2008
Te tamataraa
Novema 2007


Te tamataraa

Aita i nehenehe i te mau taata iino aore râ te nuu ia fariu ê i te mea ta ratou i ite e parau mau.

Hōho’a
Boyd K. Packer

E ohipa na‘u i te faaiteraa’tu e i roto i te mau tau fifi, ua faaineine a‘e na te Fatu i te hoê rave‘a papû no ananahi. Te ora nei tatou i roto i te « mau ati rahi » ta te Aposetolo Paulo i tohu e e tae mai i te mau mahana hopea nei.1 Mai te mea e ti‘a ia tatou ia paruruhia ei taata tata‘itahi i roto i te mau utuafare, e ia pautuutu maitai i roto i te hoê ekalesia, e mea na roto ïa i te « haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a no te Evanelia ».2

I te 24 no tiurai 1849, e piti matahiti ti‘a to te feia mo‘a parahiraa i roto i te Afaa no Roto Miti. Ua hope te mau matahiti no te aroraa e te hamani-ino-raa a te feia iino. No te reira i tupu ai te hoê oro‘a faahanahanaraa rahi.

Nau matahiti na mua’tu i roto i te mau tau ahoaho, ua mauiui te peropheta Iosepha Semita i roto i te fare tape‘araa no Liberty e rave rahi mau ava‘e a ti‘avaru noa’i te feia iino i te feia mo‘a i rapae au i to ratou mau fare. Eita te parau Ti‘amâ e te parau tape‘araa e tuati maitai roa.

Ua ti‘aoro o Iosepha :

« E te Atua, tei hea ra oe ? E teihea ra te ti‘ahapa o te tapoi nei i to oe na vahi tapuniraa ?

« Eaha te maoro o te tape‘araa o to oe na rima, e to mata, oia to oe mata ateate na, ia hi‘o mai mai te mau ra‘i mure ore mai i te mau hape i ni‘a i ta oe mau ; taata e ta oe mau tavini atoa, e to oe tari‘a ho‘i ia putapû i to ratou mau ti‘aororaa’tu ra ? »3

Ua imi na te peropheta Iosepha Semita i te arata‘iraa, e ua parau te Fatu i te feia mo‘a ia titau i te faatiti‘aifaroraa i pihai iho i te mau haava, te tavana rahi, e i muri iho i te peresideni.4

Aita ta ratou mau hororaa i te mau haava i manuia. I roto i to’na oraraa, ua titauhia o Iosepha Semita i mua i te fare haavaraa hau atu i te 200 taime no te mau pariraa hape huru rau. Aita roa oia i faautu‘a-noa‘e-hia.

I to ratou titauraa i te faafaroraa i te Tavana Rahi Boggs no Missouri, ua pia oia i te hoê parau pia : « E ti‘a i te mau Momoni ia faarirohia ei mau enemi e e ti‘a ia tinaihia aore râ ia ti‘avaruhia i rapae au i te fenua, mai te mea ua titauhia no te maitai o te huiraatira ».5 Na taua parau pia ra i faati‘a i te mau hamani-ino-raa e te mau ohipa iino manao-ore-hia.

Ua horo te feia mo‘a i te peresideni Martin Van Buren no te mau Hau no Marite o tei parau ia ratou, « e mea ti‘a ta outou ohipa, aita râ ta‘u e nehenehe e rave i te tahi ohipa no outou ».6

E tai‘o atu vau i te mau parau hopea no te toru o ta ratou parau hororaa i mua i te Apooraa Iriti Ture no te Hau Amui no Marite :

« E mea teimaha te mau ati a to outou feia tei papa‘i i teie parau hororaa, ua rahi roa no te nunaa taata, ua rahi roa no te huiraatira no Marite i te faaoroma‘iraa ma te amuamu ore. Ua mauiui matou i raro a‘e i te zugo auri no te faatîtîraa e te haavîraa i teie nei mau matahiti e rave rahi. Ua eiâhia matou i to matou mau fenua e piti milioni tara te faito moni. Ua tiahihia matou mai te mau animala oviri no te uru raau. Ua ite matou i to matou mau metua paari tei aro i roto i te tama‘i orureraahau e ta matou mau tamarii hapa ore atoa tei taparahihia e to matou mau taata hamani ino. Ua ite matou i te mau tamahine nehenehe a te mau taata Marite i te faaino-raa-hia e te hamani-ino-raa-hia na roto i te raveraa taehae a te taata, e i te pae hopea, ua ite matou e hoê ahuru ma pae tauasini varua, te tane, te vahine, e te mau tamarii, tei ti‘avaruhia e te mau nuu faehau, i roto i te tau to‘eto‘e u‘ana, i rapae au i to ratou mau fare e to ratou mau pae auahi mo‘a, no te haere atu i roto i te hoê fenua ĕê, ma te moni ore e ma te paruru-ore-hia. Na roto i teie nei mau huru ati, te toro atu nei matou i to matou mau rima ma te taparu i to matou mau apooraa teitei roa‘e no to matou hau fenua, e te ani nei matou ma te haehaa i te mau Huitoofa e te mau Ti‘a tuiroo no te hoê nunaa rahi e te ti‘amâ ia faafarohia teie mau ohipa e ia paruruhia matou.

