2008
Te rave-faaoti-raa i te mau fâ a te Sotaiete Tauturu
Novema 2007


Te rave-faaoti-raa i te mau fâ a te Sotaiete Tauturu

Ua faati‘ahia te Sotaiete Tauturu e te Fatu ia faanahonaho, ia haapii e ia faauru i Ta’na mau tamahine no te faaineineraa i te mau haamaitairaa o te ora mure ore.

Hōho’a
Julie B. Beck

E au mau tuahine here, aue ïa naho‘a i te nehenehe ia hi‘o atu ia outou e te oaoa nei matou i te taeraa mai i rotopu ia outou. E mea hohonu to matou here e to matou popou no outou.

Ei peresideniraa rahi no te Sotaiete Tauturu, ua horo‘ahia ia matou te rave‘a no te tere na te ao nei e farerei ia outou. Ua a‘o matou ia outou i Heremani, i Tanemate, i Auteraria e i Ghana. Ua pure matou e o outou i Singapour, i Hong Kong, i te fenua Initia, e i Sri Lanka. Ua faateiteihia e ua patuhia matou e o outou atoa i Paratira, i Tireni, i Puerto Rico, i Canada e i te mau Hau Amui no Marite.

Te oaoa nei matou i te iteraa e « te hahaere nei outou ma te hamani maitai », mai ta te Faaora i rave. Te rave nei outou i te mau ohipa maitata‘i. Tera râ, ua faauruhia matou ia parau e, te vai atu ra â te ohipa. Ua farii matou i te faaururaa a te Fatu ia ite e nahea ia tauturu i te autahu‘araa i te paturaa i te basileia o te Atua i te fenua nei. Teie te taime au no te Sotaiete Tauturu ia rave faaoti i ta’na fâ mai tei ore i iteahia na. No te faanuuraa e no te rave-faaoti-raa i te mau hinaaro o te Fatu e mea ti‘a ia tatou ia ite papû i te fâ a te Sotaiete Tauturu.

E haamata vau na roto i te faahaamana‘oraa i te tahi mau aamu o te Sotaiete Tauturu ia nehenehe au ia tatara e mea nahea to te Sotaiete Tauturu faati‘a-raa-hia. I muri iho e tuatapapa’tu vau e toru mau hopoi‘a o te ti‘a i te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu ia faaite. I te pae hopea, e tatara’tu vau e mea nahea to te Fatu titauraa ia tatou ia rave faaoti i te ohipa hanahana o ta tatou i farii, i te faito o te tuahine iho e i te faito o te hoê faanahonahoraa.

I. No te aha te Sotaiete Tauturu i faati‘ahia’i

Eita tatou e maramarama e no te aha te vai nei ta tatou hoê faanahonahoraa no te mau vahine i roto i te Ekalesia mai te mea aita tatou i maramarama i te Faaho‘i-faahou-raa mai o te evanelia a Iesu Mesia. I to te Fatu iteraa i te ati rahi o te tae mai i ni‘a i te mau taata o te ao nei, ua ti‘aoro atu Oia i To’na tavini, ia Iosepha Semita tamaiti, « e ua horo‘a atu ra i te mau faaueraa ia’na ra ; …

« Te faaroo… ia faarahihia i ni‘a i te fenua nei ;

« Ia faati‘ahia [Ta’na] fafauraa mure ore ;

« Ia porohia’tu te îraa o [Ta’na] Evanelia e te feia paruparu e te mea ite ore hoi i te mau hopea o te ao nei ».1

E rave faaotihia te ohipa a te Fatu ia poro-haere-hia Ta’na evanelia « i te mau nunaa atoa, i te mau opu atoa e i te mau reo atoa, e i te mau taata atoa »2 e ia faati‘ahia Ta’na fafauraa mure ore na roto i te mau oro‘a o te hiero.

