2008
A Haapii, A Rave, A Riro
Novema 2007


A Haapii, A Rave, A Riro

Ia haapii mai tatou i te mea e ti‘a ia tatou ia haapii mai, ia rave i te mea ta tatou e ti‘a ia rave, e ia riro i te taata e ti‘a ia tatou ia riro mai.

Hōho’a
President Thomas S. Monson

Ua ite outou i teie pô i te hoê ite o te puai o na e piti tauturu i roto i teie Peresideniraa Matamua. Te ti‘a nei au i mua ia outou e te faaite nei e ua hoê teie Peresideniraa Matamua i raro a‘e i te faatereraa a te Fatu Iesu Mesia.

Te hinaaro nei au e haamauruuru taa ê i teie pupu himene a te mau misionare. Te vai nei to‘u hoê iteraa, te mana‘o nei au e mea faahiahia, e e ite atoa outou te reira e mea faahiahia. I te mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua farii au i te hoê piiraa hepohepo i te faatereraa i te pû haapiipiiiraa misionare. Ua parau oia, « peresideni Monson, te vai nei te hoê misionare o tei ho‘i i te fare. Aita roa hoê mea e nehenehe e faataui ia’na ia ore ia ho‘i ».

Ua pahono atu vau e, « E, e ere te hoê ana‘e. Ua tupu te reira na mua a‘e. Eaha to’na fifi ? »

Ua parau oia e, « aita oia i piihia no te hoê misioni parau paniola, e e mea papû roa e aita oia e nehenehe e haapii i te parau paniola ».

Ua parau vau e, « te vai nei ta‘u hoê rave‘a no oe. Ananahi po‘ipo‘i, e amui atu oia i te hoê piha haapiipiiraa parau tinito. E e faaite mai oia i to’na mana‘o ia oe i te hora 12:00 ».

Ia po‘ipo‘i a‘e ua niuniu mai oia i te hora 10:00 ! ua parau mai oia e, « tei ô nei te taure‘are‘a i pihaiho ia‘u i teie nei e te hinaaro nei oia ia ite au e, e nehenehe mau ta’na e haapii i te reo paniola ».

Mai te mea te vai nei te hinaaro te vai nei te rave‘a.

Teie nei, mai ta‘u i parau ia outou i teie pô, o te hoê autahu‘araa arii mau outou tei haaputuputu mai i roto e rave rahi mau vahi i roto ra i te hoêraa. E mea papû roa e teie te amuiraa rahi roa‘e o te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa o tei haaputuputu mai. E mea faahiahia to outou itoito i roto i to outou mau piiraa mo‘a. Ua ite-mau-hia to outou hinaaro i te haapii i ta outou ohipa. Te haafatata nei te mâ no to outou mau varua i te ra‘i ia outou e to outou mau utuafare.

Te ite nei te mau vahi e rave rahi no te ao nei i te mau tau fifi no te tereraa faufaa. Te topatari nei te mau pû ohiparaa, te ere nei te mau ohipa e te fifi ra te mau haamauraa faufaa no te paturaa. E ti‘a ia tatou ia haapapû eita te mau taata e amo nei i te mau hopoi‘a i pihaiho ia tatou e haere ma te maa ore aore râ ma te ahu ore aore râ ma te fare ore. Ia haa amui ana‘e te autahu‘araa no teie ekalesia ma te hoê no te tia’tu i mua teie nei mau huru oraraa fifi, e tupu te mau temeio.

Te ti‘aoro nei matou i te feia mo‘a atoa i te mau mahana hopea nei ia haapa‘o maitai i roto i ta ratou faanahoraa, ia tarani i roto i to ratou oraraa, e ia ape i te tarahu rahi e te faufaa ore. E mea faanaho-atoa-hia te mau ohipa faufaa a te Ekalesia mai teie te huru, no te mea ua ite matou e aita ta outou mau tufaa ahuru e te tahi atu mau ô i tae mai ma te tusia ore e e mau faufaa mo‘a te reira.

E faariro na tatou i to tatou mau utuafare ei mau vahi mo‘a no te parau-ti‘a, e mau vahi no te pure, e mau nohoraa no te here, ia nehenehe ia tatou ia fana‘o i te mau haamaitairaa o te nehenehe e tae mai no ô mai ana‘e i to tatou Metua i te Ao ra. Te hinaaro nei tatou i Ta’na arata‘iraa i roto i to tatou mau oraraa i te mau mahana atoa.

