2008
Te oaoa, ta outou faufaa ai‘a
Novema 2007


Te oaoa, ta outou faufaa ai‘a

To tatou ti‘araa matahiapo—e te tumu no to tatou tere rahi i ni‘a i teie fenua—o te imiraa ïa e te iteraa i te oaoa mure ore.

Hōho’a
Dieter F. Uchtdorf

E to‘u mau tuahine here, te oaoa nei au i teie taime matamua no‘u ia paraparau i te mau vahine o te Ekalesia tei haaputuputuhia i te mau vahi atoa o te ao nei. Te oaoa nei matou i teie mahana te taeraa mai te peresideni Monson e te Peresideni Eyring. Ua haaputapu te pŭpŭ himene i to matou aau. Ua faauruhia matou e te mau parau poro‘i a te tuahine Thompson, te tuahine Allred e te tuahine Beck.

I to‘u iteraa e o vau te ti‘a i rotopu ia outou i teie mahana, ua haamana‘o vau i te mau tuahine e rave rahi tei hamani i to‘u oraraa : ta‘u vahine faahiahia mau o Harriet, to‘u metua vahine, to‘u metua hoovai vahine, to‘u tuahine, ta‘u tamahine, ta‘u huno‘a vahine e e rave rahi mau hoa. I roto i to‘u oraraa taatoa ua haaati-noa-hia na vau te mau vahine tei faauru, tei haapii e tei faaitoito ia‘u. Te tumu no to‘u huru i teie mahana, o teie mau tuahine faahiahia roa. I te mau taime atoa e putuputu vau e te mau tuahine o te Ekalesia, mai te huru e, tei rotopu vau i te mau varua faahiahia. Te oaoa nei au i te taeraa mai iônei, oaoa no to outou mau taleni, to outou aroha, e ta outou taviniraa. Te mea rahi roa’tu, maori râ, te oaoa nei au i to outou huru : e mau tamahine tao‘a rahi e te faufaa mure ore na to tatou Metua i te Ao ra.

Ua papû ia‘u e, e ere teie i te parau hitimahuta, i te mea e, te vai ra te taa-ê-raa papû i rotopu i te tane e te vahine—i te pae tino, te pae feruriraa e i te pae aehuehuraa. Te hoê o te mau rave‘a maitai a‘e no te haapapû i te reira, maori râ, tei roto ïa i te huru no te tunuraa maa a ta‘u vahine e ta‘u nei.

Ia faaineine ana‘e o Harriet i te maa, e mea taa ê mau to’na au. Ua rau te huru o te maa ta’na e hamani, no tera e tera fenua, e e mea pinepine oia i te hamani i te maa no te mau fenua ta maua i ratere. E mea maere mau te huru no ta’na faanahoraa i te maa. No te nehenehe o te reira, mai te huru e, e hara rahi ia amu i te reira. E oaoaraa ïa no te mata e no te opu atoa.

Tera râ noa’tu te maitai, te nehenehe e te au o te mau mea atoa, e mea papû maitai e, e faaite mai Harriet i to’na mana‘o tatarahapa no te tahi mea aita i afaro roa. E parau mai oia e, « Te pe‘ape‘a nei au i te mea e, ua rahi roa te re‘a tinito », e aore ra, « i te taime i muri nei, ia mana‘o vau, e mea maitai a‘e e tuu vau maa vahi iti a‘e â te cari e hoê a‘e â raore tarona màrô ».

E faaau vau i teie nei i ta’na tunuraa e ta‘u. No teie a‘oraa ta‘u, ua ani au ia Harriet ia faaite mai ia‘u e, eaha te maa ta‘u i ite maitai a‘e i te tunu.

Ta’na pahonoraa : huero moa farai.

E farai hoê noa pae.

E ere râ te reira ana‘e.Te vai ra hoê maa taa ê ta‘u i ite i te hamani tei parauhia te Knusperchen. Ia faaroohia to’na i‘oa, e au e, e maa o te itehia i roto i te hoê fare tamaaraa faahiahia mau. Teie ra, te hinaaro nei au e faaite atu ia outou e mea nahea ia hamani ia’na. E tapupu faahu‘a te faraoa e e tunu haapaapaa rii i te reira e piti taime.

Tera ïa to’na raveraa !

No reira, i roto i te huero moa farai noa’tu te hinuhinu, e te Knusperchen noa’tu e ua paapaa roa te reira, ia tunu ana‘e au, e au vau mai te hoê aito.

