2008
E te itoito o te keretiano : Te hoo o te aupĭpĭraa
Novema 2007


E te itoito o te keretiano : Te hoo o te aupĭpĭraa

Pahonoraa i to tatou feia pari na roto i te rave‘a a te Faaora.

Hōho’a
Robert D. Hales

Te haaputuputu nei tatou ei hoê, ua rave tatou i ni‘a ia tatou i te i‘oa o Iesu Mesia, e ua riro tatou ei mau keretiano. Hoê o te mau uiraa e anihia mai ia tatou : No te aha e, mai te mea te vai nei te here o te Faaora i roto ia tatou, te hinaaro nei te hoê ia riro ei taata faatitiahemo e aore ra e haamani ino ia tatou ?

Aita i maoro a‘e nei, ua papa‘i te hoê pŭpŭ feia apî no te feia mo‘a i te tahi mau uiraa tei faahoruhoru i to ratou feruriraa. Ua ui te hoê tuahine e, « no te aha aita te Ekalesia e paruru ia’na iho i te mau pariraa haavare ? »

I ta’na aniraa, te parau nei au e, hoê o te tata‘uraa rahi o te tahuti nei, e tae mai ïa i te taime to tatou nei ti‘aturiraa e uiuihia’i e aore râ, a faainohia’i tatou. I taua mau taime ra, e hinaaro roa tatou i te pahono ma te riri—no « te faaineine ia ‘aro ». E taime mau te reira no te feruriraa, no te pure e no te pee i te hi‘oraa maitai o te Faaora. A haamana‘o na e ua haavahavahahia e ua faaru‘ehia Iesu iho e to te ao nei. E i roto i te orama a Lehi, te feia o tei haere i te Faaora ua faaoroma‘i atoa i te feia o te « tâhitohito maira, e te amuamu, e te faatoro ra… i te rima » (1 Nephi 8:27). « Te riri nei te ao nei i [Ta‘u mau pĭpĭ] », e teie ta Iesu i parau, « no te mea e ere ratou i to teie nei ao, mai ia‘u nei ho‘i e ere i to teie nei ao ra » (Ioane 17:14). Ia pahono ana‘e tatou i te feia o te pari haavare mai ia tatou mai ta ratou i na reira i te Faaora, ua tinai ïa tatou i te HuruMesia ra, te ani manihini ra ïa tatou ia vetahi ia ite i To’na here e ia pee Ia’na.

No te pahono na roto i te HuruMesia, eita tatou e nehenehe ia papa‘i e aore râ, ia faatumu i ni‘a i te hoê faataaraa parau. Ua pahono te Faaora na roto e rave rau huru. I To’na faarururaa i te arii ri‘ari‘a rahi ia Heroda, ua faaea mamu noa Oia. I To’na ti‘araa i mua ia Pilato, ua horo‘a Oia i te hoê iteraa ohie e te puai no To’na hanahana e Ta’na fâ. I To’na va‘uva‘uraa i te feia hoo tao‘a i rapae i te hiero, ua faaohipa Oia i Ta’na hopoi‘a hanahana no te faaherehere e no te paruru i te hoê vahi mo‘a. I To’na patiti-raa-hia i ni‘a i te satauro, ua piihua’tura Oia i te piiraa faito-ore a te keretiano e : « E ta‘u Metua e faaore mai i ta ratou hara, aore ho‘i ratou i ite i ta ratou e rave nei » (Luka 23:34).

E feruri rii hape na vetahi feia i te mau pahonoraa mai te maniania-ore, mai te oto, mai te faaore i te hapa e mai te faaiteraa i te hoê iteraa haehaa e mau pahonoraa oioi ïa e te paruparu. Area ia « aroha i to [tatou] mau enemi, e faaora’tu i tei tuhi mai ia [tatou], e hamani maitai atu i te feia i riri mai ia [tatou], e pure hoi i te feia i parau ino mai e tei hamani-ino mai ia [tatou] » (Mataio 5:44), a faaroo, a haapuai e a rave i te itoito o te taato‘araa o te mau keretiano.

