2008
Te mana faito ore o te tia‘iraa
Novema 2007


Te mana faito ore o te tia‘iraa

Tia‘iraa i roto i te Atua, To’na maitai, e To’na mana, na te reira e horo‘a faahou ia tatou i te itoito i roto i te mau titauraa fifi.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

E to‘u mau taea‘e e mau tuahine e mau hoa here, e mahana hanahana teie no tatou te iteraa i te faaara-raa-hia mai e to tatou peropheta here no na hiero apî e pae. E mahana nehenehe teie no tatou paatoa.

I te pae hopea o te piti o te tama‘i rahi o te ao nei, ua tihepuhia to‘u metua tane i roto i te nuu faehau purutia e ua tonohia oia i ni‘a i te tahua tama‘iraa i te pae tooa o te râ, ma te vaiiho mai i to‘u metua vahine o’na ana‘e no te haapa‘o i to matou utuafare. Noa’tu e, e toru ana‘e to‘u matahiti i taua taime ra, te haamana‘o noa nei â vau i te reira taime ri‘ari‘a e te maa ore. Tei Tchécoslovaquie matou i te oraraa, e a ma‘iri noa ai te mahana, te fatata noa’toa maira te tama‘i e te rahi noa’toa ra te fifi.

I te pae hopea ra, i te pu‘e tau to‘eto‘e o te matahiti 1944, ua opua a‘e ra to‘u metua vahine e reva i te fenua Purutia, tei reira to’na na metua te oraraa. Ua faaineine oia ia matou e ua imi i te rave‘a ia ô matou i ni‘a i te pereoo auahi hopea o te mau taata tipee e reva ra i te pae tooa o te râ. I taua taime ra, e mea ataata roa ia ratere. Te mau vahi atoa ta matou i tere, na te haruru pupuhi, te mata ri‘ari‘a, e te maa ore i faahaamana‘o mai ia matou e, tei roto matou i te otia fenua tama‘iraa.

I roto i te tereraa, i te tahi taime e tapea te pereoo no te faauta i te tahi mau tauhaa. I te hoê pô i te hoê o taua mau tapearaa ra, ua pou oioi to‘u metua vahine i rapae i te pereoo no te haere e imi i te tahi maa na ta’na mau tamarii. I to’na ho‘iraa mai, ua tupu te riaria rahi i roto ia’na i te mea e, ua reva te pereoo auahi e ta’na mau tamarii atoa !

Ua faateimahahia oia i roto i pe‘ape‘a rahi, ua î a‘e ra to’na aau i te pure ahoaho. Ua imi oia na roto i taua vahi tape‘araa pereoo auahi ra, i roto i te poiri, ma te horo haere i tera pae e i tera pae ma te ti‘aturi e mea maitai e, aitâ te pereoo auahi i reva’tura.

Penei a‘e eita roa’tu vau e ite i te mau mea atoa tei ô i roto i te aau e te upoo o to‘u metua vahine i taua pô ri‘ari‘a ra, a imi ai oia i ta’na mau tamarii mo‘e i roto i tera tape‘araa pereoo auahi mehameha. Ua papû roa ia‘u e, ua ri‘ari‘a roa oia. Ua papû ia‘u e, ua tupu mai te mana‘o i roto ia’na e, mai te mea e, eita e itehia ia’na taua pereoo auahi ra, eita roa paha oia e farerei faahou i ta’na mau tamarii. Ua papû maitai ia‘u e: ua upooti‘a to’na faaroo i ni‘a i to’na ri‘ari‘a, e ua upooti‘a to’na tia‘iraa i ni‘a i to’na ahoaho. E ere oia te vahine e parahi noa a amuamu noa ai i to’na ati. Ua ti‘a oia i ni‘a e ua haere. Ua faaohipa oia i to’na faaroo e to’na tia‘iraa.

E no reira, ua horo oia mai te tahi auri tereraa pereoo e tae atu i te tahi, e mai te tahi pereoo auahi e tae atu i te tahi pereoo auahi e tae roa’tu e, ua itehia ia’na to matou pereoo auahi. Ua tura‘ihia te reira i te hoê vahi tape‘araa o te station. E i reira, no te pae hopea, ua ite-faahou-hia mai ta’na mau tamarii.

