2008
A amo i te vahi tei reira outou te ti‘araa
Novema 2007


A amo i te vahi tei reira outou te ti‘araa

Te ti‘a nei te melo autahu‘araa tata‘itahi i te hoê vahi taa maitai, e te vai ra ta’na ohipa faufaa roa oia ana‘e te nehenehe ia rave i te reira.

Hōho’a
President Dieter F. Uchtdorf

E au mau taea‘e here e, te oaoa nei au ia tae mai i roto i teie putuputuraa autahu‘araa na te ao atoa nei. Mai ia outou atoa, te oaoa nei au ia parahi i pihaiiho i to tatou peropheta herehia, te peresideni Thomas S. Monson, e te peresideni Eyring. Te mau taea‘e, te haamauruuru nei matou ia outou no to outou haapa‘o-maitai e to outou puai morare. Ua riro mau te amuiraa mai i rotopu i teie autaea‘eraa ei haamaitairaa e ei oaoaraa.

A amo i te vahi tei reira outou te ti‘araa

E rave rahi matahiti i ma‘iri a‘e nei i roto i ta matou fare pure i Darmstadt, i Helemani, ua anihia i te hoê pŭpŭ taea‘e ia amo i te hoê piana mai te fare pure haere atu i roto i te piha ha‘utiraa, no te tahi himeneraa. E ere teie mau taea‘e i te mau taata aravihi i te ohipa amo tauihaa, e no te amo i teie hoa iti teiaha na te fare pure haere ti‘a’tu i roto i te piha ha’utiraa, e ere ïa i te ohipa ohie, e mai te huru ra e, eita e haere. Ua ite paatoa ratou e, e ere tei te puai noa, ia faaau maite râ te tahi e te tahi i te amoraa. Mea rahi te mana‘o, aita râ hoê a‘e taata e nehenehe e faaau maite te amoraa i te piana. Ehia taime te faanaho-noa-raa te vairaa o te mau taea‘e ia au i te puai, te rahi, e te matahiti—aita hoa e haere.

Ia ti‘a haaati ratou i te piana, ma te papû ore eaha te ohipa i muri iho, ua parau maira hoê hoa rahi roa to‘u oia te taea‘e Hanno Luschin. Ua parau oia e, « E taea‘e mâ, a tapiripiri maitai ia outou, e a amo i te vahi tei reira outou i te ti‘araa ».

Ia hi‘ohia’tu mai te huru ra e, e mea ohie roa. Tera râ, ua amo te taata tata‘itahi i te vahi tei reira oia i te ti‘araa, e ua mâraa te piana i ni‘a, e ua nuu i roto i te piha ha‘utiraa, mai te huru e, na’na noa hoa i amo ia’na. Tera ïa te pahonoraa i taua fifi ra. Te mea i titauhia, maori râ, ia ti‘a piri noa te tahi e te tahi e ia amo i te vahi tei reira ratou i te ti‘araa.

E mea pinepine au i te feruri i tera mana‘o ohie roa to te taea‘e Luschin, e ua maere au i te parau mau hohonu o te reira mana‘o. I teie pô, te hinaaro nei au e tatara rii i te reira mana‘o, « a amo i te vahi tei reira outou i te ti‘araa »

Hinaaro te tahi e arata‘i, hinaaro te tahi e huna

Noa’tu e, e mea ohie ia hi‘ohia’tu, te amoraa i te vahi e ti‘ahia ra e tatou, o te hoê te reira ture o te puai. Te rahiraa o te mau taea‘e o te autahu‘araa ta‘u i ite, te taa nei ratou e te haapa‘o nei ratou i te reira ture. Te vai ra te hinaaro rahi i roto ia ratou ia firi i te rima ahu i ni‘a e ia rave i te ohipa, noa’tu te huru o te ohipa. Te rave nei ratou i ta ratou ohipa no te autahu‘araa ma te itoito. Te haapa‘o nei ratou i te mau ohipa o to ratou piiraa. Te tavini nei ratou i te Atua na roto i te taviniraa ia vetahi ê. Te ti‘a piri nei ratou te tahi e te tahi e te amo nei i te vahi tei reira ratou i te ti‘araa.

Tera râ, te vai ra te tahi pae te aro nei ratou i teie ture. E ia na reira ana‘e ratou, mai te mea ra e, te ti‘a ra ratou i roto i te hoê o na pŭpŭ e piti : te titau ra ratou ia arata‘i, e aore ra, te titau ra ratou ia huna. Te nounou nei ratou i te korona e aore ra, i te ana.

