2008
Ia amui-tahi-hia to tatou aau ei hoê
Novema 2007


Ia amui-tahi-hia to tatou aau ei hoê

E nehenehe i te feia mo‘a ia faaoti i te mau huru opuaraa atoa a te Fatu mai te mea e, hoê maitai ratou i roto i te parau-ti‘a.

Hōho’a
President Henry B. Eyring

E au mau taea‘e e au mau tuahine here, e mea oaoa ia amui mai i rotopu ia outou i teie sabati po‘ipo‘i. Ua rau te huru o tatou oraraa. E fenua taa ê ho‘i to tatou te tahi e te tahi e te rauraa o to tatou hiro‘a tumu i roto i te basileia o te Atua. E tere vitiviti te haaputuputuraa i fafauhia ra.

Te ite nei tatou i te tupuraa i te rahi te mau aroraa i rotopu i tera nunaa e te tera nunaa ati a‘e ia tatou nei. E nehenehe taua mau aroraa ra e haape‘ape‘a ia tatou. No reira ta‘u parau poro‘i o te tia‘iraa maori râ, te tae mai nei te mahana amui-tahi-raa. E ho‘i mai te Fatu, o Iehova, e ora i rotopu i te feia o tei riro To’na mau taata, e e ite ho‘i ia ratou i roto i te hoêraa, hoê â aau, tahoêhia Ia’na e i to tatou Metua i te Ao ra.

Ua hau i te hoê taime to outou faarooraa ia‘u ia vavau atu i teie tumu parau. E riro vau i te hohora faahou atu i te reira tumu parau i te mau taime i muri nei. I roto i to‘u oraraa taatoa ua faaroo vau i te reira tumu parau na roto mai i te mau peropheta atoa o te Atua. Te haamana‘o ra vau i te poro‘i hopea a te peresideni David O. McKay. Ua haapii tamau noa te mau peropheta a te Fatu i te parau no te hoêraa. Te titauraa ia roaa taua horo‘a ra e te titauraa ia tape‘a maite noa i te reira, e rahi atu ïa i te mau mahana i muri nei, i reira ho‘i tatou e faaineine ai ia tatou no to tatou hopearaa hanahana.

Ta‘u parau poro‘i maori râ, te maitai maira tatou. Te titau nei te mau metua tane e te mau metua vahine ia vai te hoêraa i roto i to ratou utuafare e te pahonohia nei te mau pure.Te pure amui nei te utuafare i te pô e te po‘ipo‘i. Ua anihia mai ia‘u ia tuturi i raro i roto i te pure o te hoê utuafare. Ua anihia te tamarii na‘ina‘i roa a‘e ia faaoti i te pure. Ua pure oia mai te hoê patereareha no te mau taata tata‘itahi i roto i te utuafare, ma te faahiti i te i‘oa. Ua araara vau i to‘u mata no te hoê taime poto no te hi‘o i te hoho‘a mata o te tahi atu mau tamarii e to na metua. E nehenehe ta‘u e parau e, ua amui paatoa ratou i to ratou faaroo e to ratou aau i te faaroo o te pure a teie tamaiti na‘ina‘i.

Aita i maoro a‘e nei ua pure amui te tahi mau tuahine no te Sotaiete Tauturu a faaineine ai ratou no te haere e farerei no te taime matamua i te hoê tuahine ivi apî, ua faaru‘e mana‘o-ore-hia ta’na tane. Ua hinaaro ratou ia ite e, eaha te rave, e nahea ia rave amui i te ohipa no te tauturu i te faaineineraa i te fare hou a tae mai ai te fetii e te mau hoa no te pureraa hunaraa. Ua hinaaro ratou ia ite e, eaha te parau tamahanahana e ti‘a ia ratou ia faahiti. Ua pahonohia ta ratou pure. I to ratou taeraa i taua fare ra, ua rave te tuahine tata‘itahi i tera e tera ohipa. Ua ineine oioi noa te fare, e aita te tahi mau tuahine i fiu i te raveraa, aita râ hoi e ohipa faahou. Ua faahitihia te mau parau tamahanahana ma te au maitai. Ua hoê ratou i te raveraa i te ohipa a te Fatu, ma te amui-tahi-hia to ratou aau ei hoê.