Mai ta te Faaora i ani manihini ia Maria e ia Mareta no te Faufaa Apî3 ia rave i Ta’na ohipa, ua ani-atoa-hia mai te mau vahine o teie nei tau tuuraa evanelia hopea ia rave atoa i te ohipa a te Fatu. I te mau mahana matamua o te faaho‘i-faahou-raa-mai, e mea itoito te mau vahine i roto i te paturaa i te Ekalesia na roto i te patururaa i te mau tautooraa misionare, te tautururaa i te paturaa i te mau hiero, e te faati‘araa i te mau oire i reira te feia mo‘a e haamori amui ai. Na roto i te faanahonahoraa o te Sotaiete Tauturu i te matahiti 1842, ua haaputuputuhia mai te hoê naho‘a puai no te mau vahine e ta ratou mau ohipa taa ê no te paturaa i te basileia o te Fatu, mai te faanahonahoraa o te mau pŭpŭ autahu‘araa no te horo‘a i te mau hopoi‘a taa ê na te mau tane.

Mai to’na â faanahonaho-raa-hia mai, ua parare te Sotaiete Tauturu i te ao atoa nei e ua piihia e ‘te faanahonahoraa rahi roa‘e o te mau faito rahi atoa na te mau vahine i te fenua nei ».4 Ua ite tatou e na roto i te peropheta ia Iosepha Semita ua haamanahia te Sotaiete Tauturu ei tuhaa no te faaho‘i-faahou-raa, e te vai ra te hoê faanahonahoraa na te mau vahine mai te reira’toa te huru i roto i te Ekalesia i mutaa ihora.5 Ua haapii te peresideni Iosepha F. Smith e, ua « faati‘ahia te Sotaiete Tauturu na roto i te hanahana, ua haamanahia na roto i te hanahana, ua faatupuhia na roto i te hanahana »,6 « mai te au i te ture no te ao ra »,7 no te tauturu i te Fatu « ia faatupu… i te ora mure ore o te taata nei ».8

Na roto i te Sotaiete Tauturu, i roaa’i te hoê ohipa mana e te mau hopoi‘a rarahi na te mau vahine i roto i te Ekalesia, « oia’toa te ohiparaa i roto i te hiero e i te haapiiraa i te evanelia ».9 Teie faahou â, ua riro te Sotaiete Tauturu ei tauturu i te mau vahine « ia tanu e ia faatupu… i te hoê iteraa papû no [Iesu Mesia] e no te Evanelia »,10 « te haapuairaa i te utuafare e i te nohoraa »,11 e « te raveraa i te mau ohipa a te mau utuafare atoa ».12 E hopoi‘a atoa na’na ia haapa‘o i te « mau rava‘i-ore-raa o te feia veve, i te feia ma‘i e i te feia e mau hinaaro to ratou », tera râ, ua parau te peresideni Joseph F. Smith e, te tuhaa rahi a‘e o teie nei ohipa maori râ, « te haapa‘oraa ïa i te totauturu pae varua e te [faaoraraa]… i te taato‘araa o te mau melo tamahine o te Ekalesia ».13

Ei haapotoraa, te fâ a te Sotaiete Tauturu mai tei faati‘a-hia e te Fatu, o te faanahonahoraa, te haapiiraa, e te faaururaa i Ta’na mau tamahine ia faaineine ia ratou no te mau haamaitairaa o te ora mure ore. Te parau faahou atu nei au. Te fâ a te Sotaiete Tauturu mai tei faati‘ahia e te Fatu, o te faanahonahoraa, o te haapiiraa e o te faaururaa i Ta’na mau tamahine no te faaineine ia ratou i te mau haamaitairaa no te ora mure ore.

II. Ta tatou mau hopoi‘a

No te rave-faaoti-raa i te fâ a te Sotaiete Tauturu, ua faaue te Fatu i te mau tuahine tata‘itahi o te Sotaiete Tauturu e te faanahonahoraa amui ia :

  1. Faarahi i te faaroo e te parau-ti‘a o te taata iho.

  2. Haapuai i te mau utuafare e te mau nohoraa.

  3. Tavini i te Fatu e i Ta’na mau tamarii.

E paturu e e haapuai teie na hopoi‘a ia ratou iho. Ia faarahi tatou i to tatou faaroo, te hopea o taua tautooraa ra o te haapuai ïa i to tatou utuafare. Ia tavini tatou i te Fatu e i Ta’na mau tamarii, e riro to tatou faaroo e to tatou paari no te parau-ti‘a i te rahi. E mea natihia teie na hopoi‘a e toru. E haamata na te hopoi‘a matamua.