O ratou o te titau ia arata‘i

O ratou o te titau e arata‘i e riro paha ratou i te feruri e, e nehenehe ta ratou e rave rahi atu â hau atu i tei anihia ia ratou ia rave. E feruri paha te tahi pae e, « ahani e o vau te episekopo, e itehia te taa-ê-raa ». Te ti‘aturi nei ratou e, tei ni‘a roa a‘e to ratou aravihi i to ratou piiraa. Penei a‘e ahiri o ratou to ni‘a i te hoê ti‘araa faufaa roa o te faatereraa, e rave itoito ïa ratou i te ohipa no te faatupu i te taa-ê-raa. Tera râ, te uiui nei ratou e, « eaha te ohipa maitai ta‘u e rave ei taea‘e hahaere e aore ra ei tauturu i roto i te peresideniraa pŭpŭ autahu‘araa ? »

O ratou o te titau ia huna

O ratou o te titau e huna, e feruri paha ratou e, ua rahi roa ta ratou ohipa aita e taime no te tavini i roto i te Ekalesia. Mai te mea e, e titauhia ia tama i te fare pure, mai te mea e, te hinaaro ra te utuafare Mendez ia tauturuhia ratou no te faanuuraa, mai te mea e, e pii mai te episekopo ia ratou no te haapii i te hoê piha haapiiraa, ua ineine a‘e na ta ratou otohetoheraa.

A piti ahuru matahiti i ma‘iri a‘e nei, te faaite ra te peresideni Ezra Taft Benson i te mau rapports a te mau episekopo e te mau peresideni tĭtĭ ma te parau e, te vai ra te mau melo « te pato‘i nei ratou i te piiraa ma te parau e, ‘mea rahi roa ta ratou ohipa’ e aore ra, ‘aita to ratou e taime.’ Te tahi pae ïa, te farii nei ratou i te piiraa, tera râ, te pato‘i nei ratou ia rave i te ohipa i roto i te reira piiraa ».

Te parau faahou ra te peresideni Benson e : « Te hinaaro nei te Fatu ia farii tatou tata‘itahi i te hoê piiraa i roto i Ta’na Ekalesia ia ti‘a ia vetahi ê ia haamaitaihia na roto i to tatou taleni e ta tatou faaururaa ».1

Te vahi maere, e mea pinepine i te tuati noa te tumu o teie na fifi e piti—te titauraa ia arata‘i e te titauraa ia huna—oia hoi: te nounou tao‘a.

Hoê rave‘a maitai a‘e

Te vai ra hoê rave‘a maitai a‘e, ta te Faaora iho i haapii mai ia tatou : « E o te hinaaro ia hau oia i roto ia outu na, ei tavini haehaa oia no outou ».2

Ia titau ana‘e tatou i te tavini ia vetahi ê, te vai ra ïa i roto ia tatou eiaha te mana‘o nounou tao‘a, te aroa râ. Tera te huru o te oraraa o Iesu, e te huru o te oraraa e titauhia i tei mau i te autahu‘araa. Aita te Faaora i hi‘o i te hanahana o te taata nei; ua pŭpŭ mai o Satane i te mau basileia atoa e te hanahana o te ao nei No’na, ua pato‘i oioi hope roa o Iesu i te reira horo‘araa.3 I roto i to’na oraraa taatoa, e mea papû e, e mea pinepine te Faaora i te ite i te rohirohi e te teimaha te hopoi‘a, e aita rea taime no’na iho; noa’tu râ, ua horo‘a oia i te taime no te tauturu i tei roohia i te ma‘i, i tei oto, e i tei haamo‘ehia.

Taa ê noa’tu teie hi‘oraa maramarama maitai, e mea ohie e e mea pinepine roa tatou i te topa i roto i te imiraa i te hanahana o te taata nei eiaha râ i te taviniraa i te Fatu ma to tatou puai atoa, to tatou mana‘o atoa e to tatou mana atoa.