Pinepine au i te haamana‘o i taua pô ra, e i te mea ta to‘u metua vahine i farerei. Ahiri e nehenehe ta‘u e ho‘i faahou i muri i te tau, e ia parahi i pihai iho ia’na, e ui au ia’na e, e mea nahea i ti‘a ai ia’na ia haere noa i mua noa’tu to’na ri‘ari‘a rahi. E ui au ia’na no ni‘a i te faaroo e te tia‘iraa, e e mea nahea oia i upooti‘a ai i ni‘a i te ahoaho.

Eita râ hoi te reira e ti‘a faahou, i teie râ mahana, e nehenehe paha ïa ta‘u e parahi i pihai iho i te mau taata atoa tei paruparu, tei pe‘ape‘a, e aore ra, tei vai otahi noa. I teie mahana, te hinaaro nei au e paraparau atu ia outou no ni‘a i te mana faito ore o te tia‘iraa.

Te faufaa o te tia‘iraa

Te tia‘iraa o te hoê ïa avae o te hoê parahiraa toru avae ia amuihia oia i te faaroo e te aroha. Teie na e toru haapapûraa no to tatou oraraa noa’tu te paari e te faito ore o te mau tahua e farereihia e tatou i teie nei. E mea maramarama maitai e te papû hoi te mau papa‘iraa mo‘a no ni‘a i te faufaa o te parau o te tia‘iraa. Ua haapii mai te Aposetolo Paulo e, ua papa’ihia te mau papa’iraa mo‘a « ia noaa to tatou tia‘iraa ».1

E mana to te tia‘iraa no te faaî i to tatou oraraa i te oaoa.2 Aita ana‘e te reira—ia faataerehia te reira hinaaro o to tatou aau—« e faatimauu te aau ».3

Te tia‘iraa, e ô ïa na te Varua4—o te hoê ïa tia‘iraa e, na roto i te Taraehara a te Iesu Mesia e te mana o To’na Ti‘a-faahou-raa, e faati‘a ia tatou i te ora mure ore, e teie tumu o to tatou ïa faaroo i te Faaora.5 Tei huru tia‘iraa e horo‘a mai i te hoê parau haapiiraa no te fafauraa e te hoê faaueraa6 mai te mau faaueraa atoa—e hopoi‘a na tatou i te raveraa i te hoê tuhaa itoito no to tatou oraraa e ia tinai i te mau faahemaraa no te faaru‘e i te tia‘iraa. E arata‘i te tia‘iraa i roto i te faanahoraa no te oaoa a to tatou Metua aroha i te A’o ra i te hau7, te aroha8, te oaoa9, e te ruperupe10. Te tia‘iraa no te faaoraraa mai te hoê taupoo11 paruru, e niu no to tatou faaroo,12 e e tutauraa no to tatou varua.13

I roto i te mo‘emo‘e rahi o Moroni—noa’tu i muri a‘e i to’na iteraa i te mouraa o to’na nunaa—ua ti‘aturi o Moroni i te tia‘iraa. I te hopea o te nunaa o te Ati Nephi, ua papa‘i o Moroni e, ia ore te tia‘iraa, e ore e roaa ia tatou te ai‘araa i roto i te basileia o te Atua.14

Teie nei, no te aha i vai ai te ahoaho?

Te faaite ra te mau papa‘iraa mo‘a e, ia vai « na pae e piti i te mau mea atoa ra »15 Mai te reira atoa ïa no te faaroo, te tia‘iraa, e te aroha. Te tapitapi, te ahoaho, e te manuïa ore ia aupuru i to tatou taata tupu, na te reira e arata‘i ia tatou i roto i te faahemaraa o te nehenehe hoi e faaere ia tatou i te mau haamaitairaa maitai e te faufaa rahi.

