2008
Te e‘a
Novema 2007


Te e‘a

Te vai nei hoê noa E‘a i te oaoa e te rave faaotiraa. O Iesu Mesia te E‘a.

Hōho’a
Elder Lawrence E. Corbridge

Iesu Mesia, te Alepha e Omega te Haamataraa e te Faahopea

I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo, e o te Atua hoi te Logo… Tei roto Ia’na te ora, e taua ora ra to te taata ïa maramarama…

« Tei roto Ia’na te ora, e taua ora ra to te taata ïa maramarama ».1

Ua parau Oia e : « O Vau nei te Alepha e te Omega, o Iesu te Fatu ; oia ïa, o Vau nei hoi Oia, te haamataraa e te faahopea, te Faaora no to te ao nei ».2

Ua parau Oia e : « Area te inu i te pape e horo‘ahia’tu e Au nei e ore roa ïa e po‘iha faahou ; e riro ra taua pape e horo‘ahia’tu e Au na’na ra, ei pape pihaa i roto ia’na iho, e ti‘a i te pihaaraa e tae noa’tu i te ora mure ore ra ».3

Ua parau Oia e : « O vau te pane ora: o te haere mai ia‘u nei, e ore roa ïa e po‘ia ; e te faaroo mai ia‘u nei e ore roa ïa e po‘iha ».4

Ua parau Oia e : « O vau te maramarama o teie nei ao : o te pee mai ia‘u ra e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to’na ».5

Ua parau Oia e : « Tei ia‘u te ti‘a-faahou-raa e te ora : o te faaroo mai ia‘u ra, pohe noa oia e ora â ïa :

« E te taata ora atoa nei e faaroo ia‘u râ e ore roa’tu ïa e pohe ».6

Ua parau Oia e : « O vau te e‘a, e te parau-mau, e te ora: aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia‘u ».7

O Iesu Mesia te E‘a. O Oia te Maramarama e te Ora, te Pane e te Pape, te Haamataraa e te Hopea, te Ti‘a-faahou-raa e te Ora, te Faaora o to te ao nei, te Parau-mau e te E‘a.

Te vai nei hoê noa E‘a i te oaoa e te rave faaotiraa. O Oia te E‘a. Te tahi atu mau e‘a tata‘itahi, te tahi atu e‘a, noa’tu eaha te huru o te e‘a, o te maamaa ïa.

Ua pûpû mai Oia i te hoê apoo pape ora. Ia inu tatou e e ore roa e po‘iha faahou e aore râ, ia ore tatou e inu ra, e vai maamaa noa ïa tatou i roto i te po‘iha.

O Oia te Pane o te Ora. Ia amu tatou e e ore roa e po‘ia faahou e aore râ, ia ore tatou e amu ra, e vai maamaa noa ïa tatou i roto i te po‘ia.

O Oia te Maramarama o to te Ao nei. Ia pee tatou Ia’na e ite maitai ïa tatou e aore râ, e vai maamaa noa ïa tatou i roto i te mata po e i te pouri.

O Oia te Ti‘a-Faahou-raa e te Ora. Ua parau Oia e : « … te mau parau o Ta‘u e parau atu ia outou nei, e varua ïa, e ora tei reira ».8 Ia haapii tatou No’na e ia roaa te ora i te rahi9 e aore râ, e faaea maamaa noa tatou i roto i te pohe.

O Oia te Faaora o to te ao nei. E farii tatou i te mau haamaitairaa o Ta’na Taraehara e ia faarirohia ei mea mâ, ei mea ti‘amâ no te farii i To’na Varua e aore râ, i te faaea otahi maamaa-noa-raa i roto i te repo.

O Oia te e‘a.

Eiaha roa to oe ei Atua ê

« Te ti‘aturi nei matou i te Atua, te Metua Mure Ore e i Ta’na Tamaiti ia Iesu Mesia e i te Varua Maitai hoi ».10 Ua faatupuhia te faanahoraa a te Metua e te Tamaiti ia nehenehe tatou ia farii i te Varua o te Varua Maitai. Te e‘a o te Metua o te e‘a ïa o te Tamaitai. Ua parau Oia e : « Eiaha roa to oe ei Atua ê atu Ia‘u nei ».11

O te Atua ana‘e te nehenehe e haamaitai ia tatou. O Oia ana‘e te nehenehe e paturu ia tatou. O Oia ana‘e te nehenehe e faatupa‘i i to tatou aau e ia horo‘a i te hutiraa aho no tatou. O Oia ana‘e te nehenehe e faaherehere e e paruru ia tatou. O Oia ana‘e te nehenehe e horo‘a mai i te puai no te faaoroma‘i i te mau teimaha o te oraraa. O Oia ana‘e te nehenehe e horo‘a ia tatou i te mana, i te ite, i te hau e i te oaoa. O Oia ana‘e te nehenehe e faaore i ta tatou mau hara. O Oia ana‘e te nehenehe e faaora i to tatou mau ma‘i. O Oia ana‘e te nehenehe e taui ia tatou e ia faariro ia tatou ei mau varua maitai. O Oia ana‘e te nehenehe e faaho‘i ia tatou i mua i To’na aro. E rave Oia i te mau mea atoa e e hau atu, mai te mea e haamana‘o tatou Ia’na e e haapa‘o i Ta’na mau faaue. Eaha ïa ta tatou e rave ? E haamana‘o ïa e e haapa‘o ïa tatou i Ta’na mau faaue. O te mea maramarama roa a‘e ïa ia rave.