1. Faarahi i te faaroo e te parau- ti‘a o te taata iho. No te raveraa i ta tatou tuhaa i raro a‘e i te faanahoraa a te Fatu, titauhia tatou ia faarahi i to tatou iho faaroo e i to tatou iho parau-ti‘a. Titauhia te faaroo no to tatou riroraa ei melo i roto i te Ekalesia, o ta tatou e faaamu i roto i to tatou oraraa na roto « i te itoito e te faaoroma‘i e te mărû ».14 I roto i te faufaa amui o ta tatou e fana‘o nei, te vai nei te mau hi‘oraa maitata‘i no te faaroo i rotopu i te mau vahine matamua o te Ekalesia. Ua ti‘avaruhia te mau vahine pionie i rapae i to ratou mau fare e ua haamani-ino-hia no to ratou faaroo. Ua ora mai vetahi i te auahi e i te pape pu‘e. Ua tere ratou na te moana e ua haere na raro tauasini maile, ma te faaoroma‘i i te repo, te ma‘i e i te haapaeraa i te maa no te paturaa i te basileia o te Fatu i te fenua nei. Rave rahi o ratou tei tanu i ta ratou mau tane faaipoipo, mau tamarii, mau metua e mau fetii i te pae o te arati‘a. No te aha ratou i na reira ai ? Ua na reira ratou no te mea, ua ama te auahi o to ratou faaroo i roto i to ratou varau. Aita teie mau vahine faahiahia i imi i te mau ahu nehenehe, i te mau ohipa faaanaanataeraa, i te mau fare rarahi o te ao nei e aore râ, i te tahi atu mau tao‘a. Mai ia outou, ua roaa ia ratou te ti‘aturiraa e te hoê iteraa papû e e parau mau te evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai e te hinaaro nei te Fatu ia ratou ia rave i ta ratou tuhaa i roto i te faati‘araa i To’na basileia i te fenua nei. Ta ratou iho imiraa i te parau-ti‘a o te hoê ïa tautooraa i te mahana ia riro mai te Faaora ra te huru na roto i te tatarahapa, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, te pure, te haapa‘oraa i te mau faaueraa, e na roto ho‘i i te imiraa i te mau mea « maitai, te mau mea faahiahia, te mau mea roo maitai e te mau mea popouhia ra ».15

2. Haapuai i te mau utuafare e te mau fare. Ta tatou hopoi‘a piti o te haapuairaa ïa i te mau utuafare e te mau nohoraa. I roto i te ao atoa nei te faahuehue e te haaparuparuhia nei te mau utuafare e te mau ohipa viivii e te mau haapiiraa tano-ore. No reira, noa’tu e feia faaipoipohia e aore râ, e otahi, e mea paari e aore râ, e mea apî, tei a tatou te hopoi‘a no te parururaa e no te faaohiparaa i te parau-mau e itehia i roto i « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao nei ».

Ua a‘o mai te Peresideniraa Matamua e, « no reira noa’tu te mau faaoaoaraa mâ e te maitai e anihia, aita roa ratou e faati‘ahia ia faaatea i te mau ohipa hanahana tei haamauhia oia ïa, o ta te mau metua e o ta te mau utuafare ana‘e te ti‘a ia rave ».16 Te mau tamarii tei fanauhia i teie nei, te paari mai nei ratou i roto i teie ao hara. Ua riro ïa to tatou mau utuafare ei mau haapuraa no ratou i te mahana atoa a faarerei ai te ino ia ratou.

