2008
Ua nava‘i to outou ite
Novema 2007


Ua nava‘i to outou ite

Ei pĭpĭ na te Fatu ra, Iesu Mesia, te vai nei ta tatou mau faarii rarahi pae varua no te maramarama e no te parau mau ia tatou nei… I to tatou mau tau fifi, e ma‘iti tatou te e‘a no te faaroo.

Hōho’a
Elder Neil L. Andersen

Te oaoa nei au e outou atoa i te riroraa ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te mau Mahana Hopea nei. Mai ta te peresideni Monson i faaara mai i te parau apî faahiahia no na e pae hiero apî, te mana‘o nei au e i roto i te ao atoa nei, i roto i te fenua atoa, i roto i te mau oire rarahi e i roto i te mau mataeinaa na‘ina‘i, ua riro tatou ei hoê utuafare rahi no te faaroo. Ua haamata tatou i to tatou tere amui no te tapae atu i te ora mure ore. E tere teie o te mau tere atoa. Te haere nei tatou i mua ma te rave i ni‘a ia tatou « te i‘oa o te Mesia, ma te opuaraa papû e, e tavini ia’na e tae noa’tu i te hopea ra ».1

Noa’tu e te vai nei te mau ohipa e rave rahi o te tupu nei mai ta tatou e ite nei i teie nei mahana, tei î i te mana e te haapapuraa varua, te vai atoa nei râ te mau mahana e ite ai tatou i to tatou paruparu e to tatou ineine ore, ia tomo ana‘e te feaa e te mana‘o papû ore i roto i to tatou mau varua, ia fifi ana‘e tatou i te imi i te tumu no to tatou puai varua. Noa’tu e mea matauhia teie nei mau mana‘o i roto i te oraraa tahuti nei, te mea râ ta tatou e rave ia tae mai taua mau mana‘o ra, ua riro ïa ei tufaa no to tatou manuïaraa ei pĭpĭ na te Mesia.

Fatata e 40 matahiti i ma‘iri a‘e nei a feruri ai au i te titauraa no te hoê misioni, ua fifi roa vau e aita roa’tu vau i ineine. Te haamana‘o nei au i to‘u pureraa, « e te Metua i te Ao ra, nahea vau e nehenehe ai e tavini i te hoê misioni e mea iti roa ho‘i to‘u ite ? » Ua ti‘aturi vau i te Ekalesia, ua mana‘o râ vau e e mea iti roa to‘u ite i te mau mea no te pae varua. A pure ai au, ua tae mai ra te mana‘o: « Aita oe i ite i te mau mea atoa, ua nava’i râ to oe ite ! » Na taua haapapûraa ra i horoa mai ia‘u te itoito no te rave i te taahiraa i muri iho ia riro mai ei misionare.

Ua riro to tatou tereraa pae varua ei ohipa no te taatoaraa o te oraraa. Aita tatou e ite i te mau mea atoa mai te haamataraa aore râ na ni‘a i te haerea. E tae mai to tatou faafariuraa tera taahiraa i tera taahiraa, te reni i ni‘a i te reni. Ua haamata tatou i te patu i te hoê niu o te faaroo i te Fatu ra, Iesu Mesia. Ua here tatou i te mau parau tumu e te mau oro‘a no te tatarahapa, te bapetizoraa, e ua farii i te horo‘a o te Varua Maitai. Ua amui tatou i te tamau-noa-raa i te pure, te hinaaroraa i te haapa‘o, e ia riro ei ite no te Buka a Moromona (Te Buka a Moromona te maa puai no te pae varua)

I muri iho ua faaea papû noa tatou e ua faaoroma‘i a nuu ai tatou i roto i te tahuti nei. I te tahi taime, te pahonoraa a te Fatu oia ho‘i : « aita outou i ite i te mau mea atoa, tera ra ua nava‘i to outou ite—nava‘i no te haapa‘oraa i te mau faaueraa e no te raveraa i te maitai. A haamana‘o i te mau parau a Nephi : « Ua ite au e, ua aroha oia i ta’na mau tamarii ; area râ, aita vau i ite i te auraa o te mau mea atoa ».2

Ua haere au i te hoê taime i roto i te hoê misioni i Europa apatoa. Ua tae atu vau i te mahana e te faaineine ra te hoê misionare apî i te ho‘i i te fare na roto i ta’na onoonoraa. Te vai ra ia’na ra te titeti no te ho‘i i te mahana i muri iho.