I roto i teie naho‘a rahi puai te vai nei te mana no te autahu‘araa e te aravihi no te haere atu e no te faaite atu ia vetahi ê te evanelia hanahana. Mai tei faahitihie, e rima to tatou no te faateitei ia vetahi ê mai roto mai i te ti‘aturi-ore-raa ia ratou iho e te itoito ore. E aau to tatou no te tavini-maite-raa i roto i to tatou mau piiraa i roto i te autahu‘araa e te faaururaa ia vetahi ê ia ora i te mau oraraa maitai a‘e e ia ape i te mau hara o te haamata i te horomii e rave rahi mau taata. E faufaa rahi mau to te mau varua taata i to te Atua hi‘oraa. Tei ia tatou te haamaitairaa faufaa rahi, ma te apitihia e te ite, no te faatupu i te hoê huru-ê-raa i roto i te oraraa o vetahi ê. E tano maitai te mau parau tei itehia i roto ia Ezekiela i ni‘a ia tatou paatoa o te pee nei i te Faaora i roto i teie nei ohipa mo‘a :

« Ei aau apî… ta‘u e ho atu ia outou na, e varua apî ta‘u e tuu i roto ia outou… »

E na‘u e tuu i tau varua i roto ia outou, ia haere outou na ta‘u haapa‘oraa, e e haapa‘o outou i ta‘u ra faaaura, e e rave.

« E parahi ho‘i outou i te fenua ta‘u i ho no to outou mau metua ; e ei taata outou no ‘u, e ei Atua ho‘i au no outou ».1

Nahea tatou e nehenehe ai e fana‘o i teie fafauraa ? Eaha te mea e tauturu ia tatou ia farii i teie haamaitairaa ? Te vai ra anei te hoê aratairaa no te pee atu ?

E horoa atu vau e toru parau arata‘i faufaa rahi ia feruri hohonu tatou. E tano te reira i te mau diakono e i te tahu‘a rahi atoa. E noaa ia tatou i te haapa‘o i te reira. E e tauturu mai te hoê Metua maitai i te Ao ra ia tatou i roto i ta tatou tutavaraa.

A tahi, a haapii i te mea e ti‘a ia tatou ia haapii mai,

Te piti, a rave i te mea e ti‘a ia tatou ia rave,

Te toru, a riro ei taata e ti‘a ia tatou ia riro mai,

E tuatapapa na tatou i teie nei mau fâ, ia riro tatou ei mau tavini maitai i mua i te aro o to tatou Fatu.

A tahi, a haapii i te mea e ti‘a ia tatou ia haapii mai. Ua tuu mai te Aposetolo Paulo i ni‘a iho ia tatou te hopoia matamua roa no te haapii mai. Ua parau Oia i to te Philipi : « Hoê roa a‘u mea e rave nei, i te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa’tu ho‘i i tei mua, te nenei ti‘a’tu nei au i te tapa‘o, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no ni‘a maira i te Mesia nei ia Iesu ».2 E i te mau Hebera ua parau oia : « e haapae… te hara [;]… o tei faaoroma‘i i te satauro… i tuuhia mai i mua ia tatou, ma te ti‘atonu [hi‘oraa] ia Iesu te tumu e te hopea o to tatou faaroo ».3

Ua parau pinepine te peresideni Stephen L Richards, tei tavini e rave rahi mau matahiti i roto i te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo i muri iho i roto i te Peresideniraa Matamua, i te mau taea‘e tei mau i te autahu‘araa e ua haapapû oia i to’na mana‘o no ni‘a i te reira. Ua parau oia : « Ua tatara ohie-noa-hia te Autahu‘araa mai ‘te mana o te Atua tei horo‘ahia i te taata nei.’ E mea tano i to‘u nei feruriraa teie nei tatararaa ».