Te mau taea‘e, ia ti‘a’tu tatou i mua i te Fatu no te haavaraa, e hi‘o anei Oia i te mau ti‘araa tei mauhia e tatou i roto i te oa nei e aore ra, i roto iho i te Ekalesia ? Te mana‘o ra anei outou e, tera mau ti‘araa ê atu i te ti‘araa « tane faaipoipo » « metua tane », e aore ra, « tei mau i te autahu‘araa », e auraa anei to ratou i mua Ia’na ? I to outou mana‘oraa, e haapa‘o anei oia i te rahi o ta tatou ohipa e aore ra, eaha te rahiraa putuputuraa tei haerehia e tatou ? Te feruri ra anei outou e, to tatou manuia i te faaîraa i to tatou mau mahana i te mau farereiraa e riro anei te reira ei otoheraa no to tatou manuïa ore i te horo‘araa i te taime ia parahi i pihai iho i ta tatou vahine e to tatou utuafare ?

E mea taa ê roa te haavaraa a te Fatu i ta tatou. E oaoa oia i te mau tavini mana, eiaha i te mau taata ti‘araa teitei.

Te feia haehaa i roto i teie nei oraraa, e korona no te hanahana to ratou i roto i te oraraa a muri a‘e. Na Iesu iho i haapii i teie haapiiraa a faati‘a ai Oia i te aamu o te taata tao‘a rahi tei ahuhia i te ahu nehenehe e ma te tamaa maitai i te mau mahana atoa, area te taata taparu o Lazaro ra, te titau ra ïa ia amu noa a‘e oia i te mau hu‘ahu‘a no ni‘a mai i te amuraa maa a te taata tao‘a rahi ra. I roto i te oraraa a muri a‘e, ua ti‘a mai o Lazaro i roto i to’na huru hanahana i pihai iho ia Aberahama, area te taata tao‘a rahi ra, ua hurihia i roto ia hade, i reira oia e nana ai te mata i ni‘a ma te mauiui rahi.4

Te hi‘oraa o John Rowe Moyle

Teie te matahiti no te 200raa o te matahiti fanauraa o John Rowe Moyle. E taata faafariuhia o John i roto i te Ekalesia e ua faaru‘e i to’na nohoraa i Peretane e ua ratere ti‘a i te Peho no Roto Miti na muri iho i te compagnie o te mau pereoo huti taata. Ua patu oia i te hoê fare no to’na utuafare i roto i te hoê oire na‘ina‘i hoê afaa i te atea ia Roto miti. E taata nana‘o ofa‘i aravihi o John, e, na roto i taua aravihi to’na ra, ua anihia ia’na ia rave i te ohipa i ni‘a i te hiero no Roto Miti.

Pauroa te monire e faaru‘e o John i te fare i te hora piti i te po‘ipo‘i i reira e haere ai e ono hora te maoro ia tae oia i ta’na ohipa i te hora ti‘a. I te mahana pae e faaru‘e oia i ta’na ohipa i te hora pae i te ahiahi, i reira e haere ai e fatata roa’tu i te ahuru ma piti i te pô hou a tae ai i te fare. Mai te reira noa e matahiti atu e matahiti atu.

I te hoê mahana, te rave ra oia i ta’na ohipa i te fare, ua patu maira te hoê puatoro i ni‘a i to’na avae, e ua fati roa to’na avae. No te iti te raau, hoê noa rave‘a, e tapu i to’na avae fati. No reira ua taamu te utuafare o John e te mau hoa ia’na i ni‘a i te hoê opani, e, rave ihora i te ê ê, e ua tapu a‘e ra i to’na avae te tahi maa initi iti i raro atu i te turi.

Noa’tu e, e mea tapu-oraora-noa-hia oia, ua haamata to’na avae i te ora. Ia tae i te mahana ua nehenehe ia John ia parahi i ni‘a i te ro‘i, ua hamata a‘e ra oia i te nana‘o i te hoê avae raau e te hoê pona ivi ei puoiraa no te avae haavare. Ua mauiui oia i to’na haamataraa i te faaohipa i to’na avae raau, tera râ, aita o John i haaparuparu, ua faaitoito noa râ oia e tae roa’tu ua ti‘a ia’na ia haere i te atearaa e 35.41 kirometera e tae atu ai i te hiero no Roto Miti i te mau hepetoma atoa, no te rave i ta’na ohipa.

Na to’na rima i nana‘o i te mau parau ra « te mo‘araa i te Fatu » o te itehia i teie mahana mai te hoê tapa‘o auro no te mau taata e haere e mata‘ita‘i i te hiero no Roto Miti.5

Aita o John i rave i te reira ohipa ia aruehia oia e te taata. Aita atoa oia i faaru‘e i ta’na ohipa, noa’tu e, e tumu papû mau ta’na no te faaru‘e. Ua ite oia eaha ta te Fatu i hinaaro ia rave oia.