E mea ti‘a ia faanahonahohia te Sotaiete Tauturu, ia ana‘ihia, e ia faaineinehia no te haapuai i te mau utuafare e no te tauturu ia vai mo‘a te mau haapuraa o to ratou fare i te a‘o nei. Ua haapii mai au a tau matahiti i ma‘iri a‘e nei i to‘u faaipoipo-apî-raa-hia. To‘u na hoa tapiri, o to‘u ïa na metua tei faaite ia‘u e te nuu nei raua i te hoê atu tuhaa o te ao nei. Ua ti‘aturi au i ni‘a i te aupururaa, te paari e te mau hi‘oraa faaitoito a to‘u mama. I teie nei te reva nei oia no te hoê tau roa. E ua tupu te reira i te tau aita e rata-uira, e matini haapono parau, e vini, e mau pata hoho‘a, e e mea taere te mau opereraa rata. I te hoê mahana hou oia a reva’tu ai, ua parahi au i pihai iho ia’na ma te ta‘i e ui atu ra vau, « o vai ïa to‘u metua vahine i teie nei ? » Ua feruri hohonu to‘u mama e na roto i te Varua e te mana no te heheuraa o te tae mai i te mau vahine mai teie te huru, parau mai nei ia‘u, « mai te mea eita vau e ho‘i faahou mai, mai te mea eita oe e ite faahou mai ia‘u, mai te mea eita e ti‘a faahou ia‘u ia haapii ia oe te tahi atu mau mea, a taamu ia oe i ni‘a i te Sotaiete Tauturu. O te Sotaiete Tauturu to oe metua vahine ».

Ua ite to‘u mama e, mai te mea e ma‘ihia vau, e utuutu te mau tuahine ia‘u, e ia fanau vau, e haere mai ratou e tauturu. Te ti‘aturiraa rahi a‘e râ o to‘u mama, ia riro te mau tuahine o te Sotaiete Tauturu ei feia faatere puai i te pae varua no‘u. Mai te reira mai ă taime to‘u haapii-rahi-raa mai no te mau vahine tino maitai e te faaroo.

E toru vahine taa ê tei mau i te piiraa ei peresideni i roto i te Sotaiete Tauturu i roto i ta‘u paroita i te mau matahiti tei te atea to‘u na metua. Ua ani manihini mai Alta Chamberlain ia haapii au i te tahi atu mau tuahine i roto i te tuhaa faatereraa faufaa e i te faanahanahoraa utuafare, no te mea ua ite oia e, te hinaaro nei au i te haamaitai roa’tu i roto i teie mau aravihi. Ua faaitoito mai o Jeanne Horne ia‘u ia faaoti roa ta‘u tai‘oraa matamua i te Buka a Moromona ma te rave papû. Ta‘u ohipa matamua o ta Norma Healey i horo‘a na‘u i te vahi hamaniraa tihota o te haapiiraa ïa ia‘u i te ohipa no te taviniraa. Ua taa maitai i teie mau vahine faahiahia te fâ a te Sotaiete Tauturu.

3. Tavini i te Fatu e i Ta’na mau tamarii. Te toru o te hopoi‘a a te mau tuahine paato‘a o te Ekalesia o te taviniraa ïa i te Fatu e i Ta’na mau tamarii. E mea maere mau na‘u i te atearaa to‘u metua vahine ia‘u, ua tavini au ei peresideni Paraimere i roto i ta‘u paroita e i muri mai ei peresideni no te Feia Apî. Ua riro vau ei melo no te apooraa paroita i te ohiparaa i raro a‘e i te arata‘iraa a te episekoporaa. Ua haapii mai te peresideni Boyd K. Packer ia matou e, « mai te au i te [taviniraa a te mau taea‘e paato‘a i roto i te Autahu‘araa Aarona] oia te haapuairaa i te Autahu‘araa Teitei a‘e… i te horo‘araa i te taviniraa pipiri-ore [i roto i te Feia Apî e i te Paraimere] te huru te reira o te pûpûraa i roto i te Sotaiete Tauturu ».17 Ia tavini tatou i roto i te tahi atu mau pŭpŭ tauturu eita tatou e haamauruuruhia i roto i te autuahineraa o te Sotaiete Tauturu. No te mea eita tatou e tomo i roto e e haere i rapae i te Sotaiete Tauturu, ua ruuruuhia ïa tatou i roto i te fâ e i te mau hopoi‘a a te Sotaiete Tauturu e e haamaitaihia tatou i te mau fana‘oraa’toa ia riro ei mau hi‘oraa maitai e i te faaroo no te riroraa ei mau tia‘i mamoe na te mau tamarii a to tatou Metua.