Ua ite outou i te mau tapa‘o mai ia‘u atoa i ite e, te ineine nei tatou ia riro ei hoê. Te horo‘ahia mai nei ia tatou nei te semeio o te hoêraa na roto i ta tatou mau pure e te haaraa tatou no te reira na roto i te rave‘a a te Fatu. E amui-tahi-hia tatou ei hoê. Ua fafau mai te Atua i te reira haamaitairaa i Ta’na feia mo‘a noa’tu te taa-ê-raa o to ratou huru, e noa’tu te aroraa rahi e haaati nei ia ratou. I pure ho‘i Oia no tatou e no Ta’na mau pĭpĭ a ani ai Oia i To’na Metua e ia hoê tatou.1

Te tumu tatou e pure ai e e ani ai i taua haamaitairaa ra, o te tumu atoa ïa i horo‘a mai ai te Metua. Ua ite tatou e, e tupu mai te oaoa mai te mea e, e hoê tatou. Tatou te mau tamarii varua a to tatou Metua i te Ao ra, te titau nei tatou i taua oaoa ra ta tatou i farii na i te tau a parahi ai tatou i pihai iho Ia’na hou teie nei oraraa. To’na hinaaro o te horo‘araa mai ïa ia tatou nei i taua titauraa no te hoêraa ia tatou ra, no te mea, ua here Oia ia tatou.

Eita Ta’na e nehenehe e horo‘a mai i te reira i te taata hoê. Te oaoa no te hoêraa Ta’na e hinaaro rahi e horo‘a mai no tatou, e ere ïa no te taata otahi. Ua titauhia ia tatou ia imi i te reira e ia farii i te reira ma te amui ia vetahi ê. No reira, e ere i te mea maere ia faaitoito mai te Atua ia tatou ia amui tahi, i reira ho‘i e ti‘a ai Ia’na ia haamaitai ia tatou. Ua hinaaro oia ia tatou ia amui i roto i te utuafare. Ua haamau Oia i te mau piha haapiiraa, te mau paroita, e te mau amaa, e ua faaue ia tatou ia haaputuputu pinepine. Tei roto i te reira mau haaputuputuraa ta te Atua i faanaho no tatou, e vai ai ta tatou rave‘a rahi. E nehenehe ta tatou e pure e e haa no te hoêraa o te horo‘a mai i te oaoa ia tatou, e o te faarahi i to tatou puai no te taviniraa.

Ua fafau te Faaora i na taata ati Nephi e toru i te oaoa i roto i te hoêraa e o o’na ei haamaitairaa hopea na ratou i muri a‘e i ta ratou ohipa taviniraa maitai. Na ô a‘e ra Oia, « No reira e tae ai outou i te î i te oaoa ; e e parahi hoi outou i te basileia o tau Metua ; oia mau, e roaa ia outou te î o te oaoa, mai ia‘u i roaa te î o te oaoa i te Metua ; e roro outou mai ia‘u nei te huru mai te metua ra oia atoa vau nei ; e te Metua e o vau, hoê â ïa ».2

Ua horo‘a mai te Fatu ia tatou i te mau arata‘i no te ite i te ohipa e rave no te farii i te haamaitairaa e te oaoa o te tupu-rahi-raa te hoêraa. Te faaite ra te Buka a Moromona i te hoê taime no te manuïaraa. Ua tupu te reira i te anotau o Alama i pihai iho i te Pape o Moromona. Te ohipa ta te mau taata i rave i taua taime fifi ra, e riro ïa ei arata‘iraa e ei faaitoitoraa ia tatou.

Te mau mea atoa i faauruhia ia Alama e to’na mau taata ia rave, ua faataahia ïa no te tauturu i te taata ia ma‘iti, ia tauihia to ratou aau na roto i te Taraehara a Iesu Mesia. Tera ïa te rave‘a hoê roa e ti‘a ai i te Atua ia horo‘a mai i te mau haamaitairaa o te riroraa ei aau hoê.

I roto i te Mosia, te tai‘o nei tatou :

« E ua parauhia ratou te ekalesia a te Atua oia hoi te ekalesia a te Mesia, mai taua tau mai ra â. E ua amuihia i te ekalesia ra te taata atoa tei bapetizohia e te mana e te toro‘a no ô mai i te Atua ra…

« E ua faaue atura oia ia ratou, eiaha e haapii i te hoê mea, maori râ te mau mea ta’na i haapii, e tei parauhia e te vaha o te mau peropheta mo‘a ra.

« Oia ïa, ua faaue atu oia ia ratou, eiaha e a‘o i te hoê mea, maori râ te tatarahapa e te faaroo i te Fatu, itei faaora i to’na ra mau taata.

