2008
E taa atoa te hoê tamarii
Novema 2007


E taa atoa te hoê tamarii

Te Atua… ua haapapû mai Oia e, teie parau mau hanahana, e taa-papû-roa-hia ïa e Ta’na mau tamarii atoa, noa’tu eaha to ratou faito ite e aore râ, to ratou paari i te pae no te ite.

Hōho’a
Elder Gérald Caussé

E hitimahuta te mau metua i te mau pahonoraa a ta ratou mau tamarii ei faatupuraa i te mau uiraa. I te hoê ahiahi, ua haere maua ta‘u vahine, e ua tafifi te vahine haapa‘o i te mau tamarii i te mau parau o ta ratou pure, e ui atu ra ia ratou : « Eaha ïa te taa-ê-raa i rotopu i ta outou haapa‘oraa e ta‘u ? » Te pahonoraa vitiviti a ta‘u tamahine paari e va‘u matahiti, « fatata hoê â huru tera râ, e mea rahi a‘e te mau mea o ta matou i ite i ta oe ! » Aita ho‘i ta‘u tamahine na‘ina‘i i hinaaro i te haamauiui i to’na vahine haapa‘o, ua hinaaro râ ta‘u tamahine i te haapapû na roto i ta’na iho mau parau i te faufaa o ta te melo o te Ekalesia e mau nei no te imiraa i te ite.

Ua parau Iosepha Semita e, « e ore roa’tu e ti‘a ia faaorahia mai te taata i roto i te ite-ore » (PH&PF 131:6). Teie faahou ă : Te parau tumu o te ite o te parau tumu ïa o te ora… ; e te feia atoa aita i rava‘i te ite ia faaorahia, e faautu‘ahia ïa » (History of the Church, 5:387). Ua niuhia teie nei ite i ni‘a i te ite o te naturaraa o te Atua e o Iesu Mesia e i te faanahoraa o te ora o ta raua i faaineine no te faati‘araa ia tatou ia ho‘i faahou i mua ia raua. « Teie ho‘i te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai » (Ioane 17:3)

E mea pinepine te parau tumu no te ite i te tatara-hape-hia e te taata nei. « Te hanahana o te Atua ra o te ite ïa » (PH&PF 93:36). Ua hau atu ïa i te mau mea’toa o ta tatou i ite i to tatou iho nei paari i te pae no te ite. Te feia o te tamata nei i te imi i te Atua, i te tahi mau taime e feruri ratou e, e mea ti‘a ia ratou ia imi Ia’na na roto i te mau mana‘o fifi i te pae no te ite.

Tera râ, te vai ti‘a noa ra to tatou Metua i te Ao ra no tatou. E faaau Oia i To’na faito i to tatou ite. « Mai te mea e haere mai oia i te hoê tamarii-rii, e faaau mai Oia Ia’na Iho i te reo e i te paari o te hoê tamarii-rii » (Iosepha Semita, i roto i te History of the Church, 3:392).

E mea ti‘a-ore ïa te Atua mai te mea eita te evanelia e rae‘ahia i te hoê taata tei hau atu to’na ite i te tahi. I roto i To’na maitai rahi, ua haapapû mai Oia e, teie parau mau hanahana, e taa-papû-roa-hia ïa e Ta’na mau tamarii atoa, noa’tu eaha to ratou faito ite e aore râ, to ratou paari i te pae no te ite.

Teie râ, no te mea e e nehenehe te hoê tamarii e taa i teie parau tumu, o te haapapûraa ïa no to’na puai. Ua parau te peresideni John Taylor e, « te iteraa mau no te hoê taata ia rave i te hoê parau tumu aro e te rahi i roto ia’na iho e ia tatara i te reira e ia faaohie i te reira ia nehenehe i te hoê tamarii-rii ia taa i te reira » (« Discourse », Deseret News, 30 no tetepa, 1857, 238)E mea au a‘e ia vaiiho i te Varua Maitai ia riro ei ite i te faaitiraa i to’na mana, to’na mâ e i to’na ohie i te parau ma te haapapû rahi i te aau o te taata nei.

I roto i Ta’na misioni i te ao nei, ua faaau tamau Iesu i te ohie e i te ti‘a mau o Ta’na mau haapiiraa i te haafifiraa a te mau Pharisea e te tahi mau haapii ture. Ua tamata ratou e rave rahi taime Ia’na i te mau uiraa tapitapi area Ta’na mau pahonoraa ra, e mea ateate ïa mai ta te tamarii ra i roto i to ratou ohie.