E rave rahi matahiti i muri mai, ua piihia te mootua a John, o Henry D. Moyle, ei melo no te Pŭpŭ Tino Ahuru Ma Piti, e, i te pae hopea, ua tavini oia i roto i te Peresideniraa Matamua o te Ekalesia. Ua riro te ohipa a te Peresideni Moyle i roto i te reira mau piiraa ei mau ohipa maitai, tera râ, te ohipa a to’na papa ruau o John, noa’tu e, e ohipa ite-ore-hia i te taata, ua mauruuru ïa te Fatu i te reira. Te huru o John, ta’na faufaa ai‘a no te tusia, ua riro ïa ei reva no te haapa‘o maitai, e, ei tapa‘o no te ohipa no to’na utuafare e no te Ekalesia. Ua ite o John Rowe Moyle i te auraa o te parau ra « a amo i te vahi tei reira oe i te ti‘araa ».

Te hoho‘a o na faehau e 2000 a Helamana

E mea varavara te haamauruururaa o te taata hoê i te riro ei faaiteraa i te faufaa o ta tatou ohipa. Hoê hi‘oraa, aita tatou i ite i te i‘oa o te hoê noa a‘e o na tamaiti e 2000 a Helamana. Aita to ratou i‘oa tata‘i tahi i itehia. Ei pŭpŭ râ, e haamana‘o-tamau-hia to ratou i‘oa no to ratoui parau-ti‘a, e te itoito, e to ratou hiaai i te tavini. Ua rave amui ratou i te mea o te ore roa e ti‘a i te hoê o ratou ia rave o’na ana‘e.

E haapiiraa tera ia tatou, e te mau taea‘e o te autahu‘araa. Mai te mea e, e ti‘a piri tatou te tahi i te tahi e ia amo i te vahi tei reira tatou i te ti‘araa, mai te mea e, e haapa‘o tatou i te hanahana o te basileia o te Atua hau atu i to tatou iho roo e aore ra, to tatou iho oaoa, e rahi atu â ïa te ohipa e oti ia tatou.

Te mau huru piiraa atoa, e rave‘a ïa no te taviniraa e no te tupuraa i te rahi

Aita e piiraa haihai. Te mau huru piiraa atoa, e rave‘a ïa no te taviniraa e no te tupuraa i te rahi. Ua faanahonaho te Fatu i te Ekalesia ia ti‘a i te mau melo tata‘itahi ia farii i te rave‘a no te tavini, e na roto i te reira, e tupu ïa ratou i te rahi i te pae varua. Noa’tu te huru o to outou piiraa, te faaitoito atu nei ua ia outou ia faariro i te reia ei rave‘a eiaha no te haapuai e no te haamaitai noa ia vetahi ê, ei rave‘a atoa râ no te faariroraa ia outou mai ta to tatou Metua i te ao ra i hinaaro.

A ratere ai au na roto i te mau tĭtĭ no Ziona no te faanahonaho i te mau peresideniraa tĭtĭ, i te tahi mau taime, ua hitimahuta vau, i roto i te hoê uiuiraa, ia parau mai te hoê taea‘e ia‘u e, ua farii oia i te hoê iteraa e, e melo oia no te peresideniraa tĭtĭ apî.

I te taime matamua a faaroo ai au i te reira, aita vau i taa roa e, nahea ia pahono.

Te tahi tau taime tei ma’iri hou a faaite mai ai te Varua Mo‘a ia‘u i te auraa o te reira. Te ti‘aturi nei au e, e piiraa taa ê ta te Fatu i faataa no te taata tata‘itahi. I te tahi taime, e muhumuhu mai To’na Varua ia tatou no te parau mai e, ua ti‘amâ tatou no te farii i te tahi mau piiraa. E haamaitairaa varua e, e aroha maitai te reira no ô mai i te Atua ra.

Tera râ, i te tahi taime, aita tatou e faaroo nei i te toe‘a o te mau mea ta te Fatu e parau mai nei ia tatou : « Noa’tu e, ua ti‘amâ oe no te tavini i roto i te reira ti‘araa », e riro Oia i te parau mai, « e ere te reira te piiraa ta‘u i faataa no oe. Te hinaaro nei râ vau ia amo oe i te vahi tei reira oe i te ti‘araa ». Ua ite te Atua eaha te mea maitai a‘e no tatou.

