2008
E haere te parau mau a te Atua i mua
Novema 2007


E haere te parau mau a te Atua i mua

Teie te ohipa a te Atua, e e ore roa te ohipa a te Atua e faaorehia. E rave rahi â te ohipa ia ravehia.

Hōho’a
M. Russell Ballard

E to‘u mau taea‘e e mau tuahine, i te 19 no tiurai no teie nei matahiti ua tuu te mau tamaroa no te feia mo‘a no Utaha i roto i te aua Teie te Vahi i Roto Miti i te hoê tii no te peropheta Iosepha Semita e to’na mono, te peresideni Brigham Young. Te faaite nei teie tii, tei topahia i te i‘oa te mau mata e hi‘o atu i te tooa o te râ, i teie na peropheta rahi e te hoê hohoa fenua no te mau fenua i te pae tooa o te râ o te fenua Marite.

Ua mo‘ehia i te mau taata e rave rahi, e tae noa’tu i te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e ua ite mau o Iosepha Semita e e tere atu te Ekalesia i te pae hopea i te tuhaa tooa o te râ o te fenua Marite. I te ava‘e atete 1842 ua tohu oia e « e tamau noa te feia mo‘a i te faaruru i te ati rahi e e ti‘avarûhia e tae noa’tu i te mau Mou‘a Ofa’i, e e taiva e rave rahi mau taata, e e haapohehia te tahi e to ratou feia hamani ino aore râ e ere ratou i to ratou mau oraraa no te huru o te mahana e te to‘eto‘e aore râ te ma‘i, e [e ora mai] te tahi no te patu i te mau oire e no te ite i te feia mo‘a ia riro mai ei nunaa puai i ropu i te mau Mou‘a Ofa’i » (History of the Church, 5 :85).

Aita atoa te mau hoa piri no Iosepha i taa maitai i taua mau matahiti matamua ra i te mau tamataraa a te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei e faaruru a tere atu ai te Ekalesia mai to’na haamataraa ha‘iha‘i i te omuaraa o te mau matahiti 1800. Ua ite râ Iosepha Semita e aore roa e nava‘i te mana no te enemi i taua taime, i teie nei e a muri atu, i te haafifi aore râ i te tape‘a i te mau opuaraa a te Atua. Ua matau paatoa tatou i teie nei mau parau tohu : « Ua faati‘ahia te Reva no te parau mau ; aore roa e rima viivii e nehenehe e tape‘a i te ohipa ia haere i mua ; e u‘ana paha te mau hamani-ino-raa, e amui paha te mau taata iino, e amui paha te mau nuu, e tuino paha te faainoraa i te roo o te Ekalesia, e haere râ te parau mau a te Atua i mua ma te măta’u ore, ma te hanahana, e te ti‘amâ, e tae noa’tu ua tomo te reira i roto i te mau fenua atoa, ua tere i te mau tupua‘i mou‘a atoa, ua tere na te mau fenua atoa, e ua ta‘i i roto i te mau tari‘a atoa, e tae noa’tu ua faatupuhia te mau opuaraa atoa a te Atua, e e parau mai ai o Iehova Rahi e ua oti te ohipa » (History of the Church 4: 540)

Fatata 180 matahiti mai te faati‘a- raa-hia Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei i te matahiti 1830. E 178 matahiti to tatou i te hi‘opo‘araa i te tupuraa o te tohuraa e te mata‘ita‘iraa i te « parau mau a te Atua » i te haereraa «ma te măta‘u ore, ma te hanahana, e te ti‘amâ ».

Ua haamata te Ekalesia i te ahuru matahiti matamua e te tahi noa maa melo. Noa’tu te pato‘iraa u‘ana, e 597 misionare tei piihia i te mau matahiti 1830 e ua hau atu i te 15.000 melo faafariuhia tei bapetizohia i roto i te Ekalesia. Ua matara te fenua Marite, Canada e te fenua Peretane i te pororaa o te evanelia.