« A faaroo! A faaroo i te reo taparu no te mau rahiraa tauasini taata Marite tei ti‘avaruhia e o te autâ nei… ! A faaroo ! A faaroo na i te ta‘i e te mau heva a te mau vahine ivi e te mau otare, ua taparahi pohe-hia ho‘i ta ratou mau tane faaipoipo e to ratou mau metua tane i te fenua i reira te reva no te ti‘amâraa e tahirihiri ai ! Eiaha roa ia papa‘ihia i roto i te mau buka a te hau fenua e ua imi… te feia tei ti‘avaruhia i te parururaa e te faafaroraa i pihai iho ia outou, e ua faufaa ore râ ta ratou mau taparuraa. Tei roto ia outou te mana no te faaora ia matou, ta matou mau vahine faaipoipo, e ta matou mau tamarii, ia ore te mau taparahiraa taata no Misouri e tapitihia, e ia tamarûhia te măta‘u no te hoê nunaa tei hamani-ino-hia e tei haapepehia, e e tamau noa â to outou feia ani i te pure ».7

Aita roa‘e i arohahia mai, e aita ta ratou aniraa i fariihia.

I te matahiti 1844, a vai ai raua i raro a‘e i te parururaa hua a te Tavana Rahi Thomas Ford no Illinois, ua pupuhihia te peropheta Iosepha Semita e to’na taea‘e Hairamu i roto i te fare tapearaa no Carthage. Aore roa e parau e nehenehe e faaite i te taehae e te mauiui ta te feia mo‘a i farii.

I te 24 no tiurai 1849, i te hopearaa o te mau hamani inoraa, ua opua ratou i te faahanahana.8

Te mau mea atoa tei fatuhia e te feia mo‘a ua hutihia mai ïa na ni‘a e 1.600 kilometera te atea na roto i te medebara na ni‘a i te pereoo huti rima aore râ te mau pereoo tapo‘ihia. E hau atu i te 20 matahiti hou te pereoo auahi i tae mai i Roto Miti. Ma te tauhaa ore, ua faaoti ratou e e riro te faahanahanaraa ei faaiteraa rahi no to ratou mau mana‘o.

Ua patu ratou i te hoê fare raau i Temple Square. Ua faati‘a ratou i te hoê pou reva e 32 metera i te teitei. Ua nira ratou i te hoê reva rahi roa e 20 metera i te roa e ua hohora i ni‘a i teie pou no te ti‘amâraa.

Te mea maere, e te umerehia e te ti‘aturi-ore-hia, o to ratou ïa maitiraa i te parau tumu no teie nei faahanahanaraa oia ho‘i te parau no te here i te ai‘a e te hereraa i taua iho faatereraa hau ra tei pato‘i e tei ore i tauturu ia ratou. Eaha tei mana‘ohia e ratou no te reira ? Mai te mea e nehenehe ta outou e taa i te tumu, e ite ïa outou i te mana no te mau haapiiraa a te Mesia.

Ua hauti te pŭpŭ fata‘i pû a arata‘i ai te Peresideni Brigham Young i te hoê poroteraa rahi e tae atu i Temple Square. Ua apeehia oia e na Ahuru ma Piti Aposetolo e te Hitu Ahuru.

