2008
Te faaipoiporaa teretetiela
Novema 2007


Te faaipoiporaa teretetiela

Te poro‘i no ni‘a i te utuafare e tautururaa ia tatou i te faatupuraa i taua faaipoipiraa teretetiela o te hopo‘i mai i te mau titauraa rahi no te oaoa, aita e taatiraa hau atu a i teie.

Hōho’a
Russell M. Nelson

To‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine here e, ua mauruuru roa vau ia outou tata‘i tahi. O tatou tei amui mai, ua putapu roa to tatou mau aau e ua mauruuru atoa ho‘i tatou paatoa no te Ekalesia a Iesu Mesia. Noa’tu a te huru o te mau fifi atoa e rave rahi e vai ra i roto i teie nei ao, te mauruuru nei tatou no « te faanahonahoraa rahi no te oaoa »1 a te Atua. Te na ô ra Ta’na faanahoraa te mau tane e te mau vahine e « ia roaa to ratou oaoa ».2 Teie oaoa e tae mai ïa a ma‘iti ai tatou ia ora mai te au e i te faanahonahoraa mure ore a te Atua.

Te faahoho‘a nei au te faufaa o te ma‘itiraa maitai mai te hoê mana‘o tumu e vai ra i roto ia‘u mai i te mahana a tomo ai vau i roto i te hoê fare toa e rave rahi mau apaparaa tao‘a e hoohia ra. E parau vau, « te huru oraraa o te taata hoo tao‘a ». No to tatou matau ho‘i i te hoo noa i te mau mahana atoa, ua riro atoa ia te ‘apaparaa tao‘a hoo ei ohipa matau-rahi-hia e tatou.

Te vai ra te tahi mau taata hoo e mea feruri maitai ratou, e hi‘opo‘a maitai ratou i te tao‘a hou ratou a faaoti ai e hoo. E hi‘o na mua roa ratou i te huru e te faufaa o te tao‘a e hinaarohia ra. Te hinaaro nei ratou i te mea faahiahia roa a‘e. Area ra i te tahi pae, e faatano noa ratou i ta ratou nei mau haamau‘araa, te tahi ra atu pae aita ia ta ratou e tai‘oraa, e hoo noa ratou ê ra atu te faito moni i te teitei. I muri ana‘e ra, e ite ihoa ratou e ere i te hoê tao‘a maitata‘i e, i reira atoa ho‘i ratou e tatarahapa ai i to ratou hooraa atu i taua tao‘a ra. Teie ra, te vai ra te tahi pu‘eraa taata tei tu‘ino i to ratou nei roo ma te eia i te mea o ta ratou e nounou ra. E parauhia ratou e « feia eia tao‘a ».

E nehenehe atoa e faahoho‘a te huru o te taata hoo i ni‘a i te parau o te faaipoiporaa. E nehenehe te tahi na taata apiti nei e faatupu i te hoê oro‘a faaipoiporaa rarahi aore ra te hoê oro‘a aita e maraa ia raua i te ‘aufau. Aore ra, e nehenehe raua e ma‘iti oioi noa te mea maitairii aore ra te mea iino ia au i to raua hinaaro e faatupu i te hoê oro‘a « faaipoiporaa rave vitiviti noa ».

Ua atutu te parau o te faaipoiporaa atiti a‘e i te ao atoa nei, e rave rahi mau huru faanahonahoraa e faanaho nei te parau o te faaearaa ‘apiti. Te mana‘o rahi o ta‘u e hinaaro ra e faaite atu i mua ia tatou i ni‘a i taua tumu parau ra, oia ho‘i, na ni‘a i to‘u ti‘araa ei aposetolo a te Atua,3 te parau nei au e mea mo‘a te faaipoiporaa i rotopu i te tane e te vahine—na te Atua iho i haamau mai i te reira.4 Te haapapû atoa atu nei au i te hanahana o te taatiraa i roto i te hiero. Teie te huru faaipoiporaa teitei roa a‘e e te mea ti‘a roa a‘e o ta te Rahu Nui e pûpû ra no ta na mau tamarii.