E rave rahi mau feia faafariuhia i te mau matahiti 1840 a tamau noa’i te mau hamani inoraa i te u‘anaraa no te aro i te Ekalesia e i te peropheta Iosepha ihoa ra. I ropu i teie nei mau fifi e noa’tu te mau fifi no te tere, ua tamau noa te evanelia a Iesu Mesia i te tae atu na te ao taatoa nei na roto i te taviniraa itoito no na 1.454 misionare tei piihia i roto i te mau matahiti 1840 e ua hau atu te rahiraa melo o te Ekalesia i te 48.000. I te 27 no Tiunu 1844 ua hoperoa te hamani inoraa ia Iosepha Semita a taparahi pohe hia’i oia e to’na ra taeae o Hairamu e te mau taata iino i roto i te fare tape‘araa no Carthage.

I muri noa‘e i te taparahiraahia o Iosepha Semita e ei faatupuraa i te orama a Iosepha, ua haamata o Brigham Young e te Ekalesia i te mau faaineineraa no te haere atu i te mau Mou‘a Ofa’i. Ua vai noa mai te fifi, te ati, te pohe e te taivaraa. Ua haere râ te ohipa i mua. I te mau matahiti 1850 ua piihia e 705 misionare no te tavini i te mau vahi mai Scandinavia, Farani, Italia, Heleveti‘a e Hawaii. Ua haamata atoa te ohipa misionare i roto i te mau tufaa huru rau no te ao nei mai Inidia, Hong Kong, Thailand, Burma, Afirita Apatoa e te mau fenua Caraïbes ma.

I rotopu i te mau melo haapa‘o tei faafariuhia no Scandinavia e te fenua Peretane mai tei bapetizohia i roto i na matahiti ahuru no te mau matahiti 1850 o te feia ïa tei roohia i te ati e tei pohe, i ni‘a i te fenua e na ni‘a i te mau moana, a tere ai ratou no te amui atu i te feia mo‘a i ô nei i roto i te mau Mou‘a Ofa‘i.

I te matahiti 1875, ua piihia na misionare matamua e hitu i Mexico, e ua ruperupe te ohipa i reira noa’tu te orurehauraa e te tahi atu mau tamataraa. E maha noa iho matahiti i ma‘iri a‘e nei, i te matahiti 2004, ua noaahia i te Ekalesia te faito hoê milioni melo i Mexico.

Ua tamatahia te faaroo o te feia mo‘a i te mau taahiraa avae atoa a arata’i ai Brigham Young ia ratou no te paturaa i te mau hiero e no te haamauraa hau atu i te 350 faaearaa i te tufaa tooa o te râ. I te taime a pohe ai o Brigham Young i te matahiti 1877 ua tupu te rahiraa melo no te Ekalesia na te ao taatoa nei i te hau atu i te 115.000. Noa’tu te mau hamani inoraa atoa ua tamau noa te parau mau a te Atua i te haere i mua ma te măta‘u ore, ma te hanahana.

Eita e navai te taime no te hi‘opo‘a hu‘ahu‘a i te tupuraa o te Ekalesia i roto i na maha ahuru matahiti i muri mai. E ti‘a râ ia faaitehia e i roto i te area 40 matahiti mai te matahiti 1890 e tae atu i te matahiti 1930, a faahapa-noa-hia‘i te Ekalesia e ta’na haapiiraa. Ua maitihia o Elder Reed Smoot i te Apooraa Iriti Ture no te Hau Marite tera râ ua ti‘a ia’na ia aro no te ti‘a’tu i ni‘a i to’na ti‘araa huitoofa. E rave rahi te parau tei parauhia no ni‘a i te Ekalesia e ta’na mau haapiiraa i roto i taua taime ra—te rahiraa o teie mau parau ino ua faahaerehia ïa i ni‘a i te peresideni Joseph F. Smith e te tahi atu feia faatere no te Ekalesia. Ua haamata râ te tahi mau papa‘iraa i roto i te mau ve‘a i te faahiti i te parau no te mau melo no te Ekalesia mai te mau taata faufaa rahi e te maitai.

