2008
Te rima o te ora
Novema 2007


Te rima o te ora

Ia haere mai tatou i te pureraa oro‘a ma te haehaa e te tatarahapa hope roa e ia amu tatou i te oro‘a, e nehenehe ta tatou e farii faahou i taua mau rima ra [no te faaora] e faahou â.

Hōho’a
Elder Jay E. Jensen

E paraparau vau i teie ahiahi no ni‘a i te Tusia taraehara o Iesu Mesia e to’na faufaa i roto i te parau no te faatereraa te autahu‘araa a Aarona i te oro‘a mo‘a, tei haapiihia na roto i te puai e te nehenehe e Elder Oaks i teie po‘ipo‘i. E faaohipa vau i te hoê parau poto o te papa‘iraa mo‘a o te tauturu ia‘u ia feruri i te aroha o te Faaora. Te parau ïa no « te rima o te ora » (a hi‘o i te Alama 34:16).

Paruruhia i roto i To’na mau rima

Te pata-haere ra te hoê utuafare i te hoho‘a i te hoê vahi mata‘ita‘iraa i te pae apatoerau o te Grand Canyon. Ua faaroo a‘e ra ratou i te aue e i to ratou hororaa’tu te ite nei ratou i te tamahine iti e piti matahiti ua topa na roto i te aua paruru e ua mau i ni‘a i te hoê tahua e 11 metera i raro atu. A tamata noa ai teie tamahine iti i te ta‘uma, no te ho‘i mai i ni‘a, atahi ra ïa a hee roa’tu ai oia i raro roa’tu i te hoê faito 1.5 metera toe e tae ai oia i te vahi topa tarere e 61 metera i te teitei.

Na te hoê taure‘are‘a o Ian to’na i‘oa, i ite i te vahi tei reira te vairaa teie tamahine iti, e mai tei haapiihia ia’na i roto i te mau fifi mai teie te huru, ua ite a‘e ra oia e, e nahea ia tatara i taua fifi ra. Teie ta’na mau parau : « ‘I te reira iho taime, ua ite oioi au i te huru o te fifi, e ua ite a‘e ra vau e, eaha te ohipa ta‘u e rave. Ua vaiiho a‘e ra vau i ta‘u pata hoho‘a i raro, e ua haere-rii au i te pae i ni‘a i te hoê vahi e ere i te mea ti‘a roa te mou‘a, ta‘uma ihora vau na ni‘a iho i te aua paruru, haapou mai nei na ni‘a i te tahi mau ofa‘i e na roto i te uru raau, e itehia mai nei te tamahine iti.’ Ua tape‘a noa o Ian i taua tamahine iti ra i roto i to’na na rima hoê hora te maoro, a tia’i noa oia ia tae mai te pŭpŭ taata faaora no te taora mai i te taura no te faaora ia raua (« Save Her ! » New Era, Tetepa 2007, 6). Ua haru to‘u feruriraa i tera parau e, « ua tape‘a oia ia’na i roto i to’na na rima » no te mea, te parau atoa ra te mau papa‘iraa mo‘a i te parau no te rima— te rima o te here, te rima o te aroha, e te rima o te ora (a hi‘o 2 Nephi 1:15 ; Mosia 16:12 ; Alama 5:33 ; PH&PF 6:20 ; 29:1).

Tera parau i roto i te papa‘iraa mo‘a e, « haaatihia i te rima o te ora » no roto mai te reira i te a‘oraa a Amuleka i to te ati Zorama no ni‘a i te Tusia taraehara hopea ore e te mure ore. Ua haapii oia e, na roto i te tusia a te Tamaiti a te Atua, ua ti‘a i te taata ia faaroo i te Mesia no te arata‘i ia tatou i roto i te tatarahapa ; « e no reira, e tia’i i te aroha i te faaore i te mau titauraa a te parau faautua, e i te haaati i te taata i te rima o te ora » (Alama 34:16 ; a hi‘o atoa i te mau irava 9–15).

Haapii i te mau mea ite-ore-hia na roto i te mau mea ite-mata-hia

No te taa maitai i te auraa o te parau ra e « te rima o te ora » e mea faufaa ia haamana‘o faahou e, ua faaohipa te Faaora i te mau mea ite-mata-hia, mai te moni paari, te huero, te mamoe, te faraoa, te i‘a, e te mau melo o te tino no te haapii i te mau parau tumu o te evanelia.

Te rima, e tao‘a itehia te reira e te mata, e te faaohipa nei tatou i te rima no te faaite i te aroha e te here. Ia ho‘i ana‘e mai au i te fare na te ohipa mai, e haaatihia vau i te rima o ta‘u vahine. I to‘u ohiparaa i te fenua Amerika Latino, ua farii au i te rima o te here e o te ora na roto i te parau aroha matarohia, un abrazo e aore ra te tauahiraa.