Te faaoraraa, e tuhaa ia teie no te taata tata‘itahi area ra te faateiteiraa, e tuhaa ia teie no te utuafare paatoa.5 O te feia ana‘e i faaipoipohia i roto i te hiero e o tei taati-atoa-hia na roto i te Varua Maitai o te Fafauraa, e vai tamau noa to ratou taatiraa i muri iho i te poheraa e,6 e farii ratou i te faito teitei a‘e o te hanahana tiretiera, e aore ra te faateiteiraa. Ua pii-atoa-hia te faaipoiporaa i roto i te hiero ei faaipoiporaa tiretiera. E toru atoa ra tuhaa e vai ra i roto i te hanahana tiretiera. No te farii i te tuhaa teitei roa a‘e, e titauhia te tane e te vahine ia taati ia raua no teie tau e no te tau amuri noa atu, e ia haapa‘o tamau i te mau fafauraa i ravehia e raua i roto i te hiero.7

Te fâ nehenehe roa a‘e o te aau o te taata oia ho‘i, te parau no te vai-noa-raa te fafauraa o te faaipoiporaa i muri iho i te poheraa. Mea na roto ra i te hoê faatura papû i te taatiraa i roto i te hiero e nehenehe ai taua mau fafauraa ra e tupu. E nehenehe te mau utuafare atoa e vai taati no teie tau e a muri noa atu.

E mea hanahana mau â teie opuaraa. Ua niuhia te parau o te mau faanahoraa atoa a te Ekalesia, te mau tuhaa haapiiraa atoa e tae noa atu te mau tuhaa ohipa atoa i ni‘a i te parau o te faateiteiraa o te utuafare.8

No te tapae atu i taua opuaraa ra, ua faaho‘i mai to tatou Metua Here i te Ao ra i te mau taviri atoa o te ‘autahu‘araa i roto i teie anotau ia nehenehe te mau oro‘a atoa e no ta na opuaraa e rave na roto i te hoê ti‘a i haamanahia. Aua‘e maoti te mau melahi no te ra’i i tonohia mai—oia ho‘i, o Ioane te bapetito,9 Petero, Iakobo, Ioane,10 Mose, Eria e Eriaha11—o te tahi mau melahi tei haa na no taua faaho‘i-faahou-raa ra.12

Ua atutu na teie parau hanahana atiti a‘e te ao atoa nei.13 Te parau faahou atu nei matou, na ni‘a i to matou nei ti‘araa ei peropheta e ei aposetolo a te Atua i te mau nunaa atoa, « ua riro te utuafare ei faufaa tumu matamua roa i roto i te opuaraa mure ore o ta te Rahu Nui i haamau no te faatupu i te oraraa mure ore no Ta’na mau tamarii ».14

Te parau atoa nei matou, « na te Atua iho i rahu i te taata—te tane e te vahine—ia au i to’na iho hoho‘a. E mau varua tamaroa e mau varua tamahine here ana‘e tatou e to tatou na Metua Here i te Ao ra. E, te vai ra i roto ia tatou tata‘i tahi te hoê tuhaa o to na hanahana e te hoê fâ hanahana i mua ia tatou. E mea faufaa roa to te tane huru e to te vahine huru i roto i te parau o te fâ e te oraraa varua i mutaa iho ra, te oraraa tahuti e te oraraa mure ore o te taata tata‘i tahi.