« E ua faaue atu oia ia ratou, eiaha e mârô te tahi i te tahi, ia hi‘o râ i mua ma te mata hoê, e ma te faaroo hoê, e te bapetizo hoê ; e ma to ratou aau i autahi-maite-hia i te au maite e te aroha, te tahi i te tahi.

« E ua na reira oia i te faaue ia ratou ia a’o. E ua na reira ratou i te riro ei tamarii a te Atua ».3

No reira o Alama i faaue ai te taata ia haapii i te faaroo e te tatarahapa. No reira ta‘u mau tamarii i hinaaro ai i roto i te mau haapiiraa atoa o te pô utuafare ia imi au i te hoê rave‘a no te faaitoito i te hoê taata ia faaite papû no ni‘a i te Faaora e Ta’na misioni. I te tahi taime, na te mau metua e rave i te reira. I te to maua mau pô maitai, e itehia ia maua te hoê rave‘a no te faaitoito i te mau tamarii ia rave i te reira, na roto anei i te vauvauraa i te haapiiraa, e aore ra, te pahonoraa i te mau uiraa. I roto i te iteraa papû no ni‘a i te Faaora, e haere mai te Varua Maitai e haapapû i te reira. I taua mau pô ra, ua ite au e, ua amui-tahi-hia to matou aau.

Taa ê noa’tu te mau oro‘a, te vai ra te mau parau tumu ta tatou e haapa‘o nei ei nunaa e o te arata‘i ia tatou i te hoêraa rahi a‘e.

Te hoê o te reira mau parau tumu o te heheuraa ïa. Te heheuraa, o te rave‘a ana‘e ïa no te pee amui i te hinaaro o te Fatu. E titau te reira i te maramarama no te ra‘i mai. E faaite papû mai te Varua Maitai i roto i to tatou aau e te aau o te feia tei haaputuputu mai i pihai iho ia tatou, i te mea o Ta’na e hinaaro ia rave tatou. Na roto i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraa, e natihia to tatou mau aau ei hoê.

Te piti o te parau tumu no te arata‘i i to tatou haereraa i mua ia riro ei hoê, o te haehaa ïa. Te te‘ote‘o e enemi ïa no te hoêraa. Ua ite outou i te ino ta’na e faatupu mai. Te tahi tau mahana i ma‘iri a‘e nei ua mata‘ita‘i e piti na taata—e na taata maitai—haamataraa i te tatama‘i-rii-raa. Ua haamata te reira na roto i te hoê tau‘araa parau no ni‘a i te iteraa e, eaha te parau tano, tera râ, ua riro mai te reira ei hutihutiraa no te ite e, o vai tei tano. Ua haamata ihora te reo i te teitei. Haamata ihora te hoho‘a mata i te uteute. Aita i paraparau faahou i ni‘a i te tumu parau, haamata ihora râ i te paraparau no ni‘a ia raua iho, ma te faaite i to raua ite rahi e te ti‘araa, e no te aha e mea tano a‘e to te tahi mana‘o i to vetahi.

E riro outou i te huru ê mai ia‘u i huru ê ra. Ua ite tatou i te ino ta taua huru fifi ra e faatupu mai i roto i te oraraa. Ua ite outou e o vau atoa nei i te taata tei faaru‘e i te auhoaraa o te feia mo‘a no te mea ua pepe ratou i roto i to ratou te‘ote‘o.

Aua‘e râ ua ite au e rave rahi taata faatupu hau o te tamarû i te pape arepurepu hou a tupu ai te ino rahi. E nehenehe outou ia riro ei feia faatupu hau, noa’tu tei roto outou i taua pe‘ape‘a ra, e aore ra, e taata mata‘ita‘i noa outou.

Te hoê rave‘a ta‘u i ite maori râ te imiraa i te hoê mea ua tuati te mana‘o o te taatoaraa. No te riroraa ei taata faatupu hau, e titauhia ia outou ia faaroo e, tatou te mau tamarii a te Atua, noa’tu to tatou mau taa-ê-raa, e mea papû roa e, i roto i te huru mana‘o puai ta tatou e tape‘a mai, te vaira ïa te parau mau. Te taata faatupu hau rahi roa, te taata tei haamau i te hoêraa, o te hoê taata ïa e itehia ia’na te rave‘a no te tauturu i te taata ia ite i te parau mau i fariihia e te taatoaraa. Taua parau mau ra, ua hau atu ïa i te rahi e i te faufaa i to ratou mau mana‘o taa ê. E nehenehe ta outou e tauturu ia outou iho e ia vetahi ê ia ite i taua tahoêraa ra, mai te mea e, e ani outou i te tauturu i te Atua e ia rave. E pahono mai Oia i ta outou pure no te tauturu ia faatupu i te hau, mai Ta’na i pahono mai i ta‘u.