Ua parau faahou oia : « No te faaohiparaa râ i te reira e mea au na‘u ia tatara i te parau no te autahu‘araa na roto i te parau no te taviniraa, mai ta‘u i parau pinepine ‘te faanahoraa maitai no te taviniraa.’ Te na reira nei au no te mea e au ra ia‘u e mea na roto ana‘e i te faaohiparaa i te mana hanahana tei tuuhia i ni‘a i te mau tane e nehenehe ai ia ratou e ti‘aturi i te ite i te taato‘araa o te faufaa e te puai o teie nei horo‘araa. E mauhaa teie no te taviniraa… e te taata o te ore e faaohipa i te reira e ere atoa ïa oia i te reira no te mea ua parau papûhia tatou e te heheuraa e o te taata o te faatau ‘e ore oia e tai‘ohia ei mea au ia ti‘a noa mai’ ».4

Ua tatara maramarama mai te peresideni Harold B. Lee, te ahuru ma hoê raa o te peresideni o te Ekalesia e te hoê o te mau orometua haapii faahiahia i roto i te Ekalesia, mai teie te huru. Ua parau oia e : « Ua ite outou, ia mau ana‘e te hoê taata i te autahu‘araa, ua riro ïa oia ei taata haapa‘o faufaa no te Fatu. E ti‘a ia’na ia feruri no ni‘a i to’na piiraa mai te mea ra te rave nei oia i te ohipa a te Fatu ».5

I teie nei, e mea mamahu paha te tahi o outou aore râ te feruri nei e aita outou i tano maitai no te farii i te hoê piiraa. A haamana‘o e ere teie ohipa na outou e na‘u ana‘e. E ohipa na te Fatu, e ia rave outou i te ohipa a te Fatu, ua ti‘a ia outou ia farii i te tautururaa a te Fatu. A haamana‘o e e haapaari te Fatu i to tatou mau tua no te tuu atu te mau hopoi‘a ta’na i horo‘a mai.

E mea ri‘ari‘a paha te piha haapiira i te tahi mau taime, te tupu nei te tahi o te haapiira maitai roa‘e i roto i te tahi atu vahi ê atu i te fare pureraa aore râ te piha haapiiraa. Te haamana‘o maitai nei au, e tau matahiti i teie nei, e te tia‘i nei te mau melo tei mau i te Autahu‘araa a Aarona i te hoê tere matahiti no te faahanahana i te faaho‘i-raa-hia mai te Autahu‘araa a Aarona. Na ni‘a i te mau pereoo uta taata, ua tere atu te feia apî tane no ta matou tĭtĭ e 150 kilometera i te atea i te pae apatoerau i te Menema no Clarkston i reira to matou mata‘ita‘iraa i te menema no Martin Harris, te hoê o na Ite tootoru no te Buka a Moromona. A haati ai ratou i te ofa‘i nehenehe o te faaite i te menema, ua hohora mai ïa te hoê melo no te apooraa teitei i te aamu no ni‘a i te oraraa o Martin Harris, ua tai‘o mai oia i to’na iteraa papû i roto i te Buka a Moromona, e i muri iho e faaite oia i to’na iho iteraa papû. E ua faaroo te feia apî tane ma te anaanatae, ua tape‘a i te ofa‘i, e ua feruri hohonu i te mau parau ta ratou i faaroo e te mau mana‘o ta ratou i ite.

I te hoê aua i Logan, ua oaoa te tamaaraa. E tarava te pupu a te feia api tane i ni‘a i te matie i te Hiero no Logan e e hi‘o ratou i ni‘a i te mau tira teitei no te hiero. E mea pinepine te mau ata uouo nehenehe i te tere na te mau tira, ma te tura‘ihia e te hoê mata‘i maru. Ua haapiihia te tumu no te mau hiero. Ua riro mai te mau tapuraa e te mau fafauraa ei ohipa ora e ere noa e mau parau. Ua tomo atu te hinaaro ia vai parau-ti‘a no te tomo atu na roto na taua mau uputa hiero ra i roto i taua mau aau apî ra. Ua fatata mai te ra‘i. Ua haapiihia te haapiiraa i te mea te ti‘a ia matou ia haapii mai.

Te piti, a rave i te mea e ti‘a ia tatou ia rave. I roto i te hoê heheuraa no ni‘a i te autahu‘araa, tei horo‘ahia na roto ia Iosepha Semita te peropheta tei papa‘ihia mai te tufaa 107 no te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau, ua riro te « haapiiraa » ei « raveraa » a tai‘o ai tatou, « no reira, i teie nei a tuu atu i te mau taata atoa ia haapii mai i ta’na iho ohipa, e ia rave ho‘i i te ohipa i roto i te toro‘a tei faataahia no’na ra, ma te itoito atoa ».6