Te vai ra i roto i te Sotaiete Tauturu ta’na mau faanahoraa te tahi mau taviniraa faahiahia e te mau fana‘oraa i te fenua nei o te roaa i te mau tuahine paato‘a. I roto i to‘u mau tere na te ao nei, ua ite au tauasini e tauasini o outou aita e tane e aore râ, aita e mau tamarii, ua riro râ outou ei mau faarii faahiahia no te faaroo, no te taleni e no te haamo‘araa. Aita’tu e feia ti‘araa maitai mai ia outou e ohipa nei i roto i te mau hiero, te taviniraa i roto i te mau misioni, te haapiiraa i teie u‘i e ti‘a mai nei, e i te tautururaa i te feia tei teimaha. Te hinaaro nei te Sotaiete Tauturu ia outou

Ua faahiahia’toa vau i to outou apî e i to outou itoito, o outou no tae noa mai nei i roto i te Sotaiete Tauturu na roto mai i te faanahoraa a te Feia Apî. Ua ite au i te hiaai o to outou aau i te raveraa i te mau maitai taa ê i roto i te ao nei. Ua feruri pinepine au i to outou paari no te mea o te tupu i roto i te ohipa aamu utuafare, i te hi‘oraa, mai te mea e opere outou i to outou mau aravihi i te mau tuahine paari a‘e (mai ia‘u nei). Aita roa e ti‘a ia matou ia haamau‘a i to outou apî e i to outou puai itoito na roto i te parahiraa e i te mata‘ita‘iraa i te mau vahine paari a‘e i te ite i te faanahoraa, te faanahonahoraa e i te raveraa i te ohipa i roto i te Sotaiete Tauturu.

III. Te rave-faaoti-raa i te fâ

E nehenehe tatou e rave i te ohipa a te Fatu mai Ta’na i hinaaro ia imi tatou, ia farii e ia ohipa i ni‘a i te heheuraa a te taata iho. Mai te mea aita e heheuraa na te taata iho, eita tatou e manuïa. Mai te mea e faaroo e e haapa‘o tatou i te heheuraa a te taata iho, eita tatou e hahi. Ua haapii te peropheta Nephi ia tatou e, e faaite mai te Varua Maitai ia tatou i « te mau mea atoa ta tatou e rave ».18 Ua heheuhia mai e, i te mau mahana hopea nei e « ninii mai te Fatu i to’ na varua i ni‘a i Ta’na mau tavini.19 E tupu te reira ia faaea hau noa tatou no te faaroo i te reo o te Varua. Ua haapii Elder Neal A. Maxwell ia tatou e, te fariiraa i te heheuraa no to tatou piiraa e i roto i to tatou iho oraraa « titauhia tatou ia faaite i te tautooraa i te pae no te feruriraa… E ere te heheuraa i te hoê taumi-noa-raa i te mau pitopito, o te tura‘iraa râ ia tatou ma te tauturu-pinepine-hia e te haapaeraa maa, te tai‘oraa i te mau papa‘iraa mo‘a, e te feruriraa hohonu.

