2008
Te ho‘iraa i te utuafare
Novema 2007


Te ho‘iraa i te utuafare

Eaha ïa puai rahi o ta tatou e nehenehe e rave i roto i te oraraa e rave rahi… a farii ai tatou i te aniraa manihini a te Faaora e faaamu i Ta‘u mau mamoe.

Hōho’a
Eduardo Gavarret

E mea to‘eto‘e mau te tau to‘eto‘e i to‘u oire i Minas i te fenua Uruguay. Ia topa te mahana, e tuu to‘u mama i te mau tapu raau i roto i te vahi tahuraa auahi no te haamahanahana i te piha tamaaraa, e hoê i muri i te tahi, to‘u na metua, to‘u na tuahine e o vau nei, e putu amui matou i muri mai ia oti ta matou mau ohipa. E faatupu teie piha herehia tei tamahanahanahia e teie vahi tahuraa auahi, faaau-maitai-hia e te amuiraa o te taato‘araa o te mau melo o to‘u utuafare, o tei faaite ia‘u e, e mea ti‘a ia‘u ia faaherehere i teie mau iteraa e amuri noa’tu.

I muri i to ta‘u vahine e o vau nei faatupuraa i to maua iho utuafare, noa’tu eaha te vahi o ta matou i ora mai, e haaputuputu pinepine paatoa noa â matou, i te pae auahi anei e aore râ, i te vahi mahanahana o ta matou i tamau noa na i te ite ia putuputu ana‘e matou e ta matou mau tamarii.

Aue ïa huru i te nehenehe e! Aue ïa mau vahi auhia i roto i te fare, i roto i to tatou fare, i roto i to tatou haapuraa.

Na roto i te tereraa o te mau tau, ua noho haere to matou mau utuafare i te tahi mau fenua taa ê, e e ite matou i roto i te Ekalesia, taua huru mahanahana ra mai roto atu i te mau melo o te mau paroita o ta matou e haere atu.

E mea ti‘a i te mau melo tata‘itahi o te Ekalesia ia ite i teie mau iteraa rau no teie huru oaoa, e e iteahia ia ratou te reira na roto i ta tatou mau tautooraa no te faaitoitoraa e te ohipa misionare.

Te hinaaro nei au e faaite ia outou te hoê mea o tei tupu i roto i te tahi mau titi e mau mataeinaa i te fenua Peru e na roto i te reira, e faahiti atu vau i te tahi mau i‘oa no teie mau utuafare : Te utuafare Causo, te utuafare Banda, te utuafare Vargas e mea roa te tabula, te vai nei hau i te 1700 mau i‘oa no te mau melo o tei ho‘i mai i te utuafare. E mau melo no te mau paroita taa ê, mau amaa, mau tĭtĭ e mau mataeinaa no te fenua Peru, o tei ani-manihini-hia e te mau peresideni tĭtĭ, te mau episekopo e te feia faatere o te mau pŭpŭ e te mau pŭpŭ tauturu ia ho‘i mai i te utuafare. Ua farii ratou i teie aniraa manihini tei faatupuhia e te feia faatere o te autahu‘araa, te mau misionare rave tamau e vetahi tei rave i ni‘a iho ia ratou te hopoi‘a no te tautururaa ia ratou ia ho‘i mai i roto i te Ekalesia e ia haere mai i te Mesia ra. Ia ratou tata‘itahi, te parau nei tatou e : « Manava i te ho‘iraa mai i te utuafare » !

Eaha tei faatupu i teie mau taata ia ho‘i mai i te utuafare ? O te mau tautooraa amui ïa no na titi 14 e no na mataeinaa e 4 i roto i te hoê misioni tei haa na hoê matahiti te maoro no te faatupuraa i te ho‘iraa mai o te taato‘araa o teie mau taata na roto i te faaitoitoraa e i te mau oro‘a o te bapetizoraa e te haamauraa.