A feruri noa ai au e, nahea vau ia haapii maitai i te parau no te Taraehara ia vetahi ê, ua riro te parau ra « te rima o te ora » ei parau maitai roa. A bapetizohia ai tatou e a farii ai tatou i te Varua Maitai na roto i te tuuraa rima, ua farii ïa tatou e piti oro‘a tei tuu ia tatou i roto i te rima o te ora. Ia haere mai tatou i te pureraa oro‘a ma te haehaa e te tatarahapa hope roa e ia amu tatou i te oro‘a, e nehenehe ta tatou e farii faahou i taua mau rima ra e faahou â.

Faaauraa i te oro‘a mo‘a i to tatou nei anotau

I roto i te upoo parau o te Buka Fafau 110, te vai ra te tahi mau irava faufaa roa no ni‘a i te fariiraa i te rima o te ora. I te hoê mahana sabati i roto i te oro‘a haamo‘araa i te hiero no Kirtland, ua haamaramarama mai te peropheta Iosepha Semita e, ua faatere ona e te tahi atu mau taea‘e o te autahu‘araa, i te oro‘a mo‘a i to te Ekalesia.

I muri a‘e i te reira oro‘a mo‘a, ua haere o Iosepha Semita raua o Olive Kaudere e pure. I muri a‘e i te pure, ua fâ mai te Faaora i teie na taata toopiti e na ô maira, « Inaha, ua faaorehia to orua mau hara ; ua mâ roa orua i mua ia‘u nei ; no reira ; a faateitei mai i to orua na upoo i ni‘a e a oaoa » (PH&PF 110:5).

Ua tuati te mau ohipa i tupu i roto i te hiero no Kirtland i te matahiti 1836 i to tatou nei anotau e ua faaauhia te reira ia tatou nei. I tera sabati e tera sabati, te faatere nei outou e te mau taea‘e autahu‘araa i te oro‘a mo‘a i to te feia mo‘a, tei haere mai ho‘i i te pureraa oro‘a ma te aau pure, e te hiaai i te ora varua, ma te ti‘aturi e haamana‘o e faaroo ratou i roto i to ratou feruriraa e to ratou aau i teie mau parau e : « ‘Inaha, ua faaorehia to orua mau hara ; ua mâ roa orua i mua ia‘u nei ; no reira; a faateitei ïa i to orua na upoo i ni‘a e a oaoa » (PH&PF 110:5).

Ua haapapû mai o Dallin H. Oaks e, te vai ra te hoê tamâraa varua e aore ra, te hoê faaoraraa i apitihia i te oro‘a mo‘a. « Te oro‘a mo‘a o te amuraa rui a te Fatu o te faaapîraa ïa i te mau fafauraa e te mau haamaitairaa o te bapetizoraa. Ua faauehia tatou ia tatarahapa i ta tatou mau hara e ia haere mai i te Fatu ra ma te aau oto e te varua haehaa e ia amu i te oro‘a mo‘a. Ia amu tatou i te faraoa, te faaite ra ïa tatou e, te hinaaro nei tatou ia rave i te i‘oa o Iesu Mesia i ni‘a ia tatou e ia haamana‘o tamau noa Ia’na e ia haapa‘o maite i Ta’na ra mau faaueraa. Ia farii ana‘e tatou i teie fafauraa, e faaapî te Fatu i te tamâraa o to tatou bapetizoraa. Ua tamâhia tatou, e e nehenehe tatou e farii tamau noa i To’na Varua i roto ia tatou » (« Special Witnesses of Christ », Liahona, Eperera 2001, 14).

Te mau titauraa i to te Autahu‘araa a Aarona

No te tauturu i te melo ia farii papû i taua tamâraa ra, e aore ra, i te rima o te ora, e mea ti‘a i te feia e taviri ta ratou no te mana e te feia e faanaho ra i te oro‘a mo‘a, ia haapapû maitai e, te haapa‘o-maitai-hia ra te mau arata‘iraa i roto i te Buka Arata‘i a te Ekalesia no ni‘a i te faaineineraa, te haamaitairaa, e te opereraa o te oro‘a mo‘a. E mea ti‘a i te mau taea‘e tata‘itahi o te autahu‘araa ia haamana‘o e, te mono ra oia i te Fatu e ia faatura e ia vai tura noa. E nehenehe e parau e, te haapa‘o maitai nei to tatou mau feia apî i te reira ohipa. Tera râ, i te tahi taime i roto i te faatereraa o te oro‘a mo‘a, te ite nei tatou i te tahi tuiraa huru ê rii i roto i te peu tau‘a ore e te ahu e te huru haapa‘oraa ore.