Penei a‘e teie taa-ê-raa i rotopu i ta‘u vahine e o vau nei, o te hoê faarahiraa parau, tera ra te faaite nei te reira i te hoê mea taa‘e atu i te hamaniraa i te maa.

No‘u nei, te faaite nei te reira i to tatou mau tuahine i te tahi taime te faafaufaa ore nei ratou i to ratou mau aravihi—te haapa‘o noa ra ratou i te mau mea aita ta ratou e aore ra, i te mau mea e ere i te mea maitai roa, aita râ ratou e haapa‘o ra i te mau mea tei faaotihia, e o vai mau ratou.

Te ite nei paha outou i te reira huru i roto i te hoê taata ta outou i mâtau maitai.

Te parau apî maitai o te faaite atoa ra te reira huru o te hoê aravihi nehenehe roa : oia hoi, te hinaaro hohonu ia imi i te mau rave‘a atoa ia faatupu i te oaoa i roto i te Fatu. Te fifi râ, e nehenehe atoa te reira e faatupu mai i te inoino, te rohirohi, e te oaoa ore.

Te feia atoa o tei rohirohi

I teie mahana te hinaaro nei au e paraparau atu ia outou o te faafaufaa ore nei ia outou, te itoito ore e aore ra tei rohirohi—haapoto noa, te hinaaro nei au e paraparau ia tatou paatoa.

Te pure atoa nei au ia faananea te Varua Maitai i ta‘u mau parau e ia horo‘a i roto i te tahi atu auraa, te iteraa, e te faaururaa.

Ua ite tatou e, i te tahi taime, e mea fifi roa ia tape‘a noa i to tatou upoo i rapae i te pape. I roto i to tatou nei ao tauiui, te mau titauraa, e te mau tabula ohipa e rave, i te tahi taime, mai te mea ra e, eita roa’tu e nehenehe e ape i te mana‘o tahiti o te mauiui e te oto.

Aita vau e parau nei e nehenehe noa ta tatou e pata i te pataraa no te tape‘a i te mau mana‘o haaparuparu o te haape‘ape‘a nei ia tatou. E ere teie a‘oraa ta‘u i te a‘oraa faaitoito e aore ra, no te tamata i te faaitoito i te mau taata te taahi nei i roto i te one mure ia feruri e, te taravarava noa ra ratou i te pae tahatai. Ua ite au e, i roto i to tatou paatoa oraraa te vai nei te tahi mau pe‘ape‘a. Ua ite au e, i teie mahana te vai ra te tahi mau aau tei roto i te oto rahi. E te tahi atu te aro nei ïa ratou i te măta‘u o te haape‘ape‘a i te varua. No te tahi pae, ua riro te vai-otahi-noa-raa to ratou ïa ati muhu ore.

E ere teie mau mea i te mea faufaa ore.

Area râ, te hinaaro nei au e paraparau e piti na parau tumu o te riro i te tauturu ia outou ia iteahia te haere‘a e tae atu ai i te hau ra, te tia‘iraa, e te oaoa—noa’tu tei roto outou i te ati e te pe‘ape‘a. Te hinaaro nei au e paraparau i te parau no te oaoa o te Atua e nahea e ti‘a ai ia tatou tata‘itahi ia tamata i te reira noa’tu te teimaha e vai ra i ni‘a ia tatou.

Te oaoa o te Atua

Na mua roa, e ui atu vau i te hoê uiraa : « I to outou mana‘oraa, eaha te oaoa rahi a‘e ? » I to‘u mana‘o, te pahonoraa i te reira uiraa maori râ « te oaoa ïa o te Atua ».

Teie te uiraa i muri iho : « Eaha te oaoa o to tatou Metua i te Ao ra ? »

Eita paha e nehenehe e pahono i teie uiraa no te mea, e ere To’na haere‘a i to tatou. « Mai te ra‘i nei ho‘i e teitei rahi to’na i to te fenua, oia atoa to te [Atua]ra haere‘a, e teitei ïa i to [tatou] haere‘a, e [To’na] ra mau mana‘o [teitei] i to [tatou] ra mau mana‘o ».1

Noa’tu e « aita tatou i ite i te auraa o te mau mea atoa », ua ite tatou e « ua aroha [te Atua] i ta’na mau tamarii »2 no te mea ua parau Oia e, « inaha, o teie ho‘i ta‘u ohipa e to‘u hanahana hoi—ia faatupu i te tahuti ore e te ora mure ore o te taata nei ».3