Te faaohipa nei te enemi i te ahoaho no te ruuruu i te aau e te varua i roto i te poiri ta‘ota‘o. E iriti te ahoaho i rapae ia tatou i te mau mea ora atoa e te poupou, ma te vaiiho mai i te mau mea au-ore o te oraraa. E taparahi pohe te ahoaho i te aau titau, e faaoioi i te ma‘i, e haaviivii i te varua, e e faata‘oto ho‘i i te aau. E au te ahoaho mai te hoê e‘a, hoê noa iho vahi ta’na e arata’i maori râ, i raro e a muri noa’tu.

Area te tia‘iraa ra, e au ïa mai te hihi mahana e ti‘a mai ra i ni‘a a‘e i te iriatai o to tatou huru oraraa i teie nei. E puta oia i roto i te poiri o te po‘ipo‘i. Na’na e faaitoito e e faauru ia tatou ia tuu i to tatou ti‘aturiraa i roto i te poihereraa here a te hoê Metua mure ore i te ao ra tei faaineine i te hoê rave‘a no te feia e imi nei i te parau mau mure ore i roto i te hoê ao tauiui noa, te taa ore e te ri‘ari‘a.

No reira, eaha te tia‘iraa?

Na te huru o te reo e horo‘a i te huru-ê-raa e i te hohonuraa o te parau ti‘aturi. Hi‘oraa, e nehenehe te hoê aiu e ti‘aturi e horo‘ahia ta’na niuniu ha‘uti, e ti‘aturi te hoê taure‘are‘a e farii oia i te hoê niuniu na te hoê hoa taa ê e te hoê taata paari ra, e ti‘aturi ïa oia e faaea te niuniu i te ta‘i.

Te hinaaro nei au e paraparau i teie mahana i te tia‘iraa o te haere i ô mai i te fifi, e o te faatumu i ni‘a i te ti‘aturiraa o Iseraela,16 te tia‘iraa rahi a te taata nei, oia to tatou Faaora o Iesu Mesia.

E ere te tia‘iraa i te iteraa,17 area râ te ti‘aturiraa e, e faatupu te Fatu i Ta’na mau fafauraa i fafau mai no tatou. Te ti‘aturi nei au e mai te mea e ora tatou i te mau ture a te Atua e te mau parau a Ta’na mau peropheta teie nei, e farii ïa tatou i te mau haamaitairaa i hinaarohia a muri a‘e.18 O te ti‘aturiraa ïa e te tia‘iraa e, e pahonohia mai ta tatou mau pure. E itehia te reira i roto i te ti‘aturiraa, te mana‘o papû, te anaanatae, e te tutava-tamau-raa ma te faaoroma‘i.

I roto i te parau o te evanelia, teie huru tia‘iraa, e tia‘iraa papû ïa, te aueue ore, e te ohipa. Ua parau te mau peropheta no mutaa ihora i te parau no te « ti‘aturi aueue ore »19 e te « mana‘o ora »20 E tia‘iraa ïa o te faahanahana i te Atua na roto i te ohipa maitai. Na roto i te tia‘iraa e tupu mai ai te poupou e te oaoa.21 Na roto i te tia‘iraa, e nehenehe tatou e « haamahu e ia faaoroma‘i… i to [tatou] mau pohe ra ».22

Te mau mea e tia‘ihia nei e tatou, e te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei.

Te mau mea ta tatou e tia‘i nei no te mau ohipa ïa e tupu mai a muri a‘e. Ahiri pa‘i e nehenehe ta tatou e hi‘o i ô mai i te reni hopea o te tahuti nei i roto i te mau mea e tia‘i maira ia tatou i ô mai i teie nei oraraa. E nehenehe anei ta tatou e feruri i te hoê oraraa a muri a‘e hau atu i te hanahana i tei faaineinehia e to tatou Metua i te Ao ra no tatou ? Na roto i te tusia a Iesu Mesia aita e titauhia ia tatou ia mata‘u, i te mea e, e ora tatou e a muri noa’tu, e ore e pohe faahou.23 Na roto i Ta’na Taraehara mure ore, e nehenehe tatou e tamâhia i te hara e ia ti‘a ma te viivii ore e te mo‘a i mua i te auri o te haavaraa.24 O te Faaora te Tumu no to tatou Faaoraraa.25