Ua Bapetizohia Iesu Ma te Varua Maitai

Ua parau Ioane Bapetizo e a bapetizo noa‘i oia i te pape, haere mai ra Iesu ia bapetizohia « ma te Varua Maitai ».12

Aita’tu e mea rahi i roto i teie nei oraraa tei hau i te faufaa e te hanahana i te horo‘a o te Varua Maitai. E mau tumu te reira no te oaoa, no te hau, no te ite, no te puai, no te here e te tahi atu â mau mea maitai. Na roto i te taraehara, o te mana ïa na roto i te reira tatou e tauihia’i e e faarirohia’i ei mea puai tei reira to tatou paruparu. Na roto i te autahu‘araa, o te mana na roto i te reira te mau faaipoiporaa e te mau utuafare e taati-amui-hia’i e amuri noa’tu.13 O te mana ïa na roto i te reira te Fatu iho e faaite mai ai Ia’na ia ratou tei faaroo Ia’na.14 Te mau mea maitai atoa, tei te huru ïa o te titauraa e o te haapa‘oraa i te mana o te Varua Maitai i roto i to tatou oraraa. Tei raro a‘e te mau mea’toa i taua titauraa ra.

Na taua tumu ra, i arata‘i ia Iesu Mesia i roto i te aua o Getesemane, i reira Oia i te haaviraa i te hara no tatou. Ua rave Oia i ta tatou mau hara i ni‘a iho Ia’na. Ua mauiui Oia i te faautu‘araa o ta tatou mau hape. Ua aufau Oia i te hoo o ta tatou haapiiraa. Aita vau i ite e mea nahea To’na raveraa i te reira, ua rave râ Oia. Ua ite râ vau e, ua na reira Oia e no te mea ua rave Oia, i ti‘a’i i ta outou e i ta‘u nei mau hara ia faaorehia e e ti‘a ia tatou ia vehihia i To’na mana. Tei raro a‘e te mau mea’toa i taua titauraa ra. Eaha ïa te ti‘a ia tatou ia rave ? E « rave ïa [tatou] i ni‘a iho ia tatou [te] i‘oa o te Tamaiti, e ia haamana‘o tamau noa ia’na e ia haapa‘o i ta’na mau faaue o ta’na i horo‘a ia [tatou] ; ia nehenehe i To’na Varua ia vai noa i roto ia [tatou].15 Tei raro a‘e te mau mea’toa i taua titauraa ra.

Te Mărû nei Ta‘u Zugo e te Mâmâ nei Ta‘u Hopoi‘a

Hoê o te mau philosophia au-roa-hia e o te ume mai i te mau taata oia ïa ia « ora i te oraraa mai ta outou iho e hinaaro, eiaha e vaiiho ia vetahi ê ia faaue ia outou i te mea e ti‘a ia rave ». Teie ta te Fatu i parau, « O Vau te E‘a ».16 Ua parau faahou Oia e : « A pee mai Ia‘u ».17 Teie faahou Ta’na i parau : « Eaha to outou huru e au ai ? Amene, e parau atu vau ia outou, mai to‘u nei ».18

Eiaha e mana‘o e aita outou e nehene. E nehenehe tatou e mana‘o e eita tatou e nehenehe e pee Ia’na no te mea te huru o To’na oraraa e mea maere rahi i te teiteiraa, i mana‘ohia’i e e ore e rae‘ahia ia tatou. E mana‘o paha tatou e, e mea fifi roa, e mea teitei roa, aita e rae‘ahia i to tatou paari, i teie nei. Eiaha roa’tu tatou e ti‘aturi mai te reira te huru. Noa’tu e e mea teitei te huru o te oraraa o te Fatu, eiaha roa e mana‘o eita e rae‘ahia ia tatou na roto i te ma‘itiraa i te tahi o te feia e oti ia ratou ia rave.

I roto i teie noa iteraa no teie oraraa e haavare nei ia tatou. I roto i te oraraa nei, te haapii nei tatou e te upooti‘araa rahi o te taata nei o te mau mea fifi roa‘e ïa e, no reira, e rae‘a-noa-hia ïa i te feia e oti ia ratou ia rave. No te teitei o te huru o te oraraa i roaa noa’i i te tahi rii feia. E te faito teitei a‘e, e mea iti te tapae atu.