E ti‘a i te Metua i te Ao ra ia faatupu i teie na titauraa rahi e piti—te tahuti ore e te ora mure ore o te taata—no te mea Oia te Atua no te poieteraa e no te aroha. Te poieteraa e ia aroha, e piti teie na titauraa tei faatupu i te oaoa ti‘a mau o to tatou Metua i te Ao ra. Te poieteraa e ia aroha, e piti teie na ohipa ta tatou, Ta’na mau tamarii varua, e ti‘a e e titauhia ia haa.

Te ohipa o te poieteraa

Te hinaaro e poiete o te hoê ïa o te mau hinaaro hohonu o te varua taata. Noa’tu te huru o ta tatou mau taleni, to tatou ite haapiiraa, to tatou mau ite e aore ra, to tatou mau aravihi, te vai ra i roto ia tatou tata‘itahi te hinaaro ia poiete i te hoê mea tei ore â i vai na.

E nehenehe tatou tata‘itahi e poiete. Aita e titauhia te moni, te ti‘araa, e aore ra, te mana no te poiete i te hoê mea maitai e aore ra te nehenehe.

E horo‘a mai te poieteraa i te oaoa hohonu e te faaotiraa. E faananea tatou ia tatou iho e ia vetahi ê ia rave ana‘e tatou i te « materia faanahonaho-ore-hia » i roto i to tatou rima a hamani ai i te hoê mea nehenehe—e aita vau e parau nei i te parau no te tamâraa i te mau piha o ta outou mau tamariirii.

E parau paha outou e, « e ere au i te hoê taata poiete. Ia himene ana‘e au, tei ni‘a rii noa a‘e au e aore ra, tei raro rii noa a‘e i te nota mau. Aita ta‘u e nehenehe e papa‘i i te hoê reni ma te faaohipa ore i te hoê raau reni. E hoê noa iho hamaniraa no te faraoa mai te papie ra ia te huru e aore ra, mai te tape‘a opani ».

Mai te mea e, mai tera atoa outou, a feruri faahou, e a haamana‘o e, e tamahine varua outou na te taata poiete rahi roa a‘e o te ra‘i-nui-atea nei. E ere anei i te mea faahiahia ia feruri e, to tatou mau varua, ua hamanihia ïa e te hoê Atua hamani hope ore e te aroha mure ore ? A feruri na i te reira—te tino o to outou varua, o te hoê ïa ohipa faahiahia roa, to’na nehenehe, to’na ohuraa, e to’na aravihi, aita e nehenehe ia parau.

Tera ra, eaha te tumu i hamanihia ai tatou ? Ua hamanihia tatou no te opuaraa taa‘e e te titauraa ia farii tatou i te îraa o te oaoa.4 To tatou ti‘araa matahiapo—e te tumu no to tatou tere rahi i ni‘a i teie fenua—o te imiraa ïa e te iteraa i te oaoa mure ore. Te hoê o te mau rave‘a tei iteahia ia tatou maori râ, na roto ïa i te poieteraa i te tahi mau mea.

Mai te mea e metua vahine outou, te apiti nei outou e te Atua i roto i Ta’na ohipa no te poieteraa—eiaha noa no te hamaniraa i te mau tino i‘o e te ivi no ta outou mau tamarii, maori ra atoa no te haapiiraa e te aupururaa ia ratou. Mai te mea aita outou i riro ei metua vahine i teie nei, te mau taleni no te poieteraa e faarahi ia ia outou no te faaineineraa ia outou i teie mahana, i roto i teie oraraa e aore ra i muri mai.

E feruri paha outou e, aita to outou e taleni, tera râ, e mana‘o hape te reira, i te mea e, e taleni e e horo‘a ana‘e to tatou paatoa, tatou tata‘itahi.5 Aita te oti‘a o te poieteraa i hope i ni‘a i te oti‘a o te hoê pa‘epa‘e papa‘i hoho‘a, e aore ra, i te hoê api parau, aita ho‘i e titauhia te hoê purumu, te hoê penitara, e aore ra, te mau auri o te hoê piano. Te poieteraa o te tuuraa mai ïa i te mau mea aita i itehia na na mua a‘e—te û o te mau aua tiare, te mau utuafare au maitai, te mau haamana‘oraa o te utuafare, e te ata tamau.