« I roto i te ao varua, ua ite e ua haamori na te mau varua tamaroa e tamahine i te Atua oia ho‘i to ratou Metua Here i te Ao ra, e ua farii ratou i Ta’na opuaraa ma te ite papû e, e farii Ta’na mau tamarii i te hoê tino e, e ora atoa ho‘i ratou i te tahi mau iteraa huru rau no te nuuraa e tae ai i te maitai-roa-raa e te faatupuraa i ta ratou opuaraa hanahana no te oraraa mure ore. Te faanahonahoraa [ rahi a te Metua i te Ao ra] no te oaoa, e vai noa ä te taamuraa i rotopu i te mau ‘utuafare tata‘i tahi i muri iho i te poheraa. Na roto i te mau oro‘a mo‘a atoa e tae noa atu te mau fafauraa i ravehia i roto i te hiero, e nehenehe te taata tata‘i tahi e ho‘i faahou i pihai iho i te Atua ra e to na mau opu fetii a tau e a hiti noa atu ».15

Ua riro taua poro‘iraa ra ei faaitoitoraa ia tatou i ni‘a i te faufaa o te Taatiraa e te mau haamaitairaa atoa, ‘aita e taatiraa hau atu a i teie.16 Ua rahuhia teie nei ao e ua faaho‘i mai teie Ekalesia ia patuhia te mau ‘utuafare, ia taatihia e ia faateiteihia ratou mai teie nei e a muri noa atu.17

Te na ô ra te papa‘iraa mo‘a : « no reira, ua ti‘a ia i te ture ia rave te taata i te vahine faaipoipo hoê e ia riro raua toopiti ei i‘o hoê ;e o te reira ia te tumu te ao nei i hamanihia ai ».18 Te na o ra te tahi ‘irava ‘e atu : « Aita ra te tane i taa‘e i te vahine, aita atoa te vahine i taa‘e i te tane i te fatu nei ».19 Te auraa ra, e ere te faaipoiporaa i te hoê noa parau tumu fafauraa o te evanelia, e faaueraa hanahana te reira.

Ua parau to tatou Metua Here i te Ao ra : « O teie ta’u ohipa e to‘u hanahana—oia ho‘i te faatupuraa i te tahuti ore e te ora mure ore no te taata nei ».20 Mea na roto ana‘e i te tusia taraehara a ta’na Tamaiti Here e nehenehe ai taua mau fafauraa ra e tupu. Aua‘e te tusia taraehara i tupu ai te tahuti ore—e aore ra te ti‘a-faahou-raa i muri iho i te poheraa i tupu ai te mau mea atoa.21 E na roto i te taraehara, te ora mure ore—o te oraraa e amuri noa’tu i mua i te aro o te Atua, o te horo‘a hau a‘e te reira i te mau horo‘a atoa a te Atua »22—ua riro ei rave‘a. No te titau atu i te ora mure ore, e titauhia ia tatou e fafau i te hoê fafauraa mure ore i to tatou Metua Here i te Ao ra.23 Te auraa o teie parau, e ‘ere noa te taatiraa i rotopu i te tane e te vahine, e taatiraa atoa râ i rotopu ia raua nei e te Atua iho.24

Te faahaamana‘o atoa nei te poro‘i no te utuafare ia tatou e, « ia here te tane e te vahine ia raua iho e ia turu te tahi i te tahi ».25 Te mau tamarii o ta raua e fanau, « e mau tamarii ia na te Atua ».26 Ia taati ana‘e te hoê utuafare i te hiero, e nehenehe teie e riro mai to te Atua basileia ra te huru.27

No te farii i te reira rê, eita e navai noa i te ti‘aturiraa rahi. I te tahi mau taime, e tai‘o vau i te mau parau poheraa i roto i te ve‘a e, ma te mana‘o-ore-hia ua tai‘o vau i te hoê ’ati pohe aita i maoro a‘e nei e ua tahoê taua taata ra i te vahine i ma‘iri. Teie ho‘i, aita raua i rave i te faaotiraa mure ’ore. Ua ma‘iti ra raua i te hoê faaipoiporaa hoê a maoro i te maororaa o to raua iho oraraa i teie ao.Ua pupu ho‘i to tatou Metua Here i te Ao ra no raua ra i teie horo‘a nehenehe roa a‘e, aita ra ho‘i raua i farii i te reira. Inaha, ua pato‘i raua i taua horo‘a ra a te Fatu e ua pato‘i atoa raua i te maitai o teie ö.28