Ua parahi au i pihaiho ia’na i te fare o te peresideni misioni e ua paraparau ia’na no ni‘a i to’na mau mana‘o. Te haamana‘o nei au i to’na parauraa mai ia’u no to’na oraraa fifi i to’na tamarii-rii-raa, te mau fifi no te haapii, te haereraa mai tera utuafare i tera utuafare. Ua paraparau oia ma te aau tae a tatara mai ai oia i te fifi rahi ta’na e faaruru i teie nei a tomo ai oia i roto i te misioni ma te tamata i te haapii i te hoê reo apî e te farii i te hoê peu tumu apî. I muri iho ua parau faahou mai oia, « E te taeae Andersen, aita atoa vau i ite mai te mea te here nei te Atua ia‘u ». A parau ai oia i taua mau parau ra, ua ite ihora vau i te hoê mana‘o papû e te puai i te tomoraa mai i roto i to‘u nei varua, « ua ite oia e te here nei au ia’na. Ua ite oia i te reira. »

Ua vaiiho vau ia’na ia paraparau te tahi â na minuti e ua parau atu vau ia’na, « Elder, te taa nei ia’u i te rahiraa o te mau parau ta oe i parau, e ti‘a râ ia‘u ia faatiti‘aifaro ia oe i ni‘a i te hoê mea. Ua ite oe e te here nei te Atua ia oe. Ua ite e ua na reira Oia.

A parau ai au i taua mau parau ia’na, ua parau atu taua iho Varua ia’na mai ta’na i parau mai ia‘u. Ua pi‘o a‘e ra oia i to’na upoo i raro e haamata ihora i te ta‘i. Tatarahapa ihora oia. Ua na ô maira oia « ua tano oe, e te taeae Andersen. Ua ite au e te here nei te Atua ia‘u, e ua ite au i te reira ». Aita oia i ite i te mau mea atoa ua nava‘i râ to’na ite. Ua ite oia e ua here te Atua ia’na. Ua nava‘i taua tufaa faufaa rahi ra o te iteraa varua no te mono i to’na feaa e te faaroo. Ua noaa ia’na te puai no te faaea i roto i ta’na misioni.

E te mau taeae e te mau tuahine, e ti‘a ia tatou ia rave i to tatou mau taime no te puai varua, taua mau taime ra no te faaururaa e no te heheuraa. E ia haamau i te reira i roto i te hohonuraa o to tatou aau. E ti‘a i to tatou vahi haaputuraa puai varua ia vai ineine noa no te mau taime e fifi ai tatou. Ua parau o Iesu : « A faaoti i te reira i roto i to outou mau aau, ia rave outou i te mau mea ta‘u e haapii e e faaue atu ia outou ».3

E rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, ua pohe te tamahine a te hoê hoa to‘u i roto i te hoê ati poromu. Ua parari te mau ti‘aturiraa e te mau moemoearaa. Ua roohia to‘u nei hoa i te oto rahi. Ua haamata oia i te uiui i te mea tei haapiihia ia’na e te mea ta’na i haapii ei misionare. Ua papa’i mai te metua vahine o to‘u nei hoa i te hoê rata ia‘u e ua ani mai ia’u ia ia’na horoa te hoê haamaitairaa. A tuu ai au i to‘u na rima i ni‘a i to’na upoo, ua faauruhia vau i te parau ia’na i te tahi mea tei ore roa i mana‘ohia e au mai teie te huru. Te mana‘o tei tae mai ia‘u o teie ïa : E ere te faaroo i te hoê noa mana‘o, e faaotiraa râ. E ti‘a ia’na ia ma‘iti i te faaroo.

Aita to‘u hoa i ite i te mau mea atoa, ua nava‘i râ to’na ite. Ua ma‘iti oia i te poromu no te faaroo e te haapa‘oraa. Ua tuturi oia. Ua ho‘i mai to’na ite varua.

E rave rahi mau matahiti i teie nei teie ohipa i te tupuraa. Te tahi nau hebedoma i ma‘iri a‘e nei ua farii au i te hoê rata tei î i te papuraa e te iteraa papû na ta’na tamaiti o te tavini nei i te hoê misioni i teie nei mahana. A tai‘o ai au i ta’na rata nehenehe, ua ite au e nahea te hohonuraa o te ma‘itiraa i te faaroo a te hoê metua tane i haamaitai ai i te u‘i i muri iho.