Te mea ta outou e hamani, aita ïa e titauhia ia oti nehenehe maitai—No reira, mai te mea, e mea hinu rii te huero moa, e aore ra, ua paapaa te faraoa ? Eiaha e vaiiho i te mata‘u o te manuïa ore ia haaparuparu ia outou. Eiaha e vaiiho i te reo faaino ia haaparuparu ia outou—noa’tu e no rapae mai e aore ra no roto mai te reira reo i te haereraa mai.

Mai te mea e,e tamau noa â outou i te feruri e, aita ta outou e nehenehe e poiete, haamata na ni‘a i te mea na‘ina‘i. A tamata ia hi‘o e ehia rahiraa ata ta outou e nehenehe e poiete, a papa‘i i te hoê rata haamauruuru, a haapii i te hoê aravihi apî, a imi i te hoê vahi e nehenehe e faanehenehe atu â e a faanehenehe i te reira.

Fatata hoê tenetere e te afa i ma‘iri a‘e nei, ua paraparau mai te peresideni Brigham Young i te feia mo‘a o teie tau. « E ohipa rahi tei titauhia i te feia mo‘a ia rave », te na reira ra oia. « Haere i mua e a haamaitai, e a faanehenehe i te mau mea atoa ati a‘e ia outou. A faahotu i te fenua e a faahotu i to outou feruriraa. A patu i te mau oire, faanehenehe i to outou fare, a tanu i te mau tiare, te mau tumu raau, te mau ô vine, a faariro i te fenua ei fenua nehenehe, e ia hi‘o ana‘e ho‘i outou i te ohipa i faaotihia e outou, a na reira ma te oaoa, e ia oaoa ho‘i te mau melahi ia haere mai e mataitai i to outou vahi faaearaa nehenehe. A tia’i noa’tu ai i te reira taime, a imi tamau noa i te faaî i to outou feruriraa i te mau mea maitai atoa o te Varua o te Mesia ».6

Rahi noa’tu to outou ti‘aturiraa i ni‘a i te Varua, rahi noa’toa’tu to outou aravihi no te poiete. Ta outou tera haamaitairaa i roto i teie nei oraraa e to outou tera haere‘a i roto i te oraraa a muri a‘e. E te mau tuahine, a ti‘aturi i te Varua. Ia haapa‘o ana‘e outou i te mau horo‘araa atoa o to outou oraraa i te mau mahana atoa, e ia poiete i te hoê mea nehenehe e te faufaa, aita ïa outou e haamaitai noa ra i te ao ati a‘e ia outou nei, te ao atoa râ i roto ia outou.

Ia aroha

Ia aroha o te tahi ia ohipa rahi a to tatou Metua i te Ao ra, e o te hoê atoa ïa huru faufaa rahi o to tatou ti‘araa taata. Ua faauehia ia tatou ia « aupuru i te feia paruparu, a faateitei mai i te rima tautau ra i ni‘a, e a faaetaeta i te mau turi avae paruparu ra ».7 Ua ite-papu-hia te huru o te mau pĭpĭ a te Mesia i tera tau e tera tau o te ao nei na roto i to ratou aroha. O ratou tei pee i te Faaora, « ua au ia outou ia oto, a oto ai te feia oto ra ; … e ia haamahanahana ia ratou tei au ia haamahanahanahia ra ».8

Ia haere ana‘e tatou e haamaitai i te oraraa o vetahi ê, e haamaitai-atoa-hia to tatou oraraa. Na te taviniraa e te tusia e iriti i te mau haamaramarama o te ra‘i, a niniihia mai ai te mau haamaitairaa ma‘itihia i ni‘a ia tatou. Oia mau, e ataata mai to tatou Metua here i te Ao ra i ni‘a i te feia e aupuru i Ta’na mau tamarii rava‘i ore.

Ia faateitei ana‘e tatou ia vetahi ê, te faateitei rii atoa ra ïa tatou ia tatou iho. Ua haapii mai te peresideni Spencer W. Kimball e, « rahi noa’tu ta tatou taviniraa i to tatou taata tupu mai te au i tei titauhia, e rahi noa’toa’tu ta tatou e farii i roto i to tatou varua ».9

Ua ti‘aturi te peresideni Gordon B. Hinckley i te mana faaora o te taviniraa. I muri a‘e i te poheraa ta’na vahine, ua faaite oia i te hoê hi‘oraa maitai i to te Ekalesia na roto i te horo‘araa i to’na taime taatoa i roto i te ohipa e i te taviniraa ia vetahi ê. Te parauhia ra e, ua parau te peresideni Hinckley i te hoê vahine ua pohe ta’na tane aita i maoro roa, « na te ohipa e faaora i to oe oto. A tavini ia vetahi ê ».