Te piiraa o outou ana‘e e ti‘a ia rave

Te ti‘a nei te melo autahu‘araa tata‘itahi i te hoê vahi taa maitai, e te vai ra ta’na ohipa faufaa roa oia ana‘e te nehenehe ia rave i te reira.

Ua faaroo pauroa tatou i te mau aamu no ni‘a i to te peresideni Monson haereraa e farerei e e haamaitai i tei ruhiruhia e tei pohehia i te ma‘i, e te pahonoraa i to ratou mau hinaaro e te faaiteraa ia ratou i te aroha, te tamahanahana e te here. E mea ohie roa te mau ohipa ta te peresideni Monson e rave no te faatupu i te au maite i roto i te taata no ni‘a ia ratou iho. E ere anei te mea nehenehe ahiri e, e nehenehe ta peresideni Monson e hahaere e e tia‘i i te mau utuafare atoa i roto i te Ekalesia ?

Oia ïa. Tera râ, eita e oti ia’na—e eita atoa e ti‘a ia’na ia na reira. Aita te Fatu i ani ia’na ia rave i te reira. Ua ani mai te Fatu ia tatou, ei mau orometua hahaere, ia here e ia tia‘i te mau utuafare i faataahia na tatou. Aita te Fatu i ani i te peresideni Monson ia faanahonaho e ia faatere i to tatou pô utuafare. Te hinaaro nei Oia ia tatou, ei mau metua tane, e rave i te reira.

E feruri paha outou e, te vai ra te mau taata aravihi atu e aore ra, maramarama atu o te nehenehe e amo i to outou mau piiraa e te mau titauraa hau atu i te ti‘a ia outou ia rave, tera râ, ua horo‘a mai te Fatu ia outou ta outou hopoi‘a no te hoê tumu. Te vai ra paha te tahi mau taata e te tahi mau aau outou ana‘e te nehenehe e tauturu haamaitai ia ratou. Aita paha e taata e nehenehe e rave i te reira mai ta outou e rave.

Te ani mai nei to tatou Metua i te Ao ra ia mono tatou Ia’na i roto i te ohipa hanahana o te haereraa e haamaitai i te oraraa o Ta’na mau tamarii. Te ani mai nei Oia ia tatou ia ti‘a papû ma te mana o te autahu‘araa i roto i to tatou aau e to tatou varua, e ia horo‘a i to tatou puai atoa i roto i to tatou piiraa i teie taime.

E te mau taea‘e, mai to outou puai, eita e nehenehe e eita e ti‘a ia outou e amo i te hoê piana outou ana‘e. Tatou atoa ïa, eita e ti‘a e, e eita e haere ia tatou tata‘i tahi i te rave i te ohipa a te Fatu o tatou ana‘e. Tera râ mai te mea e tapiri tatou paatoa i te tahi, i roto i te vahi o te Fatu tei faataahia e e amo i te vahi tei reira tatou, eita roa teie ohipa hanahana e nehenehe e tape‘ahia i te tauiraa i te pae ni‘a e i te pae raro.

E te mau taea‘e, e ti‘a anei ia tatou ia faaea i te titau e ia faaea i te otohe !

Ia haamana’o noa tatou i teie haapiiraa hohonu, oia hoi, o tatou te mau amo reva o te Fatu o Iesu Mesia, paturuhia e te Varua Mo‘a o te Atua, te haapa‘o e te parau ti‘a e tae noa’tu i te hopea, ma te faaitoito i te horo‘a taato‘araa ia outou no te faati‘araa i te ohipa a Ziona, e ma te taatihia na roto i te fafauraa ia ti‘a piri i te tahi e te tahi e ia amo i te vahi tei reira tatou i te ti‘araa.

Te pure nei au no te reira e te vaiiho atu nei au i ta‘u haamaitairaa e to‘u here ia outou na, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. The Teachings of Ezra Taft Benson (1988), 451–52 ; a hi‘a atoa Ensign, « Provo Tabernacle Rededicated », Titema 1986, 70.

  2. Mataio 20:27.

  3. A hi‘o Mataio 4:8–10.

  4. A hi‘o Luka 16:19–31.

  5. I roto i te Gene A. Sessions, nene‘iraa, « Biographies and Reminiscences from the James Henry Moyle Collection », patapatahia, vahi haaputuraa a te Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, 203.