I muri iho ua apee atu e 24 feia apî tane tei ahuhia i te mau piripau uouo, te mau pereue ereere, te mau horoi uouo i ni‘a i to ratou mau tapono atau, te mau tapa‘o aore râ hei i ni‘a i to ratou mau upoo, e te hoê o‘e i roto i to ratou mau faarii i to ratou pae aui. I roto i to ratou rima atau, no te mau mea atoa, ua ta‘ita‘i tata‘itahi ratou i te hoê hoho‘a no te parau poro‘i no te ti‘amaraa e te păpă ture no te hau Marite. Ua tai‘ohia te parau poro‘i no te ti‘amaraa e te hoê o teie mau feia apî tane.

I muri iho ua haere mai e 24 feia apî tamahine tei ahuhia i te ahu uouo, ma te mau horoi ninamu i ni‘a i to ratou mau tapono atau e te mau roti uouo i ni‘a i to ratou mau upoo. Ua ta‘ita‘i tata‘itahi ratou i te hoê Bibilia e te hoê Buka a Moromona.

Te mea e ere roa i te mea maere i au i te parau tumu ta ratou i ma‘iti o te mea ïa i muri iho : e 24 taata paari (mai to ratou pii-raa-hia) arata‘ihia e te patereareha Isaac Morley. Ua matauhia ratou mai te « mau upoo hinahina »—e 60 matahiti aore râ hau atu to ratou paatoa. Ua ta‘ita‘i ratou tata‘itahi i te hoê tapu raau penihia i te peni uteute e te hoê ripene uouo e tahirihiri ra i te hopea o te tapu raau. Ua ta‘ita‘i te hoê i te reva no te Hau Marite. Ua riro teie mau taata ei tapa‘o no te Autahu‘araa, « o tei na ho‘i mai te haamataraa mai hou teie nei ao i vai mai ai »,9 e tei faaho‘ihia mai i roto i teie nei tau tuuraa evanelia.

Ua ite te feia mo‘a e ua parau te Fatu ia ratou ia « auraro i te mau arii, te mau peresideni, te mau faatere hau, e te mau haava, e ia haapa‘o, ia faatura, e ia paturu i te mau ture o te fenua ».10 E parau mau taua heheuraa ra tei heheuhia i taua taime ra, no tatou te mau melo i teie nei i te mau fenua atoa. E ti‘a ia tatou ia riro ei mau huiraatira auraro i te ture e te haapa‘o maitai.

Ua parau te Fatu ia ratou : « Ua haamau mai ai au i te Mau Ture Tumu no teie nei fenua, na roto i te pue rima no te mau taaa paari ta‘u ho‘i i faati‘a mai no teie iho ohipa ».11

I roto i te tahi atu irava, ua parau te Fatu ia ratou « e ere ïa i te mea ti‘a i te taata nei ia vai noa i raro a‘e i te ruuruuraa te tahi i te tahi ».12 No reira ua pato‘i ratou i te faatîtîraa. Ua faatupu teie parau i te mainoinoraa i roto i te feia tumu no Misouri.

E no reira i taua mahana faanahanaharaa ra i te matahiti 1849, « ua haere mai o Phineas Richards, hoê o na taata paari e 24, e ua tai‘o oia i te hoê a‘oraa herefenua ».13 Ua paraparau oia no ni‘a i to ratou hinaaro ia haapii ratou i te parau no te here i te ai‘a i ta ratou mau tamarii e ia here e ia faatura i te ti‘amâraa. I muri a‘e i to’na faahiti poto-noa-raa i te mau ati ta ratou i farii, ua parau oia :

« E te mau taea‘e e te mau hoa, o tatou tei ora e ono ahuru matahiti i teie nei, ua mata‘ita‘i tatou i te faatereraa hau no te fenua Marite i roto i to’na hanahana, e ua ite tatou i te mau hamani-ino-raa ta tatou i mauiui no roto mai ïa i te hoê faatereraa ino e te viivi, a vai taui-ore-noa’i te mau ture mâ no ta tatou păpă ture…

« … Mai ta tatou i farii i te varua no te ti‘amâraa e te auahi no te here i te ai‘a na roto mai i to tatou mau metua, no reira [e vai noa] taua mau ture ra i to tatou mau huaai ».14

E mana‘o paha te tahi e, e imi te feia mo‘a i te tahooraa, ma te faahepohia e te natura taata, tera râ na te tahi mea puai a‘e i te natura taata e ume mai.

Ua haamaramarama te aposetolo Paulo :

« E ore râ te taata e haapa‘o i ta te tino ra, e farii mai i ta te Varua o te Atua ra ; e mea maamaa ïa ia’na, e ore ho‘i oia e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua…

« … Tei ia matou râ te aau o te Mesia ».15

Ua faataa taua Varua ra i taua mau melo matamua ra no te Ekalesia ei feia tei pee atu i te Mesia.