I te hoê mahana, ua ui te mau pĭpĭ a Iesu Ia’na i te uiraa i muri nei, « o vai te rahi i te basileia o te ao ra ? »

Ua parau atu ra i te hoê tamaiti-iti, tuu atu ra i rotopu ia ratou ra, ua parau atu ra, « oia mau ta‘u e parau atu ia outou nei, ia ore outou ia faahuru-ê-hia e ia riro mai te tamarii-rii ra, e ore roa outou e ô i te basileia ra o te ao.

E teie nei, o tei faahaehaa ia’na iho e mai teie nei tamaiti-iti, oia te rahi i te basileia o te ao ra » (Mataio 18:1, 2–4).

I te tahi atu taime ua parau Iesu e, « e haamaitai Au ia oe e ta‘u Metua, e te Fatu o te ra‘i e te fenua, i te mea, huna ê noâ oe i teie nei mau parau i te feia paari e te ite ra, ua faaite mai oe i te tamarii nei » (Luka 10:21).

Ua riro paha te Bibilia ei tumu no te mau faaauraa e te mau mâroraa philosophia i te tahi noa’tu buka. Tera râ, ia tai‘o ana‘e te hoê tamarii i teie buka no te taime matamua, e roaa ia’na te taaraa i te rahi roa’tu, te fana‘oraa ia maramarama i te parau haapiiraa i te rahiraa o teie mau haapii ture. Ua faaauhia te mau haapiiraa a te Faaora i te mau huru taata atoa. I te va‘uraa o te matahiti o te hoê tamarii ua rava‘i to’na ite no te tomo i roto i te pape no te bapetizoraa e ia fafau e te Atua ma te ite.

Eaha te mea o ta te hoê tamarii e ite na roto i te tai‘oraa i te aamu no te bapetizoraa o Iesu ? Ua bapetizohia Iesu i roto i te hoê anavai pape i Ioridana e Ioane Bapetizo. Ua pou maira te Varua Maitai i ni‘a iho Ia’na « mai te uupa ra te huru ». E te hoê reo i te faarooraa, « Ta‘u Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe » (Luka 3:22). Ua roaa ïa i teie tamarii te iteraa ateate i te huru o te Atuaraa oia ïa : e toru na taata taa maitai tei riro ei hoê—te Atua te Metua ; Ta’na Tamaiti o Iesu Mesia e te Varua Maitai.

Te pato‘iraa i te parau tumu i roto i to’na « ohie » e i to’na ateate, ua riro ïa ei tumu no te mau taivaraa e rave rahi, i roto i te nunaa e i te taata iho. I roto i te Buka a Moromona, ua faataa te peropheta Iakobo i te feia i tahito ra o tei, « vahavaha i te mau parau papû, ua taparahi ho‘i ratou i te mau peropheta, e ua titau atu ra i te mau mea aore i ti‘a ia ratou ia ite. E teie nei, no to ratou matapo ra, o tei tae i ni‘a ia ratou no te titauraa i te mau mea aore i ti‘a ia ratou ia rave ra, ia ma‘iri ai ratou e ti‘a’i. Ua rave-ê-hia ho‘i e te Atua to’na ra mau mea e itea-papû-hia ia ratou, e ua horo‘ahia mai ia ratou te mau mea e rave rahi tei ore i haro‘aro‘ahia e ratou, o ratou i hinaaro i te reira » (Iakobo 4:14).

I te tahi mau taime, e nehenehe to tatou feruriraa e faaturorihia ia parau e, « e mea ohie ra ». Mai ia Naamana, te raatira rahi o te nuu no Siria, tei umehia e to’na te‘ote‘o, feaa’tura i te ore e faaroo i te a‘o a Elisaia, e riri a‘e ra i teie a‘o no te faaoraraa i to’na lepera. Haafatata maira to’na tavini ia’na e hi‘o i to’na maamaa :

« E ta‘u paino e, ahiri anei ei parau rahi ta taua peropheta ra i parau mai ia oe, e ore anei oe e rave i te reira ? A tae atu ai i tena na parau, a hopu, a mâ’tu ai ? »

Ua haere atu ra oia e ua hopu atu ra i Ioridana e a hitu a‘e ra hopuraa, ta te taata no te Atua hoi i parau maira ; riro atu ra to’na i‘o mai to te tamarii apî ra, ma’tura oia » (2 Te mau Arii 5:13–14).

E ere to’na tamâraa no te pae tino noa : no te pae varua atoa râ a farii ai oia i teie haapiiraa nehenehe o te faahaehaaraa.