Ua faaite te peropheta Iosepha Semita i te itoito i roto i to’na oraaraa. Noa’tu e, « ua hamani-ino-noa-hia vau e te mau huru taata atoa, to te pae faaroo e to te pae aita e faaroo », (Iosepha Semita—Aamu 1:33, 27), aita roa oia i faahuehue e aore râ, aita i riri. Mai te mau pĭpĭ mau a te Mesia, ua faaite oia i te huru o te Faaora na roto i te hereraa ia vetahi ê e na roto i te faaoroma‘i e te aroha. O tera mau te huru itoito o te Keretiano.

Mai te mea eita tatou e faahuehue—e e horo‘a’tu tatou i te tahi apaapa papari‘a e ia faaoroma‘i i te riri—te rave ra ïa tatou i te hi‘oraa o te Faaora. E faaite hua tatou i To’na aroha, o te mana hoê roa ïa o te auraro i te enemi e o te pahonoraa ïa i te mau pariraa a te feia pari ma te pari-ore ia ratou. E ere te reira i te faaiteraa no te paruparu. E itoito no te Keretiano.

Na roto i te roaraa o te mau tau, ua haapii tatou e, te mau tamataraa i to tatou faaroo e ere ïa i te ohipa apî, e eita atoa te reira e morohi ta‘ue noa. Area te pĭpĭ mau na te Mesia ra, e imi ïa i te mau rave‘a i rotopu i te mau pato‘iraa.

I roto i te Buka a Moromona, ua ruuruuhia te peropheta Abinadi e ua hurihia i mua i te arii ino ra ia Noa. Noa’tu e ua pato‘i ‘u‘ana te arii ia Abinadi e ua faaoti i te haapohe ia’na, ua haapii Abinadi ma te puai i te evanelia e ua horo‘a tamau noa i toiteraa papû. Na roto i to Abinadi na reira-raa, ua faafariuhia mai hoê tahu‘a i roto i te evanelia, o Alama to’na i‘oa e ua faafariu-atoa-mai Alama rave rahi mau varua i te Mesia. E itoito Keretiano to Abinadi e to Alama.

Na teie mau iteraa rau e faaite e, e riro te mau tau faatianianiraa tano-ore no ni‘a i te Ekalesia i te tauturu i te rave faaotiraa i te mau fâ a te Fatu. I te matahiti 1983, ua papa‘i te feia faatere o te Peresideniraa Matamua e, « e riro te pato‘iraa ei haamaitairaa. I rotopu i te mau tamataraa tamau e faaruruhia nei e te mau misionare, o te oreraa ïa o te anaanatae i te mau ohipa o te faaroo e i roto i ta tatou mau parau poro‘i. E mau faaino teie e faatupu… i te anaanataeraa i roto i te Ekalesia… Na teie e horo‘a i te rave‘a [i te mau melo] no te poro i te parau mau i te feia o te tau‘a mai nei ia tatou ».1

E mea ti‘a ia farii tatou i teie nei mau rave‘a na roto e rave rahi huru: te hoê rata maitai i te hoê taata papa‘i ve‘a, te hoê tau‘araa parau e te hoê hoa, te hoê parau faahiahia i te hoê taata e aore râ, te hoê parau haapapûraa i te hoê taata o tei faaino mai. E nehenehe tatou e pahono na roto i te here i te feia o tei faauruhia e te parau haavare e te ino—o tei « faa‘erehia’tu i te parau mau no te mea ana‘e aita ratou i ite i te vahi tei reira e itea mai ai » (PH&PF 123:12). Te faaite papû nei au e, no te pahono i te feia pari na roto i teie rave‘a e ere ïa i te paruparu. E faaohiparaa itoito na te Keretiano.