I te 3 no Setepa 1925, ua faaite te Peresideni Heber J. Grant e e haamata te Ekalesia i te ohipa misionare i Amerika Apatoa. Mai te au i te faanahonahoraa a te Fatu no te afa’iraa i te evanelia i te mau fenua atoa, hoê melo no te Pŭpŭ no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo—te metua o to‘u nei metua tane, o Elder Melvin J. Ballard, tei tonohia e te tahi atu i Amerika Apatoa no te haamo‘a i te fenua no te pororaa i te evanelia.

I te po‘ipo‘i noera no te matahiti 1925 i te fenua Raparata, ua haamo‘a o Elder Ballard i te mau fenua no Amerika Apatoa e ua haamata i te ohipa misionare. Hou to’na faarueraa i te ava‘e Tiurai i muri mai, ua tohu oia : « E tupu maru noa te ohipa a te Fatu no te hoê tau i ô nei mai te hoê tumu ale e tupu maru noa mai roto mai i te hoê huero. Eita te reira e tupu vitiviti i roto i te hoê noa mahana mai te taviri farero o te tupu vitiviti noa e o te pohe i muri iho. E amui mai râ e mau tauasini taata i te Ekalesia i ô nei. E vahihia e hau atu i te hoê misioni e e riro te hoê o te misioni puai roa‘e i roto i te Ekalesia. Eita te Ekalesia e riro faahou ei Ekalesia na‘ina‘i i ô nei (i roto i te Melvin R. Ballard, Melvin J. Ballard : Crusader for Righteousness, [1966], 84).

U ite te taata o tei matau i te tupuraa o te Ekalesia i Amerika Apatoa i te tupuraa o taua tohuraa ra. I teie nei mahana, te vai nei i Paratira ana‘e hou i te hoê milioni melo.

I roto i na maha ahuru matahiti mai te matahiti 1930 e tae atu i te matahiti 1970, hau atu i te 106.000 misionare tei piihia no te tavini. Ua tata‘i maha te rahiraa melo no te Ekalesia na te ao taatoa nei, hau atu i te 2.800.000. Hau atu i te hoê milioni melo api tei amuihia’tu i roto noa i te mau matahiti 1960. I te matahiti 1970 te tavini ra ïa te mau misionare i roto e 43 fenua e 9 tufaa fenua. I roto i teie nei area e 40 matahiti ua matara te mau fenua no Tileni, Paratira, Uruguay, Paraguay, Ecuador, Colombia, Peru e Venezuela no te ohipa misionare. I Amerika i ropu, ua iriti te mau tavini a te Fatu i te mau fenua no Panama, Costa Rica, Guatemala, El Salvador, Honduras e Nicaragua. I Asia, ua haamata te mau tautooraa api huru rahi i te faatupu i te hotu i Korea, Taiwan, Singapore e te mau fenua no Philippines.

E ere roa te hoê o teie mau ohipa i te mea ohie. Ua apee te mau tamataraa, te mau fifi e te hamani inoraa i te mau tamataraa atoa no te afa’i « te parau mau a te Atua » i te mau fenua e te mau hau atoa ia « ta‘i i roto i te mau tari‘a atoa ». Ua haere â ratou i mua ma te faaroo ; ua haavihia te mau tamataraa e ua tatarahia te mau fifi.

Ua ani te peresideni Spencer W. Kimball i te mau melo no te Ekalesia ia faaroroa i to ratou taahiraa avae no te haaparareraa i te evanelia e no te faaiteraa i te parau mau no te evanelia. Ua ani oia i te mau tītī i te ao nei ia faarahi i te numera o te mau misionare, e ua aratai oia i te Ekalesia i roto i te faaohiparaa i te mau ve‘a no te tauturu i te afa’i i ta tatou parau poro‘i i te mau hanere milioni taata na te ao taatoa nei.