E tano atoa teie ture no te patu i te hoêraa i rotopu i te mau taata no te tahi atu mau vahi ê. I roto i te mau tamarii a te Atua, ua hau a‘e te mau mea i tuati te mana‘o i te mau mea i taa ê ai te mana‘o. E nehenehe atoa te mau taa-ê-raa ia riro ei rave‘a. E tauturu te Atua ia tatou ia hi‘o i te hoê taa-ê-raa eiaha ei tumu no te riri, ei tautururaa râ. E tauturu te Fatu ia outou ia hi‘o e ia haafaufaa i te mea ta te tahi atu mau taata i horo‘a mai, e aita ta outou. E rave rahi mau taime to te Fatu tautururaa ia‘u ia hi‘o i To’na maitai i to‘u amuiraa’tu i te hoê taata, to’na mau taa-ê-raa o ta‘u ïa e titau atoa. O tera ïa te rave‘a ta te Fatu i faaohipa no te haamaitairaa ia‘u ia riro vau ei tavini maitai a‘e No’na.

Na te reira e arata‘i ia tatou i ni‘a i te tahi atu parau tumu o te hoêraa. O te parauraa ïa i te parau maitai no ni‘a i te tahi e te tahi. A feruri na i te taime hopea a anihia mai ai ia outou eaha to outou mana‘o no ni‘a i te huru o te tahi atu taata i roto i to outou utuafare, e aore ra, i roto i te ekalesia. Ua tupu te reira i ni‘a ia‘u hau atu i te hepetoma i ma‘iri a‘e nei. I teie nei, i te tahi taime e mea ti‘a ia tatou ia haava ia vetahi ê. I te tahi taime e titauhia ia tatou ia haava i taua haavaraa ra. Tera râ, mea pinepine e nehenehe tatou e ma‘iti. Teie te hoê hi‘oraa, a feruri na e, e ui mai te hoê taata ia outou e, eaha to outou mana‘o no ni‘a i te episekopo apî.

No te mea ho‘i e, te maitai noa’tu ra tatou i roto i te parau no te faatupuraa i te hoêraa, e haamana‘o tatou i te hoê papa‘iraa mo‘a : « E teie nei, e au mau taea‘e, te ite nei outou i te maramarama e tia’i ia outou te ite tia, e no te Mesia taua maramarama ra, e haapa‘o maitai eiaha e hapa noa’tu i te faataa-ê-raa i tei maitai e tei ino; o ta outou hoi e faaino ia vetahi ê ra, e faaino-atoa-hia ïa outou i te reira ».4

Ma te ite e, te taa ra ia outou te huru parau-ti‘a ore o vetahi ê, na te reira e faariro ia outou ei taata horo‘a maitai-rii a‘e i roto i ta outou parau. Ua faaroo atoa a‘e nei paha outou i to outou metua vahine—mai to‘u i na reira i te parauraa e—« Mai te mea e, aita e ti‘a ia outou ia parau i te hoê parau maitai no ni‘a i te hoê taata, eiaha ïa e parau i te hoê noa a‘e parau ».

E tauturu te reira ia outou ia imi i te maitai i roto i te ohipa te episekopa e rave ra e to’na atoa huru. E mea papû e rave te Faaora, ta outou haavaraa here, no te faito i ta outou ohipa i rave e ta‘u nei. Na te papa‘iraa mo‘a e na te parau atoa a to outou metua vahine e arata‘i maitai ia outou no te hi‘o i te mea maitai a‘e i roto i te ohipa a te episekopo e to’na mana‘o maitai. Te fafau atu nei au e, e farii outou i te hau e te oaoa mai te mea e, e parau outou i te parau maitai no ni‘a ia vetahi ê i roto i te Maramarama o te Mesia. E farii outou, mai te hi‘oraa, e hoê outou e taua episekopo ra e te taata tei ui mai i to outou mana‘o, eiaha no te mea e, e mea maitai roa te episekopo, e aore ra, no te mea te taata e ui mai nei ia outou ua farii ïa oia i to outou mana‘o. No te mea râ, e faaite te Fatu ia outou i To’na mauruuru i to outou faaatea-ê-raa i te mau mea e tae atu ai i te hoê-ore-raa.

E mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o atoa i taua ture ra a haaputuputu ai te Fatu i te taata e ere mai ia tatou te huru. Te mea papû maitai maori râ, na te Taraehara e horo‘a mai i te mau tauiuiraa ia tatou paatoa. E riro tatou ei mau pĭpĭ haehaa e te here, e te a‘o-ohie-hia, e te mata‘u ore e te faaroo i roto i te mau mea atoa. Te ora nei tatou i roto i te mau fenua ê, tera râ, te haere mai nei tatou i roto i te ekalesia na roto i te hoê faanahoraa o te taui ia tatou. Na roto i te horo‘a o te Varua, e riro tatou mai ta te aposetolo Paulo i ite ra :

« No’na ho‘i tatou atoa nei e ô atu ai i te Varua hoê i te Metua ra.

« E teie nei, e ere atu ra outou i te taata ê ê e te purutia, hoê atoa râ to outou oire e te feia mo‘a, e no te fetii o te Atua ».5

Na roto i te hoêraa ta‘u e ite nei i te tupuraa i te rahi, e ti‘a ïa i te Fatu ia rave i te mea ta to te ao nei e mana‘o nei ei semeio. E nehenehe i te feia mo‘a ia faaoti i te mau huru opuaraa atoa a te Fatu mai te mea e, hoê maitai ratou i roto i te parau-ti‘a.

Ua haapoupou te mau peresideni hau fenua, te mau tavana, e te mau ti‘a faatere o te mau faanahonahoraa to tauturu o te ao nei ia tatou—na roto i to‘u faarooraa—i te mau parau mai teie te huru. « Ta outou te ekalesia matamua tei tae mai i muri a‘e i te ati. E rave rahi hanere o ratou tei tae mai ma te afa‘i mai i te mau huru mea atoa e hinaarohia e te feia tei ora mai i te reira ati. Ua taitai atoa mai ratou i to ratou mau fare ie e te mau tauihaa. E mau taata rohirohi ore ratou e te mata oaoa. Mai te mea ra e, ua ite ratou e haere i hea, e afea e haere ai ». I muri iho ua parau atoa mai ratou e, « ua ite ta outou Ekalesia nahea ia faanahonaho no te raveraa i te ohipa ».

Te haamauruuru nei au ia ratou ma te ore e parau e, aita te semeio i niu-noa-hia i ni‘a noa i te faanahonahoraa ana‘e, i roto râ i te aau o te taata. Ua haere mai te feia mo‘a na roto i te i‘oa o te Fatu no te horo‘a i te tauturu o Ta’na e horo‘a. Ua haere mai ratou ia au i to ratou haapa‘o i te arata‘iraa a te mau faatere-ma‘iti-hia. No te hoê o to ratou aau, ua faarahihia ratou i roto i to ratou mana.

Te faaite atu nei au ia outou i to‘u iteraa papû hanahana e, teie hoêraa ta tatou e fana‘o nei i teie nei, e tupu te reira i te rahi. Te ora nei te Atua Metua. Te faaroo nei e te pahono nei Oia i ta tatou mau pure na roto i te here. Te ora nei te Faaora Iesu Mesia, tei ti‘afaahou e te hanahana, e te haere mai nei Oia ia tatou nei ma te aroha. Na’na teie Ekalesia mau. E peropheta ora o te peresideni Monson na te Atua. Mai te mea e hoê tatou i te patururaa ia’na ma to tatou aau atoa, ma te hinaaro mau ia haapa‘o i te raveraa i te mea ta te Atua i rave no tatou, e haere amui tatou i mua ma te puai no te haere i te vahi ta te Atua e tono ia tatou, e ia riro mai Ta’na e hinaaro ia tatou.

Te vaiiho atu nei au i ta‘u haamaitairaa i ni‘a ia outou ia roaa te hoêraa ia outou i roto i to outou utuafare e i roto i te Ekalesia. E te vaiiho atu nei au i te fafauraa a te Fatu tei na ô mai e, e roaa te hinaaro parau-ti‘a o to outou aau no taua oaoa ra i roto i te hoêraa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. A hi‘o Ioane 17:21 ; a hi‘o atoa PH&PF 50:43 ; 93:3

  2. 3 Nephi 28:10.

  3. Mosia 18:17, 19–22.

  4. Moroni 7:18.

  5. Ephesia 2:18–19.