Mai te mea e nehenehe ia outou ia taa maite i te hoê nunaa tei faaoroma‘i rahi, tei faatura rahi i te tahi e te tahi, tei faaore rahi i te hapa, tei riro mau ei keresetiano, e ite ïa outou eaha ra te hoê feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. Aita ratou i î i te mana‘o tahoo, ua taatihia râ ratou i ni‘a i te heheuraa. Ua arata‘ihia to ratou haerea e te mau haapiiraa te ite-noa-hia nei â e tae noa mai i teie mahanaha i roto i te Faufaa Tahito e te Faufaa Api, te Buka a Moromona, te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau, e te Poe Tao‘a Rahi.

Mai te mea e nehenehe ia outou ia taa no teaha e ti‘a ai ia ratou ia faahanahana mai ta ratou i rave, i reira ïa outou e nehenehe ai e taa i te tumu no to tatou faaroo i te Fatu ia Iesu Mesia, i te mau ture o te evanelia.

Te haapii ra te Buka a Moromona e, « te paraparau nei tatou i te Mesia, e te oaoa nei tatou i te Mesia, e te a‘o nei tatou i te Mesia, e te tohu nei ho‘i tatou i te Mesia, e te papa‘i nei ho‘i tatou i ta tatou mau tohu, ia ite ta tatou mau tamarii i te tumu e hi‘ohia’tu e ratou no te matararaa i ta ratou mau hara ».16

No reira i teie nei mahana i roto i teie nei mau tau ati rahi, i roto i te ekalesia mau a Iesu Mesia,17 te haapii nei tatou e te ora nei tatou i te mau ture no Ta’na evanelia.

Ua riro e toru na mea no ni‘a i te faahanahanaraa i te matahiti 1849 ei tapa‘o e ei tohuraa : a tahi, ua ta‘ita‘i te feia apî tane i te păpă ture e te parau poro‘i no te ti‘amaraa ; i muri iho, ua ta‘ita‘i tata‘itahi te feia apî tamahine i te Bibilia e te Buka a Moromona ; e i te hopea, ua faaturahia te mau taata paari—te mau « upoo hinahina » i roto i te poroteraa.

I muri a‘e te oro‘a, ua tamaa ratou i ni‘a i te iri amuraa tei hamanihia no taua noa oro‘a ra. E rave rahi hanere feia imi auro e e 60 Initia tei titau-manihini-hia ia amui atu ia ratou.

I muri iho ua ho‘i te feia mo‘a i ta ratou ohipa.

Ua parau te peresideni Young, « mai te mea e vaiiho te nunaa no te fenua Marite ia matou i roto i te hau i roto i na matahiti hoê ahuru te maoro, eita ïa matou e ani ia ratou i te tahi maitai taa ê ».18

E vau matahiti ti‘a i muri a‘e i te fanahanahanaraa i te matahiti 1849, tei Big Cottonwood Canyon ia te feia mo‘a i te faahanahanaraa i te tahi atu 24 no tiurai. Ua horo mai na taata faahoro puaa-horo-fenua no te faaite e te tere mai ra te hoê nuu e 2.500 faehau. Ua faauehia te nuu no te mau Hau Marite, tei faaterehia e te tapa‘o pae Albert Sydney Johnston, e te peresideni James Buchanan ia faaore i te hoê orureraa hau momoni tei ore ho‘i i tupu.

Ua faaea te feia mo‘a i te oro‘a faahanahanaraa e ua ho‘i atu i te fare no te faaineine i to ratou parururaa. Aita ratou i horo, i teie taime ua parau te peresideni Young, « aita matou i ofati i te ture, e aita ta matou e tumu no te ofati i te ture, aita atoa matou i opua i te ofati i te ture ; No te mau nunaa atoa o te haere mai e haamou i teie nei nunaa, na roto i te tautururaa a te Atua Mana Hope, eita e nehenehe ia ratou ia haere mai i ô nei ».19

Ua huna to‘u mau metua tupuna i te hoê tamarii i ni‘a i te poromu mai Far West mai i to ratou faahaere-raa-hia i Nauvoo e te tahi atu tamarii i Winter Quarters i to ratou tiahi-raa-hia i te pae tooa o te râ.