Eaha te huru oraraa e nehenehe ta tatou e tia‘i ? O ratou o te haere mai i te Mesia ra, e e tatarahapa i ta ratou mau hara, e e ora ma te faaroo, e ora ïa ratou i roto i te hau e a muri noa’tu. A feruri na i te faufaa o teie nei horo‘a mure ore. Ma te haaatihia e te feia o ta tatou i here, e ite tatou i te auraa o te oaoa hopea a rahi noa ai to tatou ite e te oaoa. Noa’tu te pe‘ape‘a o teie pene o to tatou oraraa i teie mahana, na roto i te oraraa e te tusia a Iesu Mesia, e nehenehe ta tatou e tia‘i e e haapapû e, te faaotiraa o te buka o to tatou oraraa, e hau atu ïa i te rahi i ta tatou mau tia‘iraa rahi a‘e. « O te mau mea, aore i hi‘ohia e te mata ra, aore i faaroohia e te taria ra, aore hoi i ô i roto i te aau o te taata ra, o ta te Atua ïa i vaiiho no te feia i hinaaro ia’na ra ».26

Na te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei e paturu ia tatou i roto i to tatou oraraa i te mau mahana atoa. Na te reira e paturu ia tatou i roto i te mau tamataraa, te mau faahemaraa, e te oto. Ua farii paatoa tatou i te mana‘o haaparuparu e i te fifi. Te vai ra te tahi mau taime e mea teimaha mau te poiri. I roto i taua huru taime ra te parau tumu hanahana o te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia ta tatou e ti‘aturi nei, e nehenehe e paturu ai ia tatou e ia amo ia tatou e tae roa’tu ua haere faahou tatou i roto i te maramarama.

Te tia‘i nei tatou ia Iesu te Mesia, i te maitai o te Atua, i te faaururaa a te Varua Mo‘a, i te iteraa e, e faaroohia e e pahonohia te mau pure. No te mea ho‘i e, ua haapa‘o maitai te Atua e ua tape‘a i Ta’na mau fafauraa i mutaa iho ra, e nehenehe ta tatou e tia‘i ma te ti‘aturi papû e tape‘a te Atua i Ta’na mau fafauraa no tatou i teie tau e i te tau a muri a‘e. I te mau taime pe‘ape‘a, e nehenehe ta tatou e tape‘a paari i ni‘a i te tia‘iraa e, « e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no [tatou] »27 a pee ai tatou i te a‘o a te mau peropheta a te Atua. Teie huru tia‘iraa i roto i te Atua, To’na maitai, e To’na mana, na te reira e horo‘a faahou ia tatou i te itoito i roto i te mau titauraa fifi, e ia horo‘a i te puai i te feia e mana‘o ra e, tei rotopu ratou i te mau papa‘i o te mata‘u, o te mana‘o tapitapi, e o te ahoaho.

E faatupu te tia‘iraa i te ohipa maitai

Ua haapii tatou ia faahotu i te tia‘iraa mai te huru i to tatou haapiiraa ia haere, hoê taahiraa i te taime hoê. Ia tai‘o ana‘e tatou i te mau papa‘iraa mo‘a, ia paraparau ana‘e tatou i to tatou Metua i te Ao ra i te mau mahana atoa, ia fafau ana‘e tatou e haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, mai te parau paari, e te aufauraa i te hoê tuhaa ahuru ti‘a, ua roaa ïa ia tatou te tia‘iraa.28 E tupu tatou i te rahi i roto i te ite « ia rahi to [tatou] ti‘aturi i te mana o te Varua Maitai ra »29 na roto i to tatou « haapa‘o-maitai-roa-raa » i te evanelia.