E piiraa to te mau taea‘e tata‘itahi te mau ra i te autahu‘araa tei tae mai i teie amuiraa i teie pô no te tavini, no te tuu i ta’na atoa mau tutavaraa maitai roa‘e i roto i te ohipa tei faataahia ia’na. Aore roa e ohipa faufaa ore i roto i te ohipa a te Fatu, no te mea e hopearaa mure ore to ratou tata‘itahi. Ua faaara te peresideni John Taylor ia tatou : « Ia ore outou ia haapa‘o i to outou piiraa, e hopoi‘a ta outou i mua i te Atua no te feia o ta outou i faaora ahiri outou i rave i ta outou ohipa ».7 E o vai i rotopu ia tatou e hinaaro i te amo i te hopoi‘a no te faataere i te ora mure o te varua o te hoê taata ? Mai te mea e ua riro te oaoa rahi ei utu‘a no te faaoraraa i te hoê varua, auê ïa te ri‘ari‘a e te tatarahapa no te feia tei faati‘a na roto i ta ratou mau tutavaraa mamahu i te hoê tamarii a te Atua ia faaara-ore-hia aore râ ia tauturu-ore-hia ia ti‘a ia’na ia tia‘i noa e tae noa’tu ua tae mai te hoê tavini maitai a te Atua.

E parau mau roa te parau tahito : « A rave i ta oe ohipa, o te mea maitai roa‘e; e a vaiiho te toea i te Fatu ra ».

Te rahiraa o te taviniraa tei horo‘ahia e te feia tei mau i te autahu‘araa, ua ravehia ïa na roto i te hau ma te poro-ore-hia. E nehenehe ta te hoê ata hoa, te hoê aroharaa rima, te hoê iteraa papu no te parau mau, e haamaitai mau i te mau oraraa, e taui i te natura taata, e e faaora i te mau varua faufaa rahi.

Te hoê hoho‘a no taua huru taviniraa ra o te ohipa misionare ïa a Juliusz e Doroty Fussek, tei piihia no te hoê misioni e piti matahiti i Polane. Ua fanauhia te taeae Fussek i Polane. Ua ite oia i te reo. Ua here oia i te nunaa polone. E vahine Peretane te tuahine Fussek e mea iti roa to’na ite i te reo e te taata Polane.

Ma te tiaturi i te Fatu, ua haamata raua i ta raua ohipa. E mea vêvê roa te huru oraraa, e mea moemoe te ohipa, e ohipa rahi ta raua. Aita â te hoê misioni i haamauhia i Polane i taua taime ra. Te ohipa tei horo‘ahia ia raua o te faaineineraa ïa i te e‘a, ia nehenehe te hoê misioni ia haamauhia, ia nehenehe te tahi atu mau misionare ia piihia no te tavini, ia haapiihia te mau taata, ia bapetizohia te mau taata faafariuhia, ia haamauhia te mau amaa, e ia nehenehe ia patuhia te mau fare pureraa.

Ua paruparu anei te mana’o o te taea‘e e te tuahine Fussek no te rahiraa o ta raua ohipa? Aita roa‘e. Ua ite raua e no ô mai to raua piiraa i te Atua ra. Ua pure raua no Ta’na tautururaa, e ua horoa raua i to raua taime atoa no ta raua ohipa. Aita raua i faaea noa e piti matahiti i Polane e pae râ matahiti. Ua tupu te taatoaraa o te mau fâ.

Ua haere matou o Elder Russell M. Nelson, Hans B. Ringger e o vau nei, ma te apeehia e Elder Fussek, e farerei i te Faatere Hau Adam Wopatka no te Faatereraa Hau Polane, e ua faaroo matou ia’na i te paraura mai, « e farii-poupou-hia ta outou ekalesia i ô nei. E nehenehe ta outou e patu i ta outou mau fare, e nehenehe ta outou e tono mai i ta outou mau misionare. E farii-poupou-hia outou i Polane nei. Ma te toro atu i te rima i ni‘a i Juliusz Fussek, « ua tavini maitai teie taata i ta outou ekalesia. E nehenehe ta outou e mauruuru no to’na hi‘oraa maitai e no ta’na ohipa ».