E mau parau hohonu teie. Ia haamo‘e ana‘e tatou ia tatou iho i roto i te taviniraa ia vetahi ê, e iteahia ia tatou to tatou iho oraraa e to tatou iho oaoa.

Ua faahiti atoa te peresideni Lorenzo Snow i te hoê mana‘o mai te reira rii te huru : « Mai te mea e, te vai ra te mana‘o tapitapi i roto ia outou, a hi‘o na i piha‘i iho ia outou e a imi i te tahi taata tei roto i te tahi huru ino atu â i to outou; a haere e farerei ia’na e a imi eaha to’na fifi, e i muri iho, a tamata i te tatara i te reira ia au i te paari ta te Fatu i horo‘a mai ia outou ; e te ohipa matamua ta outou e ite, ua pee tera huru tapitapi to outou, e ite outou i te mama i ni‘a ia outou, tei ni‘a iho te Varua o te Fatu ia outou, e mai te mea ra e, ua anaana te mau mea atoa ».10

I roto i te ao mana‘o rahi o teie mahana, te mau faanahoraa o te afata teata, e te mau buka arata‘i o te horo‘a mai i te mana‘o hau, e riro ïa teie a‘oraa ta‘u ei pato‘iraa i te huru i matarohia. I te tahi taime, te parauhia maira ia tatou e, i te tahi taime, te pahonoraa no to tatou mau ma‘i o te hi‘oraa ïa i roto ia tatou iho, ia faaoaoa ia tatou iho, ia haamau‘a na mua e i muri iho e aufau ai, e ia faatia i to tatou iho mau hinaaro, noa’tu te fifi ra te mau taata e haaati ra ia tatou. Te vai ra te tahi taime e mea ti‘a ia tatou ia haapa‘o i to tatou iho mau hinaaro na mua, eita te reira e arata‘i ia tatou i roto i te oaoa tamau.

E mauhaa i roto i te rima o te Fatu

Te ti‘aturi nei au e te mau vahine o te Ekalesia, noa’tu te huru o to ratou matahiti e aore ra te huru o te utuafare, ua maramarama e te faaohipa maitai nei i te mau parau a James Barrie te taata i papa‘i i te aamu o Peter Pan : « Te feia e hopoi mai i te mahana i roto i te oraraa o vetahi ê ra eita ïa e ti‘a ia ratou ia tape‘a i te reira no ratou iho ».11 Pinepine au i te ite i te mau ohipa maitai muhu ore e te aroha mai roto mai i te mau tuahine teitei tei horo‘a ia ratou iho i roto i te ohipa aroha. E putapu to‘u aau ia faaroo vau i te mau aamu o te mau tuahine o te Ekalesia e to ratou rûraa ia haere e tauturu i te feia nava‘i ore.

Te vai ra te tahi mau taata i roto i te Ekalesia—te tane e te vahine—o te uiui nei e, e nahea ratou i te tauturu i te basileia. I te tahi taime, te mau tuahine faaipoipo ore, tei faataa‘e i ta ratou tane, e aore ra, te mau ivi, te uiui nei ratou e, e parahiraa anei to ratou. Te mau tuahine atoa i roto i te Ekalesia nei, e mea faufaa ana‘e ïa—eiaha i mua noa i te aro o to tatou Metua i te Ao ra, no te patu atoa râ i te basileia o te Atua. Te vai nei te ohipa rahi.

Hoê matahiti i ma‘iri a‘enei i roto i teie putuputuraa, ua haapii mai te peresideni Monson e « ua haati roa outou i te mau rave‘a no te tavini… Pinepine te mea o tei hinaarohia no te tauturu e no te haamaitai i vetahi ê ».12 A hi‘o haaati ia outou. I roto i te hoê pureraa oro‘a, te vai ra hoê metua vahine apî roa, e mea rahi ta’na tamarii—A haere atu e parahi i pihai iho ia’na e a tauturu ia’na. I te vahi ta outou e noho ra, te vai ra hoê taure‘are‘a ua paruparu roa te mana‘o—a parau ia’na e, e mea au na outou ia parahi i pihai iho ia’na,no te farii i to’na maitai. E titau te mau parau faaitoito i te aau here e te poihere, tera râ, e nehenehe ta te reira e faatupu i te hoê ohipa mure ore i roto i te oraraa o te feia e haaati ra ia outou.