Te mau titauraa, te mau fifi, te mau uiraa, te mau feaaraa—e mau tuhaa ana‘e teie no to tatou oraraa tahuti nei. Ei pĭpĭ na te Fatu Iesu Mesia, te vai nei ta tatou mau faarii rarahi pae varua no te maramarama e no te parau mau ia tatou nei. Aita te pe‘ape‘a e te faaroo e ora apitipiti i roto i to tatou aau hoê â taime. I to tatou mau tau fifi, e ma‘iti tatou te e‘a no te faaroo. Ua parau Iesu e, « eiaha e măta‘u ; e faaroo noa mai ».4

I roto i te mau matahiti atoa e rave tatou i tei mau taahiraa varua faufaa rahi. E haamata tatou i te ite e « o oia o te farii i te maramarama, e e tamau noa hoi i ta te Atua ra, e farii mai â oia i te maramarama ; e e tupu te maramarama i te anaanaraa e tae noa’tu i te mahana mau ra ».5 E tatarahia aore râ e iti mai ta tatou mau uiraa e to tatou mau feaaraa no tatou. E riro to tatou faaroo i te mea ohie e te mâ. E ite tatou i te mea o ta tatou i ite a‘e na.

Ua parau o Iesu : « Ia ore outou… ia riro mai te tamarii-rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao ».6

E hitu matahiti to Hadley Peay i teie nei. Ua fanauhia o Hadley ma te tari‘a turi tei titau i te tapuraa ia nehenehe ia’na ia faaroo rii, e na roto i te haapiipiiraa tuutuu ore a ta’na na metua no te haapii ia’na ia paraparau. Ua farii anaanatae o Hadley e to’na na metua i to’na tari‘a turi.

I te hoê taime, i te maharaa o to’na matahiti, te ti‘a ra o Hadley i roto i te hoê reni taata i te fare toa e to’na metua vahine. Ua hi‘o oia i muri ia’na e ua ite oia i te hoê tamaiti iti e parahi ra i roto i te hoê pereoo tura‘i. Ua ite oia e aita to teie nei tamaiti e avae.

Noa’tu e ua haapii o Hadley i te paraparau, e fifi râ to’na i te haamaru i to’na ta‘iraa reo. Ma te reo puai, ua ui oia i to’na metua vahine no te aha aita e avae to teie nei tamaiti-iti.

Ma te hau e te ohie ua haamaramarama atu to’na metua vahine ia Hadley e « ua hamani to tatou Metua i te Ao ra i te taatoaraa o Ta’na mau tamarii taa ê te tahi e te tahi ». « Na reira ïa, » pahono a‘e ra o Hadley.

I muri iho ma te mana‘o-ore-hia, ua fariu a‘e ra o Hadley i teie nei tamaiti-iti e parau a‘e ra, « ua ite anei oe e i te taime a hamani ai to tatou Metua i te Ao ra ia‘u, aita to‘u mau tari‘a i faaroo ? Na te reira i faataa ê ia‘u. Ua hamani oia ia oe ma te avae ore e na te reira i faataa ê ia oe. Ia haere ana‘e mai Iesu, e nehenehe ïa ia‘u ia faaroo e e noaa ïa ia oe to oe na avae ». E faaafaro Iesu i te mea paatoa ».

« Ia ore outou… ia riro mai te tamarii-rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao ».

Ua nava‘i to Hadley ite.

O Iesu te Mesia. Ua ti‘afaahou oia. O Oia to tatou Faaora e Taraehara. E haamaitaihia te mau mea atoa ia ho‘i faahou mai Oia. Teie Ta’na ohipa mo‘a. Na roto i te peropheta Iosepha Semita, ua faaho‘ihia mai Ta’na autahu‘araa i ni‘a i te fenua nei e Ta’na peropheta i teie nei mahana o te peresideni Thomas S. Monson ïa. Te faaite papû atu nei au i te reira, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Moroni 6:3.

  2. 1 Nephi 11:17.

  3. Iritira a Iosepha Semita Luka 14:28.

  4. Mareko 5:36.

  5. PH&PF 50:24.

  6. Mataio 18:3.