E ere mai te reira te huru i ô nei, no te mea taa-ê atu i te tahi mau iteraa i roto i teie oraraa, e ere teie i te tamataraa na te taata, e ohipa teie na te Atua. E ohipa na te Atua tei riro ei « … hanahana No’na, i te faatupuraa i te tahuti ore e i te ora mure ore o te taata nei ».19 Aita’tu mai ia’na te huru. Eita i te mau vahi atoa. Aita roa.

Eita roa te mau tamataraa, mau pŭpŭ, mau opuaraa, mau tabula ohipa e aore râ, mau faanahonahoraa o ta te taata nei i ite o te nehenehe e farii i te mana o te taraehara a Iesu Mesia e i te horo‘a a te Varua Maitai no te faaora e no te taui. No reira, te titauraa manihini a te Fatu ia pee Ia’na o te hoê ïa mea teitei roa a‘e i te mau mea’toa, e nehenehe atoa e ravehia e te mau taata tata‘itahi, eiaha no te mea e nehenehe ia tatou ia rave no te mea râ o Oia, e no te mea e nehenehe Oia e faati‘a ia tatou ia na reira. « Te ti‘aturi nei matou e, na roto i te Taraehara a te Mesia e ti‘a ai i te taata atoa—i te mau taata atoa, o te ora nei e o tei pohe—ia faaorahia, na roto i te haapa‘oraa i te mau ture e te mau oro‘a o te Evanelia ».20

E ere te faanahoraa a te Fatu i te mea fifi. E mea fifi râ te oraraa, eiaha te evanelia. « [E] mea ti‘a ho‘i ia vai na pae e piti… »21 i te mau mea’toa ra, no te mau taata atoa. E mea fifi te oraraa no tatou paato‘a, area râ e mea ohie atoa te oraraa. E piti noa a tatou ma‘itiraa.22 E nehenehe tatou e pee i te Fatu e ia vehihia i To’na mana e ia farii i te hau, te maramarama, te puai, te ite, te ti‘aturi, te here e te popou e aore râ, e nehenehe tatou iho e haere tatou noa, na te tahi atu e‘a, te huru o te e‘a, noa’tu eaha te huru o te e‘a, ma te paturu-ore-hia e Ana, ma To’na mana-ore, ma te arata‘i-ore-hia, i roto i te pouri, te pe‘ape‘a, te feaa, te oto e te hepohepo. E te ui nei au, eaha ïa te e‘a ohie a‘e ?

Ua parau Oia : « E haere mai outou ia‘u nei, e te feia atoa ia haa rahi, e tei teiaha i te hopoi‘a, e na‘u outou e faaora.

« A rave mai i ta‘u zugo i ni‘a ia outou, e ia haapiihia outou e au… e e noaa ho‘i te ora i to outou varua.

« Te mărû nei ho‘i ta‘u zugo e te mâmâ nei ta‘u hopoi‘a ».23

E mea fifi te oraraa area râ, e mea ohie te oraraa. A ho‘i i ni‘a i te e‘a e eiaha, eiaha roa’tu, e faaru‘e. Eiaha roa outou e faaru‘e. A haere tamau noa. Eiaha e tuu, e tapae ihoa outou.

Te vai nei hoê noa e‘a no te oaoa e no te rave faaotiraa. O Iesu Mesia te E‘a. Te tahi atu mau e‘a tata‘itahi, te tahi atu e‘a, noa’tu eaha te huru o te e‘a, no te maamaa ïa.

Te faaite nei au i to‘u iteraa No’na, oia o Iesu Mesia, e o Oia te Tamaiti a te Atua ora, o Oia te Pane o te Ora, o Oia te Parau-mau, o Oia te Ti‘a-faahou-raa e te Ora, o Oia te Faaora e te Maramarama o to te Ao nei. O Oia te E‘a, te E‘a hoê-roa.

Ia tupu mau to tatou hinaaro no te pee Ia’na. Na roto i To’na i‘oa mo‘a, oia o Iesu Mesia, Amene.

TE MAU NOTA

  1. Ioane 1:1, 4.

  2. PH&PF 19:1.

  3. Ioane 4:14.

  4. Ioane 6:35.

  5. Ioane 8:12.

  6. Ioane 11:25–26.

  7. Ioane 14:6.

  8. Ioane 6:63.

  9. A hi‘o Ioane 10:10.

  10. Hiro‘a Faaroo 1:1.

  11. Exodo 20:3.

  12. Ioane 1:33.

  13. A hi‘o PH&PF 132:7, 19.

  14. A hi‘o 2 Nephi 26:13.

  15. PH&PF 20:77.

  16. Ioane 14:6.

  17. Mareko 8:34.

  18. 3 Nephi 27:27.

  19. Mose 1:39.

  20. Hiro‘a Faaroo 1:3.

  21. 2 Nephi 2:11.

  22. Ahi‘o Moroni 7:15–17.

  23. Mataio 11:28–30.