E te feia apî tamaroa, hou a haere ai outou i te pureraa, e nehenehe anei ta outou e ti‘a i mua i te hi‘o hoê a‘e taime hopea ma te ui ia outou iho e, ua ti‘a anei te mau mea atoa i roto i to outou huru faaneheneheraa. Te mea maitai roa’tu, a ani i te hoê taata ta outou i here roa mai te hoê metua, ia hi‘o mai i ni‘a ia outou hau atu i te hoê taime, e mai te mea e, aita i afaro te tahi mea, eiaha e faatupu ino i ta ratou a‘o.

Te mau tavini mau o te Mesia, e mea faanehenehe maitai ratou, e e itehia i ni‘a ia ratou te mau ture atoa a te Mesia eiaha râ te huru tau‘a-ore-raa. E imi i te mau rave‘a atoa no te titauraa ia vai mai te Varua o te Fatu. Eiaha te faaneheneheraa e aore ra, te huru o te feia e faatere ra i te oro‘a mo‘a ia riro ei faatapitapiraa i te mau taata e imi maite ra i te mau haamaitairaa o te Taraehara hopea ore.

Te hoê tumu parau i roto i te a‘oraa a te peresideni Monson ia tatou, te mau taea‘e o te autahu‘araa maori râ, ua riro te mauraa i te autahu‘araa ei haamaitairaa ; « E faaueraa ia tavini, e haamaitairaa no te faateitei, e e rave‘a no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê » (« Our Sacred Priesthood Trust », Liahona, May 2006, 57). Te faaite papû nei au e tei mau raveraa no te faatereraa i te oro‘a.

Te fariiraa i te rima o te ora

A tavini ai au ei episekopo, ua ite au i te mau haamaitairaa o te Taraehara i roto i te oraraa o te mau melo o te Ekalesia tei rave i te mau hapa teimaha. I roto i to‘u ti‘araa ei haava no Iseraela, ua faaroo vau i ta ratou faaiteraa i to ratou hape e, mai te mea e, e titauhia, ua faautua vau ia ratou, mai te oreraa e rave faahou i te oro‘a mo‘a no te hoê taime.

Te imi ra te hoê feia apî paari o te paroita i te hoê tamahine apî. E ua vaiiho raua i to raua here ia haere na rapae i te arata‘iraa. Ua haere maira oia e farerei ia‘u no te ani i te tahi a‘oraa e te tauturu. Ia au i te mau mea i faaitehia mai, e ia au ho‘i i te faaûruraa a te Varua, taa ê noa’tu te tahi mau mea, ua opanihia ia’na ia amu i te oro‘a mo‘a no te tahi taime te maoro. Ua farerei tamau noa maua no te haapapûraa e, ua tupu mau te tatarahaparaa, e, i muri a‘e i te taime tano, ua faati‘a faahou vau ia’na ia amu i te oro‘a mo‘a.

A parahi ai au i ni‘a i te terono i roto i te pureraa oro‘a, ua tano to‘u mata i ni‘a ia’na i te taime a rave ai oia i te oro‘a mo‘a i teie nei ma te ti‘amâ. Ua ite a‘e ra vau i te rima o te aroha, o te here e o te ora i te haaatiraa ia’na, e te faaoraraa o te Taraehara i te tamahanahanaraa i to’na varua e i te amoraa i ta’na hopoi‘a ma te faatupu i te faaoreraa hara, te hau e te oaoa i fafauhia mai ra.

Te Taraehara—te hoê mana no te mau taime atoa

Ua farii au, e e iteraa papû to‘u no ni‘a i te hoê parau mau ta te peresideni Packer i haapii mai : « I te tahi mau tumu te mana‘o nei tatou e, te Taraehara a te Mesia e faaohipahia te reira i te taime hopea noa o te oraraa morare no te faaoraraa i te hi‘araa, i te pohe varua. Ua hau roa’tu ïa i te reira. E mana te reira o te ti‘a ia tatou ia faaohipa i te mau mahana atoa o te oraraa. Mai te mea e, te hepohepo ra tatou e aore ra, te mauiui ra tatou no te tahi mau fifi, e nehenehe Ta’na e faaora ia tatou. Noa’tu e, aita tatou i maramarama hope roa i te tupuraa o te Taraehara a te Mesia, e nehenehe ta tatou e farii i te hau a te Atua ‘o tei hau ê atu i te ite taata nei »’ (« The Touch of the Master’s Hand », Liahona, Tiurai 2001, 26).

Ua here roa vau i to‘u Metua i te Ao ra e i Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia. Te tuu nei au i to‘u faaroo, to‘u here, to‘u haapa‘o maitai i roto ia Raua. Te faaite papû nei au e, o te Atua to tatou Metua i te Ao ra, e e tamarii tatou Na’na. Te faaite papû nei au e, e mea mau te Taraehara e e mana to’na i roto i to tatou oraraa. Te faaite papû nei au e, e parau mau te evanelia. E itehia teie mau parau mau i roto i te mau papa‘iraa mo‘a, i roto ihoa râ i te Buka a Moromona. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.