Te haapapû maitai ra te hoê papa‘iraa mo‘a i ni‘a i te taa-ê-raa e vai ra i rotopu i te ti‘aturiraa e te parau mau mure ore : « Te mau fafauraa atoa, te mau faaauraa… te mau tarahu, te mau tapuraa, te mau euhe… e aore ra te mau ti‘aturiraa, o te ore e faaotihia e, e faaôhia e, i taatihia atu ho‘i e te Varua Mo‘a no te Fafauraa, no’na no tei faatahinuhia ra, no teie nei e no te tau mure ore atoa ho‘i… aore ho‘i e faufaa, aore e ti‘a, e aore ho‘i e mana i roto e i muri a‘e ho‘i i te ti‘a-faahou-raa mai te pohe mai ra ; no te mea e hope’a to te mau faaauraa o tei ore i faaôtihia mai teie te huru ia pohe atu te taata ra ».29

E tupu ihoa teie mau parau fafau. Te titau manihini atu nei te mau mero o teie Ekalesia i te mau taata atoa ia haapii e ia faaineine ia ratou no te tau mure ore.30 Te titau manihini atu nei matou i te taatoaraa ia ti‘aturi ratou i te Atua mure ore e tae noa atu i ta na iho Tamaiti o Iesu Mesia. Ia tatarahapa ratou i ta ratou mau hara e ia farii ratou i te Varua Maitai, ia haamaitaihia ratou i te mau haamaitairaa o te hiero ; ia faaau ratou i te mau fafauraa mo‘a e ia tape’a te reira e tae atu i te hopea.

Ua riro te Opuaraa no te faaoraraa a te Atua ei tapa’o no to na here e to na aroha e, e nehenehe teie mau haamaitairaa e tae i ni‘a i te mau taata atoa o tei ore i faaroo i te evanelia i roto i to ratou oraraa i mutaa iho ra. E nehenehe atoa ho‘i ratou e farii i te mau haamaitairaa o te hiero.31

E aha râ te parau no te tahi mau melo paari o te Ekalesia tei ore i faaipoipo atu ra? Noa’tu to ratou mau fifi, te aro nei ratou ana‘e i mua i te mau tamataraa o te oraraa nei. Haamana‘o nä tatou, i roto i te arata‘iraa i te tau a te Fatu, aita te Oia e tape‘a noa i ta’na mau haamaitairaa no te feia mo‘a32 e haapa‘o. E haava e e haamaitai te Fatu e i te taata tata‘i tahi ia au i te mea o to ratou nei ‘aau e hiaai ra.33

I teie tau, e nehenehe te taaoreraa e faatupu roa i te hoê ‘arepurepuraa i roto i te faaipoiporaa. Oia mau, i te omuaraa o te hoê faaipoiporaa, te vai ra e piti huru hi‘oraa taa‘e. No’na pae e piti atoa nei teie parau e faahitihia ra. E tupu te oa’oa mai te peu e ‘imi raua i te mau rave’a atoa no to raua maitai. E aifaito maitai to raua iho oraraa mai te peu e tau‘a parau maitai raua. Te auraa, ia manuïa ana‘e te hoê faaipoiporaa, e titauhia i na pae e piti e imi i te mau rave‘a atoa ia vai hau noa raua. E manuïa ihoa to raua mau opuaraa mai te mea e faaiti mai te tahi i to’na iho hinaaro e na reira atoa no te tahi, maoti ra te rave amuiraa raua i te ohipa.

Ua parau mai te peresideni o Thomas S. Monson e, « no te imi i te oaoa mau, e titauhia tatou e hi‘o atoa i to te tahi hinaaro. Aita te taata nei e ite i te auraa hohonu o te oraraa ma te ore e tavini i te tahi. Ua riro te parau no te taviniraa te tahi i te tahi mai te hoê hopoi‘a faaî poupou.34

E tupu te hau e te autae’aeraa i rotopu i te tane e te vahine faaipoipo ia faariro ana‘e te hoê o raua te maitai o te tane aore ra o te vahine ei tumu matamua roa no ta na mana‘ona’oraa. Ia na reira ana‘ehia, e tupu mau ihoa te hoê faaipoiporaa mure ore no raua, ma te faatupu i te oa’oa i roto i teie oraraa tahuti e te oraraa i muri nei.

