2008
« Te ti‘aturi nei au e ua ite Oe, e ua fifi roa matou »
Novema 2007


« Te ti‘aturi nei au e ua ite Oe, e ua fifi roa matou »

Te ite nei tatou na roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e ua riro te tahi mau tamataraa no to tatou maitai e ua faaauhia no to tatou iho haereraa i mua.

Hōho’a
Quentin L. Cook

I te tau to‘eto‘e i ma‘iri a‘e nei ua ri‘ari‘a roa ta‘u nei tamahine i te faahororaa i te pereoo uira na roto i te hoê vero hiona u‘ana. Ua faahaamana‘o mai oia i‘au i te hoê ohipa mai te reira te huru tei tupu ia‘u e ta‘u na tamaiti e piti e rave rahi mau matahiti i ma‘iri a‘e nei. E toru matahiti to ta‘u tamaiti na‘ina‘i, o Joe, e ta‘u tamaiti Larry e ono ïa matahiti. Te tere ra matou na ni‘a i te pereoo uira mai San Francisco e tae atu i Utaha i te ava‘e tiunu. E mea maitai roa te mahana.

A haamata ai matou i to matou tere na te tupuai mou‘a no Donner i te mau Mou‘a no Sierra Nevada, ua ta‘iri-ta‘ue-hia matou ma te faaara ore e te hoê vero hiona u‘ana. Aore roa te mau taata faahoro pereoo i ineine. Ua fati te hoê pereoo uta tauihaa na ropu i mua ia matou e ua haapiriha‘o e piti reni tereraa pereoo. Ua hee atu te tahi atu mau pereoo uta tauihaa e te tahi atu mau pereoo uira i rapae au i te poromu rahi. Ua vai matara noa te hoê tereraa poromu e ua tamata te mau pereoo uira e rave rahi e o matou atoa i te tape‘a maite ia ore ia hee atu i ni‘a i te tahi atu mau pereoo uira. I muri iho ua mau te taato‘araa o te mau tereraa pereoo.

Aita matou i faaineinehia no teie vero hiona i te ava‘e tiunu. Aita to matou e ahu mahanahana e mea iti roa te mori pereoo. Ua tauahi au i na tamaiti e piti ia vai mahanahana matou. I muri a‘e e rave rahi mau hora, ua haamata te mau pereoo paruru, te mau pereoo taipu hiona e te mau pereoo tavere i te faateatea i te mau pereoo uira tei tape‘a i te tereraa pereoo.

I te pae hopea ua huti atu te hoê pereoo tavere ia matou i te hoê fare titoraa mori i tera’tu pae o te tupuai moua. Ua niuniu vau i ta‘u vahine faaipoipo ma te ite e e ua haape‘ape‘a oia no te mea ua tia’i oia i te hoê niuniu i na pô atu ra. Ua ani oia mai te mea e nehenehe ta’na e paraparau i na tamaiti e piti. Ia tae i te taime o te tamaiti e toru matahiti, ma te reo rurutaina, ua parau oia, «te ti‘aturi nei au e ua ite oe, e ua fifi roa matou ! »

Ua nehenehe ia‘u ia parau e a paraparau ai ta maua tamaiti e toru matahiti i to’na metua vahine ma te parau atu ia’na e ‘e mea fifi roa matou’, ua noaa ia’na te tamahanahanaraa e te tamaruraa. Mai te reira atoa ta tatou mau pure ia haere ana‘e tatou i to tatou Metua i te Ao ra. Ua ite tatou e te haapa‘o nei Oia ia tatou i to tatou mau taime fifi.

E mea ti‘a ia tatou tata‘itahi ia faaû i te mau fifi e te mau tamataraa i roto i teie oraraa

Te ohipa ta‘u i faati‘a iho nei, noa’tu e ati fifi i ni‘a i te poromu, e mea poto ïa e aita e hopea i muri iho. Te mau tamataraa râ e te mau fifi e rave rahi ta tatou e faaruru nei i roto i te oraraa e mea u‘ana ïa e e au ra e hopea to ratou. E faaruru tatou tata‘itahi i teie mau mea i roto i te mau tauiuiraa o te oraraa. E rave rahi o te faaroo nei i teie amuiraa o te farerei nei i te mau fifi rahi roa i teie ihoa taime.