Te vai ra te tahi taime e titauhia ia tatou ia rave i te hoê faaotiraa teimaha no te tia‘i, noa’tu e, te faaite ra te mau mea atoa e, aita e nehenehe. Mai to tatou Metua o Aberahama, « o tei ore hoi i haapa‘o ra e aore e tia‘iraa, faaroo atura ïa ma te tia‘i ».30 E aore ra, mai te hoê taata tei papa’i e, « i roto i te pu‘e tau to‘eto‘e, e iteahia ia tatou i roto ia tatou iho, te hoê pû‘e tau mahanahana fati ore ».31

E faateitei te faaroo, te tia‘iraa e te aroha i te tahi e te tahi, e ia tupu te tahi i te rahi ra, e rahi atoa ïa te tahi. No roto mai te tia‘iraa i te faaroo32 no te mea, aita ana‘e e faaroo, aita ïa e tia‘iraa.33 Mai te reira atoa te faaroo, no roto mai ho‘i te reira i te tia‘iraa, no te mea, te faaroo, « o te ti‘aturi ïa i te mau mea e tia‘ihia nei ».34

E mea faufaa te tia‘iraa no te faaroo e no te aroha. Ia faaino ana‘e te haapa‘o ore, te mauruuru ore, e te faataere i te faaroo, na te tia‘iraa e paturu i to tatou faaroo. Ia haafifi ana‘e te inoino e te faaoroma‘i ore i te aroha, na te tia‘iraa e faaitoito i to tatou mana‘o itoito e e faaitoito ia tatou ia aupuru i to tatou taata tupu ma te tia‘i ore i te haamauruururaa. Rahi noa’tu to tatou tia‘iraa, rahi noa’toa’tu to tatou faaroo. Paari noa’tu to tatou tia‘iraa, rahi noa’toa’tu to tatou aroha.

Na te mau mea ta tatou e tia‘i nei e faatupu i te faaroo i roto ia tatou, area te mau mea ta tatou e ti‘aturi nei, e faatupu ïa te reira i te aroha. Na taipe e toru—te faaroo, te ti‘aturiraa e te aroha35—faaohipa amui ana‘e ma te niuhia i ni‘a i te parau mau e te maramarama o te evanelia i faaho‘ihia mai a Iesu Mesia ra, na te reira e arata‘i ia tatou ia rahi i roto i te ohipa maitai.36

Te tia‘iraa no roto mai i to‘u iho iteraa

I te mau taime atoa e haapa‘ohia te tia‘iraa, e tupu mai te ti‘aturi e te tia‘iraa rahi a‘e. E nehenehe ta‘u e feruri i te mau hi‘oraa e rave rahi i roto i to‘u oraraa a haapii ai au i te auraa o te mana o te tia‘iraa. Te haamana‘o maitai nei au i te mau mahana o to‘u apîraa a haaatihia au i te mau ino e te ahoaho o te hoê tama‘i na te ao atoa nei, te oreraa te mau rave‘a e roaa ai te ite, e te mau fifi o te oraraa pae tino, e te titauraa teimaha e te pe‘ape‘a o te ti‘araa taata tipee. Te hi‘oraa o to matou metua vahine, noa’tu te fifi rahi, no te haere i mua, e te faaohiparaa i te faaroo e te tia‘iraa, eiaha te haape‘ape‘a noa e aore ra te faatupuraa i te hinaaro ua riro ra ei patururaa i to matou utuafare e ia‘u nei, e ua horo‘a mai i te ti‘aturiraa e, te mau huru o taua taime ra, e riro mai ïa ei mau haamaitairaa a muri a‘e.

Na roto i teie mau iteraa, ua ite au e, na te evanelia a Iesu Mesia e to tatou riroraa ei melo i roto i te Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei, e haapuai i te faaroo, e horo‘a mai i te tia‘iraa rahi a‘e, e e horo‘a ia tatou te aroha.

Na te tia‘iraa e paturu ia tatou i roto i te mau taime ahoaho. Te haapii nei te tia‘iraa e, te vai ra te tumu e oaoa ai tatou, noa’tu e, ua hope te mau mea ino atoa i te haaati ia tatou.