E vaiiho te Opuaraa a te fatu i te ti‘amaraa i roto i te taata tata‘i tahi ia ma’iti no na iho. Mai te huru o te taata hoo, e mea titauhia tatou e ma‘iti i te taatiraa mure ore, aore ra te tahi faito i raro mai.35 Te vai ra te tahi mau faaipoiporaa e mea hoomama noahia ; area te tahi ‘era atu ia te faito moni i te teitei, te tahi atu a e mea na roto ia i te parau haavare e te pi‘o. A ara maitai outou i teie mau huru faanahoraa; e oto to muri mai !36

Te faaotiraa mau, o te faaipoiporaa mure ore ia. Ma te ‘aau mauruuru, mai te peu noa atu ua ravehia te hoê faaotiraa tano ore, e nehenehe te reira e tata‘ihia i teie taime nei ma te ma’iti i te hoê faaotiraa maitai a‘e. E titauhia ra e taui i to ‘aau e,37 e tamau noa a i te tata‘i i ta tatou iho mau hape.38 Te tu‘ati nei te tupuraa o te mau haamaitairaa i ni‘a i te parau o ta tatou haapa’o maitairaa i te mau faaueraa.39

Tei te huru o te faito o ta tatou nei maramaramaraa i roto i teie oraraa i te mau haamaitairaa o te faaipoipo i roto i te hiero e tupu ai te reira. E maitai faahou atu a te auraa o te faaipoiporaa i roto i te ao mure ore.40 E riro tatou ei mau taata maitai roa mai ia Iesu ra te huru o tei na roto i to te Atua ra Aroha,41 e ti‘a tatou i raro a‘e i te mana o te Atua…e ia tae ho‘i te tau e farii mai i to na mau mana atoa.42

Ua riro te faaipoiporaa mana hope ei tuhaa faufaa roa i roto i te faaineineraa i te oraraa mure ore. E titauhia te taata e faaipoipo i te tahi atu taata papu, i te vahi papu, na te hoê ti‘a i mauhia i te mana mau, e te haapa’o maitairaa i teie mau fafauraa.43 I muri iho, i reira te taata e haapapu atu ai i to na parahiraa i roto i te aora’i a te Atua. Te faa’ite papu atu nei au i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Alama 42:8. O te iteraa ïa i te « faanahonahoraa no… a te Atua » (a hi‘o 2 Nephi 9:13 ; Alma 34:9), te « faanahonahoraa no te taraehara » (a hi‘o Iakoba 6:8; Alama 12:26, 30, 32–33; 29:2; 42:13), te « faanahonahoraa no te faaoraraa » (a hi‘o Alama 24:14; 42:5), e te « faanahonahora no te faaoreraa hara » (a hi‘o Alama 42:15, 31).

  2. 2 Nephi 2:25.

  3. A hi‘o PH&PF 107:35.

  4. A hi‘o PH&PF 49:15–17.

  5. A hi‘o Russell M. Nelson, « Salvation and Exaltation », Liahona, Me 2008, 7–10.

  6. A hi‘o PH&PF 76:53 ; 132:7.

  7. A hi‘o PH&PF 131:1–3.

  8. Hoê hi‘oraa o teie opuaraa o te faahitiraa o te papa‘iraa « ei te ekalesia ta oi ohipa e a muri noa’tu, e no te mea no to oe utuafarethy duty is unto the church forever » (PH&PF 23:3; faahauhia te papa‘iraa opa).

  9. A hi‘o PH&PF 13.

  10. A hi‘o Mataio 16:18–19 ; PH&PF 27:12–13 ; Iosepha Semita—Aamu 1:72.

  11. A hi‘o PH&PF 110:11–16.

  12. A hi‘o PH&PF 128:8, 18; 132:45–46.

  13. A hi‘o 2 Nephi 10:2; 30:8.

  14. « Te Utuafare : E Poro‘i i to te Ao Nei », Liahona, Atopa 2004, 49.