I roto i na 12 matahiti ei peresideni no te Ekalesia, fatata 200.000 misionare tei tavini i te mau misioni rave tamau. Ua tata‘i piti te rahiraa melo no te Ekalesia na te ao taatoa nei, e fatata te rahiraa tĭtĭ i tata‘i toru. Ua matara e ua matara faahou te ohipa misionare i roto i te mau fenua e rave rahi, e ua tupu te semeio no te faafariuraa i roto i te mau fenua e rave rahi noa’tu te mau tamataraa atoa a te enemi no te tape‘a i te ohipa a te Fatu aore râ no te haaparuparu i te feia rave ohipa a te Fatu.

Hau atu e piti ahuru matahiti i teie nei mai te hopearaa o te taviniraa a te peresideni Kimball i roto i te oraraa tahuti. I roto i taua area taime ra ua ite tatou i te tupuraa o te mau faaroo na te ao nei. E ere paha i te mea opuahia, ua ite atoa tatou i te rahi raa o te mau faahaparaa mana‘o i ni‘a i to tatou mau taata, to tatou aamu, e ta tatou haapiira na roto i te mau ve‘a.

E te tamau noa râ te Ekalesia i te tupu i te rahi. Ua hau atu i te tata‘i pitiraa o te rahiraa melo—mai 5.9 milioni i te matahiti 1985 e tae atu i te 13 milioni i teie nei mahana. E i te matahiti i ma‘iri a‘e nei ua piihia te milioniraa o te misionare no te tavini i roto i teie nei tau tuuraa evanelia.

I teie nei e to‘u mau taea‘e e tuahine, te tumu no teie nei tuatapaparaa poto no te orama tohu a Iosepha no ni‘a i te oraraa i te mau mahana i mua o teie nei Ekalesia, te tupu-maite-raa o te reira na roto te mau matahiti e rave rahi, no te faahaamana‘oraa ïa ia outou i teie nei parau mau ohie :

« E ore roa e ti‘a i te mau ohipa, e te mau opuaraa, e te mau hinaaro tumu o te Atua ia faaorehia e ore atoa hoi e mou.

« No te mea e e ore roa te Atua e taahi na ni‘a i te mau e’a afaro ore… e ore atoa ho‘i oia e faahuru-ê nei i te mea ta’na i parau ra, no reira e mea afaro noa to’na e‘a, e e mea mure ore to’na haerea.

« A haamana‘o… e e ere ïa i te ohipa a te Atua te faaorehia, o te ohipa râ a te taata nei » (PH&PF 3:1–3).

Ua paraparau mai te Atua na roto i Ta’na ra peropheta e ua faaite i to te ao e « ua faati‘ahia te reva no te parau mau » e « aore roa e rima viivii e nehenehe e tape‘a i te ohipa ia haere i mua ». E parau mau e e parau papû roa te reira. Ua ite tatou i te reira no tatou iho, i te mau matahiti e te mau matahiti, mai te taime o te peropheta Iosepha Semita tae mai i te taime no te peresideni Thomas S. Monson. Ua u‘ana te mau hamani-ino-raa. Ua tamata te faainoraa, te mau haavare e te faahohoaraa hape no te tuino i te roo. Area i te mau matahiti atoa mai te tau no te Faaho‘iraa mai e haere mai ai, ua haere te parau mau a te Atua i mua ma te măta‘u ore, ma te hanahana e ma te ti‘amâ. Te ekalesia iti tei haamata i te matahiti 1830 e te tahi noa mau melo ua hau atu ïa i teie nei i te 13 milioni feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i te mau fenua huru rau e rave rahi na te ao taatoa nei, e te haere nei tatou i mua ma te tomo atu i roto i te mau fenua atoa, ma te tere i te mau tupua‘i mou‘a atoa, ma te tere na te mau fenua atoa, e ma te ta‘i i roto i te mau tari‘a atoa.

Teie te ohipa a te Atua, e e ore roa te ohipa a te Atua e faaorehia. E rave rahi â te ohipa ia ravehia hou e nehenehe ai ia Iehova Rahi ia parau e ua oti te ohipa. A faahanahana e a faatura ai tatou i taua feia mo‘a ra tei afa‘i mai ia tatou e tae noa mai i teie taime ua itehia tatou e te taata, eita e nehenehe ia tatou, to‘u mau taea‘e e mau tuahine ia faaea au noa e aore râ mauruuru noa.