« Hau atu ă, titau te heheuraa ia tatou ia ti‘a i te hoê faito parau-ti‘a, ia nehenehe te heheuraa i te tahi mau taime ia tae i te feia parau-ti‘a aita i faahemahia ».20

IV. Opaniraa

Ua faaite te peresideni Spencer W. Kimball e, i te tahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, « te vai ra te hoê mana i roto i teie faanahonahoraa o tei ore ă i faaohipa-mau-hia no te haapuairaa i te mau utuafare o Ziona e i te paturaa i te basileia o te Atua—eita’toa e rae‘ahia maori râ, ia amui te mau tuahine e te autahu‘araa i te hi‘oraa a te Sotaiete Tauturu ».21 Ua faati‘ahia te Sotaiete Tauturu e te Fatu ia faanahonaho, ia haapii e ia faauru i Ta’na mau tamahine no te faaineineraa i te mau haamaitairaa o te ora mure ore. Ta matou opuaraa oia ïa, te patururaa i te mau vahine o te Ekalesia i roto i ta ratou iho mau hopoi‘a na roto i te haapapûraa e e tauturu te mau putuputuraa, te mau haapiiraa e te mau faaoaoaraa o ta tatou e faatupu e i te haapapûraa ia ratou e, e riro teie mau mea i te haamae‘a i to ratou faaroo e i to ratou iho parau-ti‘a, te haapuairaa i to ratou mau utuafare e to ratou mau fare e i te taviniraa i te Fatu e i Ta’na mau tamarii.

Te rave‘a hoê roa e nehenehe ai tatou e rave faaoti i te reira, e mea na roto ïa i te imiraa, te fariiraa, e i te faaohiparaa i te heheuraa a te taata iho. E itehia te mana mau o teie nei autuahineraa rahi o te ao atoa nei i roto noa i te mau vahine tata‘itahi. Noa’tu to tatou paruparu e te ohie, hoê a râ a tatou paato‘a faufaa teitei e e nehenehe te reira e faatupu i te hoê faaroo o tei aifaito i to te mau vahine faahiahia, te faaroo, o tei reva’tu na mua ia tatou. Te vai nei ta tatou ohipa puai no te rave i roto i te paturaa i te basileia o te Atua e i te faaineineraa no te ho‘iraa mai o te Fatu. Inaha, eita e oti i te Fatu ia rave faaoti i Ta’na ohipa e aita e tauturu no ô mai i Ta’na ra mau tamahine. No reira, e titau mai te Fatu ia tatou ia amo i te faito o ta tatou mau ô i ni‘a. Titau mai Oia ia tatou ia rave faaoti i te fâ a te Sotaiete Tauturu o tei ore i na reirahia i mutaa ihora. Te oaoa nei au ia faaite papû ia outou i te parau mau o teie evanelia a Iesu Mesia tei faaho‘i-faahou-hia mai e te hoê peropheta ora i teie mahana o te arata‘i nei i Ta’na ohipa. Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 1:17, 21–23.

  2. PH&PF 133:37.

  3. A hi‘o Luka 10:38–42.

  4. Boyd K. Packer, « The Circle of Sisters ». Ensign, Novema 1980, 109.

  5. A hi‘o Eliza R. Snow, « Female Relief Society », Deseret News, 22 no eperera 1868, 1.

  6. Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia, Joseph F Smith. (Piha haapiiraa na te Autahu‘araa a Melehisedeka e Sotaiete Tauturu, 1998), 184.

  7. PH&PF 102:4.

  8. Mose 1:39.

  9. Dallin H. Oaks, « The Priesthood and the Auxiliaries », Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no tenuare 2004, 17.

  10. Te Peresideniraa Matamua « Memorandum of Suggestions », 29 no mati 1940, 2.

  11. Worldwide Leadership Training Meeting, 10 no tenuare 2004, 17.

  12. PH&PF 20:47 ; a hi‘o atoa, 51.

  13. Te mau haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia, Joseph F. Smith (1998), 183.

  14. Alama 32:43.

  15. Hiro‘a Faaroo 1:13.

  16. Rata na te Peresideniraa Matamua, Febuare 11, 1999.

  17. Ensign, Novema 1980, 110.

  18. 2 Nephi 32:5.

  19. A hi‘o Ioela 2:29.

  20. Neal A. Maxwell, « Revelation », First Worldwide Leadership Training Meeting, 11 no tenuare 2003, 5.

  21. Spencer W. Kimball, « Relief Society—Its Promise and Potential », Ensign, Mati 1976, 4.