Mai te mau Fusseks, e rave na tatou i te mea e ti‘a ia tatou ia rave i roto i te ohipa a te Fatu. I reira tatou e nehenehe ai, e Juliusz e Doroty Fussek, ia parau mai ta te Salamo i parau : « No ô mai ia Iehova ra te tauturu ia‘u, o tei hamani i te mau ra‘i e te fenua… : I ore oia e tuu noa i to avae ia pahee noa na : inaha o tei tia‘i ia Iseraela ra, e ore ïa e ti‘aruhi noa’tu, e ore ho‘i e taoto ».8

Te toru, a riro ei taata e ti‘a ia tatou ia riro mai. Ua a‘o Paulo i to’na hoa ohipa tei herehia e ana o Timoteo, « ei haapa‘oraa ra oe na tei faaroo ra, i te parau, i te haere‘a, i te aroha, i te huru o te aau, i te faaroo, i te viivii ore ».9

Te ti‘aoro nei au ia tatou paatoa ia pure no ni‘a i ta tatou mau hopoi‘a e ia imi i te tauturaa no ô mai i te ra‘i ra, ia nehenehe tatou ia manuïa i te faatupuraa i te mea i piihia’i tatou. Ua parau te tahi taata e « teie te iteraa i te hoê puai teitei a‘e i te taata iho eita ïa te reira e faafaufaa ore ia’na iho ».10 E ti‘a ia’na ia imi, ia ti‘aturi mau, ia pure e ia ti‘aturi e itehia ia’na. Aore ïa e pure mai te reira te huru o te ore roa e pahonohia : O te reira ïa te niu o te faaroo. E tae mai te haamauruururaa no ô mai i te ra‘i ra i te mau taata o te imi i te reira na roto i te haehaa.

Te a‘oraa o te faaite mai i te reira no roto mai ia i te Buka a Moromona. Te parau nei te Fatu : « No reira, eaha to outou huru e au ai ? Amene, e parau atu vau ia outou, mai to‘u nei ïa ».11

Eaha To’na huru? Eaha te hohoa ta’na i horoa i roto i Ta’na taviniraa? I roto ia Ioane, pene 10, te haapii mai nei tatou : « O vau te tiai mamoe maitai. E horo‘a te tia‘i mamoe maitai i to’na ora no te mamoe.

« Tere ra o tei tarahuhia ra, e ere oia i te tia‘i mamoe ra, e ere ho‘i i ta’na iho te mamoe, ia ite oia i te urî taehae i te haereraa maira, e faarue ihora i te mamoe horo ê atura, motumotu ihora te tahi pae i te urî taehae, purara ê atura te nănă.

« I horo ai tei tarahuhia ra, no te mea e taata tarahuhia oia, aore oia e haapa‘o i te mamoe ».

Ua parau te Fatu e : « O vau te tia‘i mamoe maitai, ua ite au i ta‘u iho, e ua itehia vau e ratou.

« Mai te Metua i ite ia‘u nei ra, e o vau ho‘i i ite i te Metua ra ; e e horo‘a ho‘i au i to‘u ora no te mamoe ».12

E te mau taea‘e, ia haapii mai tatou i te mea e ti‘a ia tatou ia haapii mai, ia rave i te mea ta tatou e ti‘a ia rave, e ia riro i te taata e ti‘a ia tatou ia riro mai. Ia na reira anae tatou, e tae mai te mau haamaitairaa no ô mai i te ra‘i ra. E ite tatou e aita tatou e vai otahi noa. E o Oia o te ite i te mau manu rii i te ma‘iriraa i raro, na roto i Ta’na iho rave‘a, e ite Oia ia tatou.

E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua farii au i te rata a te hoê hoa maoro. Ua faite oia i to’na iteraa papû i roto i taua rata ra. Te hinaaro nei au e tai‘o atu i te hoê tuhaa ia outou teie pô, no te mea te faaite nei te reira i te puai o te autahu‘araa i vai i roto i te hoê o tei haapii mai i te mea e ti‘a ia’na ia haapii mai, o tei rave i te mea e ti‘a ia’na ia rave, e o te tamau maite noa ia riro i te taata e ti‘a ia’na ia riro mai. E tai‘o atu vau i te mau parau o taua rata a to‘u hoa Theron W. Borup, o tei pohe e toru matahiti i teie nei i te faito matahiti 90 :

« I te va‘u o to‘u matahiti, i to‘u bapetizo-raa-hia e to‘u fariiraa i te Varua Maitai, ua anaanatae roa vau no i te riroraa ei taata maitai e te fariiraa i te Varua Maitai ei tauturu i roto i to‘u oraraa. Ua parauhia ia‘u e e parahi te Varua Maitai i pihai iho anae i te taata maitai e ia tomo mai te ino i roto i to tatou mau oraraa e haere ê atu oia. Ma te ite ore i te taime e hinaaro ai au i ta’na mau arata‘iraa, ua tamata vau i te ora ia ore au ia ere i teie horo‘araa. I te hoê taime ua faaora oia i to‘u oraraa.