E riro ta tatou pahonoraa ia vetahi ê, i te huru è. Auaa râ, ua ite te Fatu i te huru o te aau o te feia pari e e mea nahea tatou ia pahono ma te maitai ia ratou. A imi maite ai te mau pĭpĭ mau i te arata‘iraa a te Varua, e farii ratou i te faaururaa e tano i teie mau mâroraa. E i roto i te mau mâroraa tata‘itahi, e pahono te mau pĭpĭ mau ma te titau i te Varua o te Fatu. Ua faahaamana‘o Paulo i to Korinetia e, e ere ta‘u parau i te « parau taparu no te paari o te taata nei, i parau atu râ vau ma te faaite papû a te Varua » (1 Korinetia 2:4). No te mea te parahi ra te mana i roto i te Varau o te Fatu, eiaha roa ïa tatou e mâro ia aparau ana‘e tatou no ta tatou haapa‘oraa. Mai ta te mau misionare i haapii, e faaatea oioi roa te Varua ia mâro ana‘e a faaohipahia’i te parau haapiiraa o te Bibilia. Ua parau te Fatu e : « Tei roto ia’na te varua mărô ra, e ere oia i ta‘u » (3 Nephi 11:29). E mea oto ia faaino ana‘ehia te Ekalesia e ia pahono te mau melo o te Ekalesia i teie pariraa e, e ere tatou i te keretiano, e ere ïa i te huru Mesia! A faariro i ta tatou mau tau‘araa parau e vetahi ê ei tapa‘o no te mau hotu o te Varua—te here, te oaoa, te hau, te faaoroma‘i, te mărû, te maitai, te faaroo, te mamahu, [e] te hitahita-ore » (Galatia 5:22–23). Teie te tatararaa no te parau mamahu i roto i te Ditionare Webster, o te « faaiteraa ïa i te faaoroma‘i : te haamahuraa ïa i te mamae ma te riri-ore ».2 O te tapa‘o ïa o te itoito keretiano.

E mea faufaa teie mau mea i roto i to tatou faahoaraa e te mau melo o te tahi atu mau haapa‘oraa keretetiano. E mea papû e e oto to tatou Metua i te Ao ra—e e ata te diabolo—ia mărô tamau ana‘e tatou i te mau taa-ê-raa o te parau haapiiraa e to tatou mau hoa Keretiano tapiri.

Aita vau e parau nei e, te faaau nei tatou i te mau parau tumu e aore râ, te faaiti nei tatou i to tatou ti‘aturiraa. Eita tatou e nehenehe e taui i te mau parau haapiiraa o te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai, noa’tu e eita tatou e faarirohia ei feia faahiahia i roto i te mata o te ao nei na roto i te haapiiraa e i te haapa‘oraa i te reira. Area râ, mai te mea e hinaaro tatou i te parau i te parau a te Atua ma te taia-ore, e mea ti‘a ia pure tatou ia î i te Varua Maitai (A hi‘o Te mau Ohipa 4:29, 31). Eiaha roa tatou e măta‘u i te mau raveraa a Satane : i te mau faaheporaa (a hi‘o Alama 38:12). E muhumuhu te mau pĭpĭ mau na roto i te ti‘aturi, eiaha râ na roto i te faateitei.

Ei mau pĭpĭ mau, to tatou hepohepo matamua o te maitai ïa o vetahi ê, eiaha râ no te faaite e e mea ti‘a tatou. E hopoi mai te mau uiraa e te mau faahaparaa i te hoê rave‘a ia tatou ia imi ia vetahi ê e ia faaite e te hinaaro mai nei to tatou Metua i te Ao ra e o tatou nei ia ratou. Ta tatou fâ oia ïa te tautururaa ia ratou ia ite i te parau mau, eiaha râ no te paruru i to tatou here ia tatou iho e aore râ, no te haapapû e e mea ti‘a tatou i roto i ta tatou tau‘araa parau no ni‘a i te mau parau a te Atua. E riro to tatou mau iteraa papû ei mau pahonoraa puai o ta tatou e horo‘a i te feia faahapa. E nehenehe teie mau iteraa papû e horo‘ahia na roto i te here e te oto. E mea ti‘a ia faariro tatou ia tatou mai ia Edward Partridge, o ta te Fatu i parau e, « ua mâ To’na aau i mua ia‘u nei, no te mea ua au hoi oia ia Natanaela i tahito ra, o te ore roa ho‘i e haavare i roto ia’na ra » (PH&PF 41:11). Te riroraa ei taata haavare-ore o te riroraa ïa mai te hoê tamarii hapa-ore, e i te taere i te inoino e i te vitiviti i te faaoreraa i te hapa.