Ua nehenehe ia tatou ia taa i te ti‘aororaa a te peropheta Iosepha i muri a‘e i to’na faahapa-tano-ore-raa-hia e to’na tape‘a-raa-hia i te fare tapearaa no Liberty e rave rahi mau ava‘e. « E te Atua, teihea ra oe ? E teihea ra te ti‘ahapa o te tapo‘i nei i to oe na vahi tapuniraa? »

E mea tamahanahana te pahonoraa a te Fatu :

« E tau tamaiti, ia hau mai na to oe aau ; e vai poto noa mai to oe enemi e to oe mau ati ho‘i ;

« E i reira, mai te mea e faaoroma‘i maite oe i te reira e faateitei mai te Atua ia oe i te vahi teitei roa ra ».1

Te hoê o te mau haapiiraa faufaa rahi tei haamaramaramahia na roto i te Faaho‘i-raa-hia mai te evanelia oia ia e vai mai na pae e piti i te mau mea atoa no te faatupu i te parau-ti‘a.2 E ere teie nei oraraa i te mea ohie i te mau taime atoa, aita atoa i opuahia e e mea ohie; e taime no te tamataraa e no te faaiteraa. Mai ta tatou i tai‘o i roto ia Aberahama, « e e tamata tatou ia ratou i reira, ia ite tatou e, e haapa‘o anei ratou i te mau mea atoa ta te Fatu to ratou Atua e faaue ia ratou ra ».3 Ua haapii o Elder Harold B. Lee, « i te tahi mau taime e au ra te mau mea maitai roa no tatou e te mau mea o te afa‘i mai i te mau utu‘a mure ore e mau mea fifi roa i taua taime ra, e te mau mea i rahuihia ua riro ïa i te tahi mau taime e mau mea hinaaro-mau-hia ra ».4

E haamata te buka aamu, A Tale of Two Cities, e te parau tei faahiti-pinepine-hia : « E taime maitai roa‘e o te mau taime atoa; e taime ino roa‘e o te mau taime atoa ».5 Te haamaramarama nei te mau papa‘iraa mo‘a e te ite nei te mau u‘i atoa te mau tau maitai roa‘e e te mau tau ino roa‘e. Tei raro a‘e paatoa tatou i te aroraa i rotopu i te maitai e te ino,6 e te taa-ê-raa i rotopu i te maramarama e te poiri, te ti‘aturiraa e te ahoaho. Mai ta Elder Neal A. Maxwell i tatara, « e e mea faufaa rahi te ite-pinepine-raa i te mea maitai e te mea ino e tae noa’tu i te hopea o teie nei oraraa poto tahuti ».7 Ua ite tatou na roto i ta tatou mau haapiiraa e e upooti‘a te maitai i ni‘a i te ino,8 e o ratou o tei tatarahapa e tei haamo‘ahia e farii ïa i te ora mure ore.9

I te taime a papa‘i ai o Dickens tane i ta’na buka aamu, te tupu ra ïa te mau tutavaraa a te feia mo‘a matamua tei noho i te tuhaa tooa o te râ o te mau mou‘a.

Noa’tu to ratou faaroo amui ua faaruru te feia mo‘a e rave rahi mau fifi e ua faarue ratou ia Nauvoo ma te mau ti‘aturiraa huru rau. Ua hi‘o te tahi i mua ma te mana‘o tae ; vetahi ma te mana‘o pe‘ape‘a. Ua horo‘a mai o Helen Mar Whitney e Bathsheba Smith e piti na faahoho‘araa maitai. Ua vaiiho mai raua toopiti i te mau papa‘iraa no to raua mau mana‘o o te haaputapû i te aau.

Ua papa‘i te tuahine Whitney i ta’na mau ti‘aturiraa i te taime a faarue ai ratou ia Nauvoo, « … e haaputu vau i te hiti ta‘u mau ripene na‘ina‘i atoa, ta‘u mau taamu arapoa, e ta‘u mau taura taamu, e te tahi atu, no te mea te haere nei matou i te hoê vahi eita e nehenehe ia matou ia hoo mai i te reira. Te haere nei matou i rapae au i te ao no te ora i tera’tu pae o te mau Mou‘a Ofa‘i aore vetahi ê e hinaaro i te haere… Aore roa e feia moni aore râ e feia vêvê i rotopu ia matou, e feia parau-ti‘a e te viivii ore râ ».10 Ua î te mau parau a te tuahine Whitney i te mana‘o anaanatae.