Outou e te mau tuahine nehenehe, te tavini nei outou i te tahi atu mau tuahine no te mau tumu o te na ni‘a a‘e i te mau hinaaro no to outou iho maitai. Ia na reira outou, te riro ra ïa outou mai te Faaora te huru tei ore i titau i te ti‘araa, noa’tu e e arii oia, aita atoa Oia i haapa‘o e, te ite maira anei te tahi mau taata Ia’na. Aita oia e tamata i te tata’u i te tahi. Tei ni‘a noa To’na mau feruriraa i te tauturu ia vetahi ê. Ua haapii oia, ua faaora, ua paraparau e ua faroo ia vetahi ê. Ua ite Oia e, e ere te maitai rahi tei roto i te mau tapa‘o ite-mata-hia o te faufaa e aore ra o te ti‘araa. Ua haapii oia i teie nei haapiiraa e ua haapa‘o i te reira : « E tei rahi ra i roto ia outou na, ei tavini ïa no outou ».13

I te pae hopea, te rahiraa pure o ta tatou e faahiti, e nehenehe te reira e tauturu ia roaa to tatou oaoa, area te rahiraa pure o ta tatou e pahono, e rahi atu ïa to’na faufaa. A araara ana‘e i to tatou na mata e ia ite ho‘i i te mau aau teimaha, e ia ite hoi i tei vai otahi noa e te pe‘ape‘a; a tamata ia faaroo i te mau pure muhu ore a te mau taata e haaati nei ia tatou, e ia riro tatou ei mau mauihaa i roto i te rima o te Fatu no te pahono i taua mau pure ra.

Opaniraa

E au mau tuahine here e, e faaroo ohie noa to‘u. Te ti‘aturi nei au e, mai te mea e, e haapa‘o tamau maite noa outou i te mau faaueraa a te Atua, mai te mea e, e parahi noa outou i piha‘i iho Ia’na na roto i te faaroo, te tia‘i, e te aroha, i reira te mau mea atoa e manuia ai no outou.14 Te ti‘aturi nei au e, mai te mea e, e rave itoito outou i te ohipa a to tatou Metua—ia hamani outou i te nehenehe e ia haapii ia vetahi ê—na’na ïa e haaati ia outou i roto i te rima o To’na here.15 I reira te mana‘o paruparu, te au ore, e te rohirohi e monohia mai ai e te hoê oraraa faufaa, te au maitai e te î maitai.

E mau tuahine varua tatou na to tatou Metua i te Ao ra, no reira, te oaoa, o ta outou ïa faufaa ai‘a.

E mau tamahine ma‘itihia outou na to tatou Metua i te Ao ra e, na roto i te mau mea ta outou e hamani e to outou taviniraa, e riro outou ei mana rahi no te maitai. E faariro outou i te ao nei ei vahi maitai a‘e. A faaite i to outou oaoa ; a haere papû. Ua here te Atua ia outou. Te here nei e te haafaahiahia nei matou ia outou.

Te faaite papû nei au i teie mau mea, e te vaiiho atu nei au i ta‘u haamaitairaa Aposetolo na te Fatu, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Isaia 55:9.

  2. 1 Nephi 11:17.

  3. Mose 1:39.

  4. A hi‘o 2 Nephi 2:25.

  5. A hi‘o PH&PF 46:11–12.

  6. Brigham Young, Deseret News, 8 no atete, 1860, 177.

  7. PH&PF 81:5.

  8. Mosia 18:9.

  9. Spencer W. Kimball, The Teachings of Spencer W. Kimball, nene‘iraa na Edward L. Kimball (1982), 254.

  10. Lorenzo Snow, i roto i te Conference Report, 6 no eperera 1899, 2–3.

  11. Barrie, J. M., A Window in Thrums (1917), 137.

  12. Thomas S. Monson, « Three Goals to Guide You », Ensign, Novema 2007, 120.

  13. Mataio 23:11.

  14. A hi‘o PH&PF 90:24.

  15. A hi‘o PH&PF 6:20.