Ua faauruhia teie nei tautooraa na roto i te mau parau a te Faaora e : « Ua here anei oe ia‘u ?… a tia‘i i tau mau mamoe » (Ioane 21:16) e na roto i te haapiiraa a te Peresideni Thomas S. Monson o tei parau e : « I te mau matahiti i ma‘iri na, ua ani manihini matou i te feia itoito rii, tei haamauiui, tei faaino, tei ofati i te ture—ia ho‘i mai. ‘A ho‘i mai e ia amu i ni‘a i te airaa maa a te Fatu, e ia tamata faahou i te momona e te au o te mau hotu o te autaeae te Feia Mo‘a’ » (« Looking Back and Moving Forward », Liahona, Me 2008, 89).

I to Alama iteraa i te oto rahi o te varua o to’na mau taea‘e, pure atura oia i te Fatu i te parauraa ‘tu e :

« E te Fatu, ia haamanuïa mai oe ia matou, ia arata‘i faahou mai matou ia ratou ia oe na i roto i te Mesia.

« Inaha, e te Fatu, e mea faufaa rahi to ratou varua, e mau taea‘e no matou hoi ïa ratou e rave rahi, no reira e horo‘a mai na matou, e te Fatu, i te mana e te paari ia ti‘a ia matou i te arata‘i faahou mai ia ratou, o to matou mau taea‘e ia oe na » (Alama 31:33–35).

Ua faati‘a te peresideni Angel Alarcón no te tĭtĭ no Puente Piedra i Lima i te fenua Peru ia‘u i teie iteraa rau i muri nei : « I te mau mahana maa atoa, e hahaere te mau misionare, te hoê episekopo, te tahi mau feia faatere no te mau pŭpŭ tauturu e o vau nei, i te mau melo itoito rii, i te tahi mau melo ore, e te tahi mau feia faafariu, mai te hora 8:30 i te po‘ipo‘i e tae atu i te hora ahuru ma piti ».

I teie tuhaa o ta’na aamu, ua ô mai te mau parau o te himene i roto i to‘u feruriraa :

Auê te aroha rahi o te Tia‘i mamoe

Auê To’na here rahi, no Ta’na mau mamoe

Auê te aroha rahi, Aroha faito ore

E imi Oia ia ratou i te mau vahi atoa

Auê te aroha rahi, o te Tia‘i mamoe

I te fanau‘a apî nei, po‘ia, to‘eto‘e

Te imihia anei ratou, te arenio oi mo‘e

Ia faaho‘i hia mai i roto i te aua.

(« Auê te Aroha Rahi o te Tiai Mamoe », Te mau Himene, no. 133)

Ua farii te Taea‘e Vargas i te hoê niuniu i te hoê po‘ipo‘i Mahana Maa, e to’na nohoraa, tei te hoê vahi fifi ïa ia tere. Ua niuniu te Peresideni Alarcón ia’na na ni‘a i ta’na vivi ma te parau atu e, te tae atu nei au. Pahono atura te Taea‘e Vargas e: “Ua hitimahuta roa vau; e mea fifi ia haere mai i to‘u nei nohoraa.

Pahonohia maira e : « Teie to oe opani fare na vau i teie taime, e te hinaaro nei au i te aparau ia oe. Te hinaaro nei matou ia oe, e te ani manihini atu nei matou ia ho‘i mai oe i ta tatou mau pureraa a te Ekalesia ananahi ».

I reira, pahono maira teie taata o tei ore na e haere faahou i te pureraa no na matahiti e rave rahi e : « E tae atu vau ». Mai reira mai, haamata ihora oia i to’na tere i te utuafare.

« I po‘ia na ho‘i au, e ua horo‘a mai outou i te maa na‘u : i po‘ihâ na vau e ua faainu mai outou ia‘u : e taata ê au, e ua ite mai outou ia‘u :

« I veve na vau, e ua faaahu mai outou ia‘u : i pohe na vau i te ma‘i, e ua utuutu mai outou ia‘u : i roto vau i te tape‘araa, e ua haere mai outou ia‘u ra…

« … O outou i na reira i te hoê taea‘e iti ha‘iha‘i roa i roto i ta‘u mau taea‘e nei, ua na reira mai ïa outou ia‘u » (Mataio 25:35–36, 40)

I to‘u haereraa i te mau pureraa i te po‘ipo‘i sabati a piti hepetoma i ma‘iri a‘e nei, ua farerei au i te hoê taea‘e o tei ore na e haere faahou mai no na matahiti e rave rahi. Ua apeehia mai oia e ta’na vahine e ere i te melo no te Ekalesia.