Ua papa‘i atoa te tuahine Bathsheba i te mau mana‘o tei î i te faaroo, te vai nei râ te mana‘o tapitapi. Ua ite oia i te mau taata iino i te aroraa i te feia mo‘a i Missouri, e tei reira oia i te poheraa o te aposetolo David W. Patten.

Haamana‘oraa i te ti‘avaru-raa-hia i Nauvoo, ua papa‘i oia e : « Ta‘u ohipa hopea i taua vahi faufaa rahi ra o te tamâraa ïa i te mau piha, te poromuraa i te tahua, e te tuuraa i te purumu i te vahi matauhia i muri mai i te opani. I muri iho ma te mana‘o oto i roto i to‘u aau… ua tapiri maru noa mai au i te opani e ua haere i te hoê vahi matau-ore-hia… ua haere ma te faaroo i te Atua ma te hoê â haapapûraa e e haamauhia te evanelia i te pae hopea i te pae tooa o te râ e e parau mau e e vai mai te mau parau tumu, ta‘u i ite i roto i taua mau tau fifi ra i Missouri ».11

Ua vai puai noa teie na vahine feia mo‘a i te mau mahana hopea nei i roto i te evanelia i roto i te taato‘araa o to raua oraraa e ua tavini maitai raua no te paturaa ia Ziona, ua faaruru â raua toopiti te tahi atu mau tamataraa e mau ati ta raua i faaoroma‘i toopiti atoa ra ma te itoito.12 Noa’tu te mana‘o tae o te tuahine Whitney, ua pohe ta’na na tamarii matamua e toru i te taime fanauraa e aore râ fatata i te fanauraa–e piti i roto i to’na tere atea mai Nauvoo e tae atu i Roto Miti.13 Ua haamaitai mai te tuahine Whitney ia tatou na roto i ta’na mau papa‘iraa no te paruru i to tatou faaroo e ua riro oia e metua vahine no te aposetolo Orson F. Whitney.

Ua papa‘i te tuahine Smith i te vêvê, te ma‘i e te mau fifi ta te feia mo‘a i faaruru a haere ai ratou i te pae tooa o te râ.14 I te ava‘e mati no te matahiti 1847 ua pohe to’na metua vahine e i te ava‘e i muri iho ua fanauhia mai te piti o ta’na tamaiti, o John. E mea poto roa ta’na papa‘iraa no ni‘a i te ohipa tei tupu, « o oia ta‘u tamarii hopea, e ua ora noa oia e maha hora ».15 I muri iho i roto i to’na oraraa ua riro oia ei tuahine faatere i roto i te hiero no Roto Miti e te maharaa o te peresideni rahi no te Sotaiete Tauturu.

Ua putapu roa to tatou aau i te mau fifi ta te feia mo‘a matamua i faaruru. Ua faaite o Brigham Young i to’na mau mana‘o no ni‘a i teie mau fifi ma te ataata i te ava‘e febuare matahiti 1856 a parau ai oia : « E parau paha vau i te tahi parau no te mau ati. Ua ite outou e, ua parau a‘e na vau ia outou e te ri‘ari‘a ra te hoê o outou i te pohe i te po‘iâ, a vaiiho ia’na ia haere ê, i te vahi ua rava‘i te maa. Aita vau i feruri a‘e i te pohe po‘iâ, inaha, e tae noa’tu i te taime ua pau te ateni hopea i te amuhia, mai te hopea o te tari‘a e tae atu i te aero, eita ïa vau e ri‘ari‘a i te pohe i te po‘iâ ».

Ua parau faahou Oia e, « e rave rahi te taata aita i noaa ta ratou ohipa, eita râ e maoro, e tae i te tau tanuraa maa, eita ho‘i tatou e roohia i te ati, maori râ mai tei titauhia no to tatou maitai ».16

Te mau tamataraa ta tatou e faaruru nei i teie nei mahana hoê â ia i te mau tamataraa no mutaa ihora. Ua faatupu iho nei te mau fifi no te tereraa faufaa i te hepohepo na te ao atoa nei. E ere te mau fifi no te pae ohipa e te pae faufaa i te ohipa apî. E rave rahi mau taata e faaruru nei i te mau fifi i te pae tino e te pae feruriraa. Te faaruru nei te tahi atu mau taata i te fifi i roto i te faaipoiporaa e te mau tamarii haapa‘o ore. Ua ere te tahi i to ratou mau taata herehia. Te faatupu nei te mau raveraa i te mau raau taero e te tahi mau ohipa tano ore e te iino i te oto. Noa’tu eaha te tumu no te mau tamataraa, te faatupu nei te reira i te mauiui e te oto i te mau taata e te feia e here nei ia ratou.