Ua hinaaro-paatoa-hia tatou, no te faaoti i te ohipa tei haamatahia e taua feia mo‘a matamua ra hau atu i te 175 matahiti i teie nei, e tei amohia mai na roto i te mau matahiti i muri mai e te feia mo‘a itoito no te mau u‘i atoa. E ti‘a ia tatou ia ti‘aturi mai ta ratou i ti‘aturi. E ti‘a ia tatou ia rave i te ohipa mai ta ratou i rave i te ohipa. E ti‘a ia tatou ia tavini mai ratou i tavini. E ti‘a ia tatou ia upooti‘a mai ia ratou tei upooti‘a.

Oia mau, e mea taa‘e to tatou mau tamataraa i teie nei mahana, e ere râ i te mea ohie. Aore e pupu taata iria, te faaruru nei râ tatou i te feia o te tamau noa i te tamata i te faaino. Aita tatou e faaruru nei i te mahana e te ûa e te ati, te faaruru nei râ tatou i te ava e te amuraa i te raau taero, te mau hoho‘a faufau, e te mau huru ino viivii, te nounou, te parau-ti‘a ore, e te tau‘a-ore-raa i te pae varua. Aita e utuafare tei tatarahia te aa e tei iritihia i rapae au i to ratou mau fare, te ite nei râ tatou i te faanahoraa o te utuafare e tae noa’tu i te faanahoraa hanahana no te faaipoiporaa, o te arohia nei e te mau pŭpŭ e te mau taata o te imi nei i te taui i te ohipa faufaa rahi e te hanahana no te utuafare i roto i te oraraa sotaiete.

E ere teie no te parau atu e mea hau atu i te teimaha to tatou mau tamataraa i teie nei mahana i te mau tamataraa i faaruruhia e te feia tei haere na mua’tu ia tatou. E mea taa ê noa. Aita te Fatu e ani ra ia tatou ia faatomo i te hoê pereoo huti ; te ani nei Oia ia tatou ia haapaari i to tatou faaroo. Aita oia e ani ra ia tatou ia haere na roto i te roaraa o te hoê fenua ; te ani nei râ Oia ia tatou ia haere i te tahi atu pae o te poromu no te farerei i to tatou taata tupu. Aita oia e ani ra e ia horoa tatou i te taatoaraa o ta tatou mau tao‘a no te fenua no te patu i te hoê hiero ; te ani nei râ Oia ia tatou ia horo‘a i ta tatou faufaa e to tatou taime noa’tu te mau titauraa no te oraraa i teie nei mahana ia tamau noa i te paturaa i te mau hiero e ia haere tamau i te mau hiero tei patu-a‘ena-hia. Aita Oia e ani nei ia tatou ia pohe i te pohe o te hoê tei taparahi-pohe-hia ; te ani nei râ Oia ia tatou i ora i te oraraa a te hoê pĭpĭ.

E taime faahiahia roa teie no te oraraa, e te mau taea‘e e te mau tuahine, e tei ia tatou noa i te amoraa i te hiro‘a tumu rahi no te haapa‘oraa o tei riro ei taipe no te mau u‘i matamua o te feia mo‘a i te mau mahana hopea nei. E ere teie te taime no te feia paruparu i te pae varua. Eita e nehenehe ia tatou ia vai parau-ti‘a noa i rapae. E ti‘a i to tatou mau iteraa papû ia vai hohonu, ma te mau aa varua i haamau papûhia i ni‘a i te păpă no te heheuraa. E ia tamau noa tatou e ti‘a’i i te faahaere te ohipa i mua mai te hoê nunaa fafauhia, haamo‘ahia, ma te faaroo i te taahiraa avae tata‘itahi, « e tae noa’tu ua faatupuhia te mau opuaraa atoa a te Atua, e e parau mai ai o Iehova Rahi e ua oti te ohipa ». Te pure haehaa nei au e ia na reirahia no tatou i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.