou ia rave, e tae noa’tu i te aho hopea no to matou oraraa ».3

E haavâ te Atua ia tatou mai te au i to tatou hamani-maitai-raa i Ta’na mau tamahine faufaa rahi. No reira e hamani maitai tatou ia ratou mai Ta’na e hinaaro ia tatou ia na reira. Te pure nei au ia arata‘i te Fatu ia tatou ia riro ei taata hau atu i te faauruhia, i te haapa‘o maitai e i te manuïa na roto i te autahu‘araa tei mauhia e tatou i pihaiho ihoa râ i Ta’na mau tamahine. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Gordon B. Hinckley, « Our Responsibility to Our Young Women », Ensign, Tetepa 1988, 11.

  2. A hi‘o Mose 4:17–19 ; Mose 5:10–11.

  3. Howard W. Hunter, « To the Women of the Church », Ensign, Novema 1992, 96.