Te ite nei tatou na roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a e ua riro te tahi mau tamataraa no to tatou maitai e ua faaauhia no to tatou iho haereraa i mua.17 Ua ite atoa tatou e e ma‘iri mai te ûa i ni‘a i te parau-ti‘a e te parau-t‘a ore.18 E parau mau atoa e eita te mau ata atoa ta tatou e ite nei e riro ei ûa. Taa ê noa’tu te mau titauraa, te mau tamataraa, e te mau fifi ta tatou e faaoroma‘i nei, tei roto i te haapiiraa tamahanahana no te Taraehara tei faatupuhia e Iesu Mesia te haapiiraa a Alama e e rave te Faaora i ni‘a iho Ia’na to tatou mau paruparu, e « … e faaora oia i to’na mau taata i to ratou paruparu ra ».19

Ua haamaramarama mai te mau papa‘iraa mo‘a e te mau peropheta no te mau mahana hopea nei e e vai mai te mau matahiti o‘e e te mau matahiti auhuneraa.20 Te tia’i nei te Fatu e ia ineine tatou no te mau tamataraa e rave rahi o te tae mai. Ua parau Oia, « … mai te mea râ ua vai ineine noa outou e ore outou e măta‘u ».21 Te tuhaa o te hepohepo ta‘u i ite i te tereraa’tu na roto i te mau Sierras i roto i taua vero hiona ra e rave rahi mau matahiti i teie nei, ua tupu ïa no te mea aita vau i vai ineine no teie ohipa tei tupu ta‘ue mai. Te hoê o te mau haamaitairaa rahi a te mau papa‘iraa mo‘a o to ratou ïa faaararaa mai ia tatou i te mau tamataraa mana‘o-ore-hia o te tupu pinepine râ. E mea maitai e ia vai ineine noa tatou no ratou. Te hoê rave‘a no te faaineineraa o te haapa‘oraa ïa i te mau faaueraa.

I roto i te mau vahi e rave rahi i roto i te Buka a Moromona ua fafauhia i te mau taata e e manuïa ratou i ni‘a i te fenua, « ia haapa‘o maitai ratou i te mau faaueraa ».22 E mea pinepine teie fafauraa i te apeehia e te faaararaa e ia ore ratou e haapa‘o i te mau faaueraa a te Atua, e e tapu-ê-hia ratou i To’na ra aro.23 E mea maramarama maitai e ua riro te fariiraa i te mau haamaitairaa a te Varua—te utuuturaa a te Varua Maitai—ei tuhaa faufaa rahi no te manuïaraa i ni‘a i te fenua e ia vai ineine.

Noa’tu eaha to tatou mau tamataraa, e te oraraa auhune ta tatou e fana‘o nei i teie nei mahana, e riro ïa tatou ei taata aau mehara ore mai te mea eita tatou e oaoa i to tatou mau haamaitairaa. Noa’tu te natura mau o te mau ati ta te feia mo‘a i faaruru, ua paraparau te peresideni Brigham Young no ni‘a i te auraa o te aau mehara. Ua parau oia, « aita vau i ite i te hara rahi atu i te hara no te mauruuru ore, maori râ te hara aau mehara ore ».24

Haamauruuru i te Faaora e no Ta’na Taraehara

E ti‘a ia tatou ia haamauruuru rahi i te Faaora e Ta’na Taraehara. Ua ite matou e e rave rahi te feia o te faaroo mai i teie nei amuiraa o te faaruru nei i te mau tamataraa e te mau ati rahi e ua riro te mana‘o tumu i roto i to ratou aau ia haafatata ana‘e ratou i to tatou Metua i te Ao ra na roto i te pure o teie ïa « te ti‘aturi nei au e ua ite Oe, e ua fifi roa vau ».