I te Tama‘i Rahi 2, ua riro vau ei taata tata‘i matini e te pupuhi i roto i te hoê manureva fauta tupita B-24 e aro ra i te moana Patifita Apatoa… I te hoê mahana ua faarahia e tupu te rereraa manu reva tupita roroa a‘e no te tamata i te tupita i te hoê tura mori. Ua parau mai te faaiteraa a te varua ia‘u e tonohia vau i roto i taua tere ra e eita vau e ho‘i faahou mai. I taua taime ra, o vau ïa te peresideni o te pŭpŭ no te mau melo no te Ekalesia i roto i te nuu.

« Mea puai mau te aroraa a rere ai matou na ni‘a a‘e ia Borneo. Ua tupitahia to matou manu reva na te mau manu reva tupita e ua pepe to matou manu reva e ua haamata ihora oia i te ura e ua faaue te pairati ia matou ia faaineine no te ou‘a. O vau te taata hopea roa i te ou‘araa. A tere ai matou i raro ua pupuhihia matou e te mau pairati enemi. Ua fifi au no te pâmu i to‘u poito haapainu. Ma te haere i ni‘a e i raro i te miti, ua haamata vau i te paremo. Ua mana‘o ihora vau e ua tuo a‘e ra, ‘E te Atua a faaora mai ia‘u’ ! » Ua tamata faahou â vau i te pamû i te poito haapainu e i taua taime ra ua manuïa vau. Maa mata‘i noa te vai ra i roto no te haapainu ia‘u, ma te rohirohi rahi ua pauma ihora vau i ni‘a iho.

« E toru mahana to matou painu-noa-raa i roto i te oti‘a enemi ma te haatihia e te mau pahi e te mau manu reva i roto i te reva. No teaha aita ratou i ite i te hoê pŭpŭ poito re‘are‘a e painu haere ra na ni‘a i te miti ninamu, e te hoê ohipa maere », ta’na i papa‘i. Ua tupu te hoê vero ua fatata roa te mau are e iva metera te teitei tei tumahae i to matou mau poito. E toru mahana e aita e maa e e pape. Ua ani mai to‘u mau hoa e ua pure anei au. Ua pahono vau e ua pure au e e faaorahia tatou. I taua ahiahi ra ua ite atu matou i to matou pahi e tere na raro te moana [sous-marin] o ta matou i mana‘o e ua tere mai no te faaora ia matou, tera râ ua faatea ê atu oia. I te po‘ipo‘i a‘e ua na reira faahou oia. Ua ite matou e teie to’na mahana hopea i roto i teie vahi. Ua tae maira te faaiteraa a te Varua Maitai.’ E Autahu‘aaraa to oe. A faaue i te manua e tere ra na raro i te moana ia tii mai ia outou. ‘Ma te mamu noa ua pure ihora vau, « na roto i te i‘oa o Iesu Mesia e na roto i te mana o te autahu‘araa, a ho‘i mai e tii ia matou’. I roto i na minuti ua tae mai ratou. Mai ni‘a mai i te manua, ua parau mai te tomana, ‘aita vau i ite e mea nahea matou i ite ai ia outou no te mea aita matou e ma‘imi ra ia outou’. Ua ite râ vau.13

Te faaite nei au ia outou i to‘u iteraa papû e parau mau teie ohipa ta tatou e rave nei. Te faatere nei te Fatu i te reira. Ia pee noa tatou Ia’na, o ta’u ïa pure haehaa, e te ani nei au i te reira na roto i te io‘a o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Ezekiela 36:26–28.

  2. Philipi 3:13–14.

  3. Hebera 12:1-2.

  4. Stephen L Richards i roto i te Conference Report, Eperera 1937, 46.

  5. Harold B. Lee, Stand Ye in Holy Places, (1974), 255.

  6. PH&PF 107:99.

  7. John Taylor, « Discourse », Deseret News, 7 no atete 1878, 2.

  8. Salamo 121:2–4.

  9. 1 Timoteo 4:12.

  10. Stephen L Richards, i roto i te Conference Report, Atopa 1937, 10.

  11. 3 Nephi 27:27.

  12. Ioane10:11–15.

  13. Ta’na iho rata ; faahauhia te haapapûraa.