E mea maere e e mea ohie i te mau tamarii ia haapii. Te vai ra to ratou ti‘aturi rahi i to ratou orometua, e mau varua mâ e te haehaa rahi—oia ïa, hoê ă huru peu maitai no te iriti i te uputa i te Varua Maitai. O Oia te arai e na roto ia’na tatou e farii ai i te ite i te mau mea o te varua. Ua papa‘i Paulo i to Korinetia e, « o vai ho‘i te ite i te mau mea a te taata nei maori râ o te Varua o te Atua » (1 Korinetia 2:11).

Teie faahou ă : « E ore râ te taata e haapa‘o i ta te tino ra, e farii mai i ta te Varua o te Atua ra : e mea maamaa ïa ia’na : e ore ho‘i oia e ite i te reira, no te mea, i imihia te reira e te varua » (1 Korinetia 2:14).

Ua ite tatou e « e enemi te taata tino nei no te Atua… area ia auraro oia i te parau a te Varua Maitai ». Ia faariro râ oia ia’na, « mai te tamarii ra i te mărû, e i te mamahu, e i te haehaa, e i te faaoroma‘i, e i te î i te aroha, e ma te hinaaro ia auraro i te mau mea atoa ta te Fatu e hinaaro ia tuu i ni‘a ia’na, mai te tamarii e auraro ho‘i i to’na ra metua » (Mosia 3:19).

I roto i te hoê aamu philosohia poto « Le petit prince [Te arii iti] », ua faaite Antoine de Saint-Exupéry i te taa-ore o te hoê tamaiti iti, i to’na iteraa i te hoê aua roti ma to’na mana‘o e, te tiare o ta’na i here roa, e ere ïa i te hoê tiare otahi e tiare mâtau-noa-hia râ. I reira feruri ihora oia e, e ere te hi‘oraa rapae o te tiare otahi roa o ta’na i here i te mea faufaa o te taime râ o ta’na i horo‘a no te atu‘aturaa i te reira. Teie ta’na i parau :

« Ua faatupu te mau taata… e pae tauasini roti i roto i te hoê aua… e aita i itea ia ratou te mea o ta ratou e imi ra…

« Area râ, te mea o ta ratou i imi ra, teie roto ïa i te hoê noa roti e te hoê pape iti…

« Ua haamatapôhia ra ratou. E imi râ outou ma to outou aau » ([1943], 79).

Hoê â ïa huru, mai to tatou ite no te Atua tei te huru ïa o te rahiraa o te haamaramaramaraa o ta tatou e haaputu. Teie râ, e nehenehe tatou e haapoto i te taato‘araa o te ite no te evanelia o ta tatou i haaputu o tei riro ei ora no tatou i roto noa i te tahi mau parau haapiiraa, mau parau tumu e i te mau faaueraa faufaa e vaira i roto i te mau haapiiraa misionare o ta tatou i farii hou to tatou bapetizoraa. Te iteraa i te Atua e ohipa ïa no te iritiraa i to tatou aau ia roaa te papûraa i te pae varua e te hoê iteraa papû no te parau mau o te tahi o teie mau tumu o te parau haapiiraa. Te iteraa i te Atua, o te hoê ïa iteraa papû e, te vai nei Oia e i te iteraa i roto i to tatou aau e, te here nei Oia ia tatou. O te fariiraa ïa ia Iesu Mesia ei Faaora no tatou e i te roaaraa te hiaai puai ia pee i To’na hi‘oraa. A tavini ai i te Atua e i to tatou taata tupu, e riro ïa tatou ei ite no te Mesia e ia vaiiho ia ratou ia ite-maitai-atoa Ia’na.

E itehia teie nei mau parau tumu paari i roto i te haapiiraa o te horo‘ahia i roto i ta tatou mau paroita e mau amaa. No outou na, e te mau orometua haapii o te Ekalesia, te fâ matamua o ta outou haapiiraa o te faafariu-raa-mai ïa i te aau. Te faufaa o te hoê haapiiraa e ere ïa i te faito o te numera o te mau haamaramaramaraa o ta outou e horo‘a i ta outou mau piahi. E tae mai râ na roto i to outou paari no te ani-manihini-raa i te Varua e ia faaitoito i ta outou mau piahi ia faatupu i te mau fafauraa. E mea na roto ïa i te faaohiparaa i te mau haapiiraa e haapiihia e e faarahi ïa i to ratou ite i te pae varua.

Te pure nei au ia iriti outou i to outou aau mai te hoê tamarii iti e ia popou i te faarooraa e i te faaohiparaa i te parau a te Atua ma te ohie. Te faaite papû nei au e, mai te mea e na reira tatou, e roaa ïa te ite e te mau « parau aro [a te Atua], e i te mau mea e faatupu i te hau—i te mau mea e hopoi mai i te oaoa, i te mau mea o te faatupu mai i te ora mure ore » (PH&PF 42:61). Na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, Amene.