  15. Liahona, Atopa 2004, 49.

  16. I mua ra, ua parau na vau e « te faaipoiporaa o te fatupuraa i te ture sotiare, te puna o te peu maitai e te niu no te faateiteiraa mure ore » (« Nurturing Marriage », Liahona, Me 2006, 36).

  17. I te mau taime atoa e faaara te mau papa‘iraa e « e riro te fenua i te mo‘e roa » te faaararaa ua tuatihia i ni‘a i te mana o te autahu‘araa no te taatiraa i te mau utuafare i roto i te mau hiero mo‘a (A hi‘o PH&PF 2:1–3; 138:48 ; Joseph Smith—Aamu 1:38–39).

  18. PH&PF 49:16 : a hi‘a atoa Genese 2:24 ; Mataio 19:5 ; Mareko 10:7–9 ; Mose 3:24 ; Aberahama 5:18 ; PH&PF 42:22.

  19. 1 Korinetia 11:11.

  20. Mose 1:39.

  21. A hi‘o 2 Nephi 9:22 ; Alama 12:8 ; 33:22 ; Helamana 14:17 ; Moromona 9:13 ; Mose 7:62 ; Iritiraa na Joseph Smith Translation, Genese 7:69.

  22. PH&PF 14:7.

  23. A hi‘o PH&PF 132:19.

  24. A hi‘o Mataio 19:6.

  25. Liahona, Atopa 2004, 49.

  26. Salamo 127:3.

  27. A hi‘o PH&PF 132:19–20.

  28. A hi‘o PH&PF 88:33.

  29. PH&PF 132:7 ; faahauhia te ta‘o.

  30. Ua haapii Iesu i teie mana‘o i te nunaa no America i mutaa ihora (Hi‘o 3 Nephi 27:16–20). A hi‘o atoa 2 Nephi 33:4 ; PH&PF 42:61 ; Iritiraa na Joseph Smith, 1 Ioane 5:13.

  31. A hi‘o PH&PF 128:1–18 ; 137:7–8.

  32. A hi‘o Joseph Fielding Smith, Doctrines du Salut, haaputuraa Bruce R. McConkie, 3 buka (1954–56), 2:76–77.

  33. A hi‘o Alma 41:3 ; PH&PF 137:9.

  34. Church News, 5 no tiurai 2008, 2.

  35. A hi‘o 2 Nephi 2:27 ; Iakoba 6:8.

  36. Te hinaaro nei Satane ia roohia tatou i te ati, mai ia’na ra te huru (hi‘o Apukalupo 12:9 ; 2 Nephi 2:18 ; Mose 4:6 ; PH&PF 10:22–27).

  37. Hi‘o Alama 5:12–14. O te tauiraa rahi teie no roto mai i te tatarahapa, te faaoreraa hara, e hoê hinaaroraa apî e « haere i te Mesia ra, e ia maitai roa i roto ia’na » (Moroni 10:32).

  38. « Te ti‘aturi nei matou e, o teie tem au parau tumu matamua e tem au oro‘a matamua o te Evanelia: te matamua ra, o te Faaroo ïa I te Fatu ra ia Iesu Mesia; te piti ra, o te tatarahaparaa ïa ; te toru ra, o te bapetizo-utuhi-raa ïa ia mtara te hara ; tem aha ra, o te tuuraa rima ïa no te horo‘araa a te Varua Maitai(Te mau Hiroa Faaroo 1:4). E titau te tatarahaparaa i te hoê tauiraa no te maitai roa ra—te hoê taata tei taui te taatoaraa.

  39. A hi‘o PH&PF 93:1.

  40. A hi‘o Moroni 10:32.

  41. A hi‘o PH&PF 93:13–14.

  42. PH&PF 93:19 ; hi‘o atoa PH&PF 66:2 ; 132:5–6.

  43. A hi‘o Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, 2 o te nene‘iraa (1966), 118.