E faaite atu vau ia outou te hoê aamu mau no te hoê tuahine, o Ellen Yeates no Grantsville, Utaha. I te omuaraa no te ava‘e atopa e 10 matahiti i teie nei ua apa aroha atu oia i ta’na tane faaipoipo, o Leon, a haere ai oia i ta’na ohipa i Roto Miti. O teie te taime hopea e ite ora ai oia ia Leon. Ua û oia e te hoê taure‘are‘a tane e 20 matahiti te paari tei taere no te tae atu i ta’na ohipa matamua e tei tamata i te tere atu na mua i te hoê pereoo uira e tere maru ra e ua tupu te ati poromu e ua pohe na taata faahoro pereoo e piti atoa ra i tera ihoa taime. Ua parau te tuahine Yeates i muri a‘e i na muto‘i poromu e piti tei faaite ia’na i te parau apî e ua î roa oia i te hiti mahuta e te mauiui.

Ua papa‘i oia, « a tamata ai au i te feruri i te oraraa i mua, te mea noa ta‘u e nehenehe e ite o te pouri ïa e te mauiui ». Te hoa maitai roa‘e o ta’na tane faaipoipo o te episekopo ïa no te paroita no taua taure‘are‘a ra. Ua niuniu atu te episekopo i te tuahine Yeates e ua parau atu ia’na e ua hinaaro te metua vahine o te taure‘are‘a, o Jolayne Willmore, i te paraparau ia’na. Te haamana‘o nei oia, « ua mauiui au no te mea ua haapa‘o noa vau i to‘u iho oto e to‘u iho mauiui e aita vau i mana‘o noa‘e i teie taure‘are‘a e to’na utuafare. Ua ite ihora vau e teie te hoê metua vahine tei roto i te mauiui rahi atu i to‘u. Ua faati‘a oioi noa vau no te hoê farereiraa ».

I to te taea‘e e te tuahine Willmore taeraa mai, ua faaite raua i to raua oto rahi no te mea ua riro ta raua tamaiti ei tumu no te pohe o Leon e ua horo‘a atu ia’na te hoê hoho‘a no te Faaora o te tape‘a ra i te hoê tamahine iti i roto i to’na na rima. Ua parau te tuahine Yeates, « i te mau taime fifi roa, e hi‘o vau i teie nei hoho‘a e e haamana‘o vau e ua ite maitai te Mesia ia‘u. Ua ite oia i to‘u faaea-otare-noa-raa e to‘u mau tamataraa ». Teie te hoê papa‘iraa mo‘a o te tamahanahana i te tuahine Yeates, « no reira, ia oaoa, eiaha e mata‘u, no te mea tei pihai iho ïa vau, o te Fatu, ia outou na ».25

I te mau ava‘e atopa atoa e haere amui te tuahine Yeates e te tuahine Willmore (tei ô nei raua toopiti i te Pû Amuiraa i teie mahana) i te hiero no te haamauruuru no te Taraehara a Iesu Mesia, no te opuaraa no te faaora, no te mau utuafare mure ore, e no te mau fafauraa e taati amui nei te mau tane e te mau vahine faaipoipo e te mau utuafare i na pae e piti no te paruru. Ua parau te tuahine Yeates no te faahoperaa, « ua ite rahi au na roto i teie nei tamataraa i te here o to‘u Metua i te Ao ra e o to‘u nei Faaora tei ore i iteahia e au na mua’tu ». Ua faaite papû oia e, « aore e oto, e mauiui, e ma‘i rahi e ore e noaa i te Taraehara a te Mesia e te aroha o te Mesia i te faaora ».26 Auê ïa hoho‘a nehenehe no te here e te faaoreraa hapa ta teie nei na tuahine e piti i faaite mai. Ua faati‘a te reira i te Taraehara a Iesu Mesia ia ohipa i roto i to raua na oraraa.