Te apiti nei au ia Ieremia no te parau e, « e ao to te taata… i ti‘aturi ia Iehova ».37

Te apiti nei au ia Ioela no te faaite papû e « [ua] riro râ Iehova ei haapûraa no to’na ra mau taata, e ei pare no te mau tamarii a Iseraela ».38

Te apiti nei au ia Nephi i te parauraa e, « ia haere ti‘a’tu outou i mua i te ti‘a-maite-raa i te Mesia, ma te tia‘i papû roa, e te here i te Atua e te taata atoa. E tena na, ia haere ti‘a outou i mua ma te oaoa i te ite i te parau a te Mesia, ma te tape‘a ho‘i e tae noa’tu i te hopea ra, inaha… te na ô maira te Metua, e ora mure ore to outou i reira ».39

Teie te huru o te tia‘iraa e titauhia ia tatou ia poihere e ia faahotu. Teie nei huru tia‘iraa paari, na roto mai ïa i to tatou Faaora o Iesu Mesia, no te mea, « e te taata atoa tei ia’na taua tia‘iraa’tu ia’na ra, te haamaitai ra ïa ia’na iho, mai [te Faaora] atoa e maitai ra ».40

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou nei i te hoê parau haapapûraa no te tia‘iraa: « Eiaha e horuhoru te aau e te nana iti e ».41 E tia‘i mai te Atua ma « te rima-faatoro-noa-hia e ite mai »42 i te feia e haapae i ta ratou mau hara, e o te tamau noa i roto i te faaroo, te tia‘iraa, e te aroha.

E i te feia atoa tei mauiui—i te feia atoa tei paruparu, tei pe‘ape‘a, e aore ra, tei vai otahi noa—te parau nei au ma te here e te mana‘ona‘o ia outou, eiaha roa’tu e tuu.

Eiaha e faaru‘e.

Eiaha roa’tu e vaiiho i te ahoaho ia upooti‘a i ni‘a i to outou varua.

A tape‘a e a ti‘aturi i te tia‘iraa a Iseraela, i te mea e, e patia te here o te Tamaiti a te Atua i te mau poiri atoa, e tamaru ho‘i i te mau oto atoa, e e faaoaoa ho‘i i te mau aau atoa.

Te faaite papû nei au i te reira e te vaiiho atu nei au i ta‘u haamaitairaa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Roma 15:4.

  2. A hi‘o Salamo 146:5.

  3. Maseli13:12.

  4. A hi‘o Moromona 8:26.

  5. Moroni 7:4.

  6. Kolosa 1:23.

  7. A hi‘o Roma 15:13.

  8. Salamo 33:27.

  9. A hi‘o Roma 12:12.

  10. A hi‘o Maseli 10:28.

  11. A hi‘o I Tetalonia 5:8.

  12. A hi‘o Hebera 11:1 ; Moroni 7:40.

  13. A hi‘o Hebera 6:19 ; Etera 12:4.

  14. Etera 12:32; A hi‘o atoa Roma 8:24.

  15. 2 Nephi 2:11.

  16. A hi‘o Ieremia 17:13.

  17. A hi‘o Roma 8:24.

  18. A hi‘o PH&PF 59:23.

  19. Alama 34:41.

  20. 1 Petero 1:3.

  21. A hi‘o Salamo 146:5.

  22. Alama 34:41.

  23. A hi‘o Alama 11:45.

  24. A hi‘o 2 Nephi 2:6–10.

  25. Hebera 5:9.

  26. I Korinetia 2:9.

  27. PH&PF 90:24.

  28. A hi‘o Roma 15:14.

  29. Roma 15:13.

  30. Roma 4:18.

  31. Albert Camus, i roto i te John Bartlett, haaputuraa, Familiar Quotations, 17raa o te nene‘iraa (2002), 790.

  32. A hi‘o Etera 12:4.

  33. A hi‘o Moroni 7:42.

  34. Hebera 11:1.

  35. Hi‘o Moroni 10:20.

  36. A hi‘o Alama 7:24.

  37. Ieremia 17:7.

  38. Ioela 3:16.

  39. 2 Nephi 31:20.

  40. 1 Ioane 3:3.

  41. PH&CPF 6:34.

  42. A hi‘o Moromona 6:17.