I to‘u uiraa’tu ia’na, eaha te mea o tei faatupu i to’na ho‘iraa mai, pahono mai nei oia e : « ua ani manihini mai to‘u hoa o Fernando e teie episekopo maitai ia‘u ia haere mai, e ua na reira vau. Ua iteahia ia‘u te Ekalesia rave rahi matahiti i ma‘iri e te vai ama noa ra teie auahi i roto i to‘u aau. E ere paha i te mea puai area râ, te ama noa ra ».

I reira pahono atura vau e, « no reira, ei tuhaa no to oe mau taea‘e, e pupuhi amui ïa matou i ni‘a i teie nei ahi ia vai ama noa ». Ei reira ua haru-tauahi matou.

Te tau‘araa, te haapa‘oraa e te utuuturaa i to tatou mau taea‘e o te hoê ïa faaiteraa hohonu no te here o to tatou Metua i te Ao ra. Inaha, te faaite papû ra ïa tatou i to tatou here no te Atua a tavini ai e a faahi‘ohia’i teie nei taviniraa i te au-maitai-raa o to tatou taata tupu.

Ua haapii te Arii Beniamina no ni‘a i te reira : « Inaha, e faaite atu vau ia outou na i taua mau mea nei, ia ite outou i te paari ; ia ite outou e, a tavini ai outou i te taata nei, te tavini ïa outou i to outou Atua ra » (Mosia 2:17).

Eaha ia puai rahi o ta tatou e nehenehe e rave i roto i te oraraa o te mau utuafare itoito rii e rave rahi e o te feia melo-ore o te Ekalesia a farii ai tatou i te aniraa manihini a te Faaora e « a faaamu i Ta‘u mau mamoe » e a tatuturu ia ratou ia « haere mai i te Mesia »!

E mea iti roa teie mau iteraa rau i te mau mea o ta te tauasini mau taea‘e e rave nei ma te faaite-ore: te fariiraa i te aniraa manihini a te Fatu ia faaamu i Ta’na nănă. A haamana‘o tatou e, taua Here e taua Taviniraa ra e au ïa mai na maehaa o te imi ra i te auhoaraa o te tahi e o te tahi.

Ia faarii tatou tata‘itahi, ei faaiteraa nehenehe roa no to tatou here i to tatou Metua i te Ao ra, i te hopoi‘a o ta tatou e amo nei ei mau melo no teie Ekalesia o te maimi nei i te feia aita faahou i pihai iho ia tatou! Mai te mea e mea na roto i to teie nei taviniraa aroha e arata‘i mai ai tatou hoê noa‘e varua i te Ekalesia e mai te mea e rave tatou i teie nei fâ i roto i to tatou oraraa, aue hoi to tatou oaoa rahi o ta tatou e ite e o ta tatou e hopoi no vetahi ê o ta tatou i tauturu no te ho‘iraa i te Mesia!

Roto i te medebara,

Po‘ia e to‘eto‘e.

Haere Oia e faaora

E faaho‘i mai ia ratou.

(Te mau Himene, no. 133)

Te faaite papû nei e, e mau tamaroa e e mau tamahine tatou na te hoê Metua i te Ao ra o tei here ia tatou e o tei ite tata‘itahi i to tatou i‘oa.

Te faaite papû nei au i to‘u iteraa papû no te here o to tatou Metua e Faaora. Ua here matamua roa Oia ia tatou i horo‘a mai ai Oia i Ta’na Tamaiti e na roto Ia’na, einehenehe ai tatou e ho‘i faahou i te utuafare. Te faaite nei au i to‘u here No’na, to‘u Faaora, to‘u Fatu, to‘u Arii e to‘u Ara‘i, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.