Ua tura‘i te hoê metua vahine tupuna, te hoê taure‘are‘a tamahine, i te hoê pereoo huti rima na te pae apatoa no te anavai Platte. Ua himene raua :

E tae tatou i tera fenua i te atea ra,

Ta te Fatu i faataa no tatou,

Ei faaearaa e i reira mau e tairuru ai,

Tatou atoa ma te hau.20

Na tera’tu pae o te anavai ua nehenehe ia ratou ia ite i te mahana i te anaanaraa i ni‘a i te mauihaa tama‘i a te mau faehau no te nuu.21

I St. Louis, ua hoo mai to‘u mama ruau tupuna i te hoê pine na‘ina‘i e reva Marite. Ua tamau noa oia i te reira i ni‘a i to’na ahu i te toe‘a o to’na oraraa.

Aita i nehenehe i te mau taata iino aore râ te nuu ia fariu ê i te mea ta ratou i ite e parau mau. Ua tuatapapahia te hoê faaauraa parau, e ua hope te tama‘i no Utaha (tei topahia te i‘oa i muri iho te Hape a Buchanan).

Te arata‘ihia nei tatou e te hoê â mau heheuraa e te hoê peropheta. I te poheraa o te peropheta Iosepha Semita, ua ti‘a mai te tahi no te mono ia’na. Ua tamau noa te faanahoraa ra no te monoraa e tae noa mai i teie nei mahana.

E ono ava‘e i ma‘iri a‘e nei i te amuiraa rahi, ua paturuhia o Thomas S. Monson te 16raa o te Peresideni o te Ekalesia, e pae noa iho ava‘e hou te 81raa o to’na mahana fanauraa. Ua mono oia i te peresideni Gordon B. Hinckley, tei pohe i te roto i te 98raa o to’na matahti.

Fatata te feia faatere paari o te Ekalesia i te faaaravihia na roto i te mau matahiti faaineineraa.

Ua tano maitai te peresideni Monson no te mau tamataraa no to tatou nei anotau. Ua turuhia oia e na tauturu e piti e te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo e—e mau peropheta, hi‘o e heheu parau paatoa ratou.

Te ohipa noa nei â taua iho Lucifero ra tei ti‘avaruhia mai mua atu i te aro o to tatou Metua. E haafifi e e haamou oia e te mau melahi tei pee ia’na, i te ohipa a te Fatu mai te mea e nehenehe ia’na.

E tamau noa râ tatou i te haere i mua. E ti‘a ia tatou ia taamu ia tatou ei mau utuafare e ei ekalesia i taua mau ture e taua mau oro‘a ra. Noa’tu eaha te mau tamataraa e vai nei i mua, e e mea rahi te reira, e ti‘a ia tatou ia vai haapa‘o noa e ia vai ti‘a noa.

Te faaite nei au i to‘u iteraa papû no te Atua te Metua e Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia, e te ora nei raua, ua piihia o Thomas S. Monson e te Atua na roto i te heheuraa.

« Ua faati‘ahia te îraa o te parau mau ; ia haamo‘a-ore-hia e mau te tereraa o te ohipa » (History of Church, 4:540). I teie mahana eita te mahana e ma‘iri i ni‘a i te mau amuiraa o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o 2 Timoteo 3:1–7

  2. Te mau Hiroa Faaroo 1:3.

  3. PH&PF 121:1–2.

  4. A hi‘o PH&PF 101: 86–88.

  5. History of the Church, 3:175.

  6. Martin Van Buren, faahitiraa no roto i te Eliza R. Snow Smith, Biography and Family Record of Lorenzo Snow (1884), 77.

  7. Faahitiraa no roto i te Biography, 152–53.

  8. A hi‘o Biography, 95–107.

  9. PH&PF 76:13.

  10. Te mau Hiroa Faaroo 1:12.

  11. PH&PF 101:80.

  12. PH&PF 101:79.

  13. Biography, 100.

  14. Phineas Richards i roto Biography, 102–4.

  15. 1 Korineti‘a 2:14, 16.

  16. 2 Nephi 25:26.

  17. A hi‘o PH&PF 1:30.

  18. Brigham Young, « Remarks », Deseret News, 23 no tetepa 1857, 228.

  19. Deseret News, Tetepa 23, 1857, 228.

  20. Te mau Himene, numera 18.

  21. A hi‘o « By Handcart to Utah : The Account of C. C. A. Christensen », Nebraska History, tau to‘eto‘e no 1985, 342.