A haamana‘o i te Faaora i roto i te ô no Getesemane i te taime no te Taraehara, e no to’na mamae rahi ua tahe mai ra te toto na te mau poa’toa.27 Tei roto i Ta’na tuoraa i To’na ra Metua te parau Abba.28 E nehenehe te reira e faarirohia ei tuoraa na te hoê tamaiti tei roohia i te ati i to’na metua tane, « e tau Metua e, ia ti‘a ra, e hopoi ê atu i teie nei a‘ua, ia tupu râ to oe hinaaro eiaha to‘u ».29 Te faaite papû atu nei au e e tapo‘i te Taraehara a Iesu Mesia i te taatoaraa o te mau tamataraa e te mau fifi ta tatou atoa e faaruuru i roto i teie nei oraraa. I te mau taime e hinaaro paha tatou i te parau, « te ti‘aturi nei au e ua ite Oe, e ua fifi roa vau », e nehenehe ia tatou ia haapapûhia e tei reira Oia, e e paruruhia tatou i roto i To’na na rima here.

I te taime a anihia’i to tatou peropheta herehia, te peresideni Thomas S. Monson i to’na mahana fanauraa i te ava‘e atete i ma‘iri a‘e nei eaha ra te tao‘a aroha maitai ta te mau melo na te ao taatoa e nehenehe e horo‘a na’na, ua parau oia ma te feaa ore, « … A imi i te tahi taata e fifi to’na… e a rave te tahi mea no ratou ».30

O vau nei e o outou atoa, te mauruuru nei ia Iesu Mesia, te Faaora no te taata nei. Te faaite papû atu nei au e o Oia te Faaora e te Taraehara no te ao nei. I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 121:1, 7–8

  2. A hi‘o 2 Nephi 2:11.

  3. Aberahama 3:25.

  4. Harold B. Lee, The Fall of Man, (a‘oraa tei horo‘ahia i te hoê pureraa na te mau orometua no te Seminaire e te Institut, i te 23 no tiunu 1954).

  5. Dickens, Charles, A Tale of Two Cities (Sugnet Classic, 1997), 13.

  6. A hi‘o 2 Nephi 2:15–16.

  7. Neal A. Maxwell, « Enduring Well », Liahona, Eperera 1997, 12.

  8. PH&PF 19:2–3 ; 133:64.

  9. A hi‘o PH&PF 133:62 ; 14 7 ; Ioane 17:3.

  10. A Woman’s View, Helen Mar Whitney’s Reminiscences of Early Church History, nene‘iraa Jeni Broberg Holzafel e Richard Neitzel Holzapfel (1997), 329-30.

  11. Bathsheba W. Smith, Autobiography, nene‘ihia e Alice Merrill Horne, typescript, 15, ei faahitiraa i roto i te Maurine Jensen Proctor e Scot Facer Proctor, hoho‘a tamata, « Joseph, Joseph, Joseph: The Temple Has Returned to Nauvoo, Tuhaaa 4, ‘Lift Up Thine Eyes », Meridian Magazine, 2002, http://www.meridianmagazine.com/photo essay/020522nauvoo/020522nauvoo3.html.

  12. A hi‘o Etera 12:6.

  13. A hi‘o Whitney, 491.

  14. A hi‘o Heidi Swinton, « I Gently Closed the Door, » i roto i te Heroines of the Restoration, nene‘iraa na Barbara B. Smith e Blythe Darlyn Thatcher (1997), 134

  15. Bathsheba W. Smith, i roto i te Heroines of the Restoration, 134.

  16. Te mau Haapiiraa a te mau Peresideni o te Ekalesia : Brigham Young, (piha haapiiraa na te Autahu‘araa a Melehisedeka e te Sotaiete Tauturu, 1997) 177.

  17. A hi‘o PH&PF 122:7.

  18. A hi‘o Mataio 5:45.

  19. Alama 7:12.

  20. A hi‘o Genese 41:29–31 ; Gordon B. Hinckley, « To the Boys and to the Men », Liahona, Tenuare 1999, 65.

  21. PH&PF 38:30.

  22. A hi‘o 2 Nephi 4:4.

  23. A hi‘o Alama 36:30.

  24. Te mau Haapiiraa : Brigham Young, 177.

  25. PH&PF 68:6.

  26. Ellen Yeates, aamu tei horoahia e ana iho i te Amuiraa no te Tĭtĭ no Grantsville, i te Tufaa no Pô Mahana Maa, i te 16 no Febuare 16, 2008.

  27. A hi‘o PH&PF 19:18.

  28. Mareko 14:36.

  29. Mataio 26:39.

  30. Thomas S. Monson, faahitihia i roto i te Gerry Avant, « Prophet’s Birthday: Milestone no 81 », Church News, 23 no Atete 2008, api. 4.