E haapiihia teie nei mau maitai na mua roa i roto i te utuafare e i te fare, e ia faaohipahia i roto i to tatou fetiiraa. Te haavare-ore o te hi‘oraa matamua roa ïa i ta tatou mau hape. Ia parihia tatou, e ui ïa tatou mai ta te mau Aposetoro a te Faaora i rave, « E te Fatu, o Vau anei ? » (Mataio 26:22). Mai te mea e faaroo tatou i te Varua, e nehenehe tatou e faatiti‘aifaro, e faaore, e imi i te faaoreraa hara e e rave maitai atu ă.

Mai te mea aita e haavare, eita ïa te mau pĭpĭ mau e haava rahi i te hi‘oraa o vetahi ê. Ua faatupu rave rahi o tatou i te auhoraa puai e te feia e ere i te melo no ta tatou Ekalesia—to tatou mau hoa i te fare haapiiraa, te mau hoa i te vahi raveraa ohipa, e i te mau hoa e te mau hoa tapiri i te ao atoa nei. Te hinaaro nei tatou ia ratou, e te hinaaro mai nei ratou ia tatou. Mai te au i te haapiiraa a te Peresideni Thomas S. Monson e, « a haapii tatou i te faatura ia vetahi… Aita tatou e noho o tatou ana‘e—i roto i to tatou mau oire, mau nunaa e aore râ, i te ao nei ».3

Ua faaite te Faaora ia Heroda, i te tahi mau taime, e mea ti‘a ia faaite te mau pĭpĭ mau i te itoito keretiano na roto i te mamu- noa-raa. I te hoê taime te ni‘a vau i te tahua huiraa popo, e mea iti roa te ŭraa o ta‘u popo i ni‘a i te hoê tumu raau taratara [cactus] i puehu mai ai to’na mau nira mai te nira o te hoê puaa tua taratara [porc-épic] te huru. Ua putaputa roa to‘u ahu i teie mau nira, noa’tu e e mea ŭ-rii noa’tu ta‘u popo i ni‘a i teie tumu raau. Te vaira te tahi mau tupuraa mai teie nei tumu raau te huru: e nehenehe te reira e haamauiui noa ia tatou. Ia tupu te reira, a haere-ê atu. Ia na reira tatou, e riro vetahi i te faatihaehae ia tatou e i te faatupu roa i te hoê manianiaraa. I roto i te Buka a Moromona, e tai‘o tatou i te parau no Lehoniti e to’na mau taata tei puhapa i ni‘a i te mou‘a. Ua ani ‘u‘ana Amalikia te taata haavare ia Lehoniti ia « haere mai i raro » e farerei ia’na i te pae tumu mou‘a. I to Lehoniti faaru‘eraa i te tupua‘i mou‘a, ua faata‘ero « riiriihia » ihora oia e pohe atu ra e haruhia-ihora to’na nuu e Amalikia (a hi‘o Alama 47). Na roto i te mărô e te pariraa, e faahemahia tatou ia faaru‘e i te fenua teitei. Te fenua teitei, tei reira ïa te maramarama. Tei reira a ite ai tatou i te maramara matamua i te po‘ipo‘i e te hopea o te maramarama i te pô. O te hoê o te mau fenua papû. E parau mau e tei reira te iteraa. I te tahi taime te hinaaro nei vetahi ia pou mai tatou na ni‘a mai e ia ati atu ia ratou i te mărôraa i te mau parau haapiiraa. Ua faaoti teie feia imi pe‘ape‘a ia haamata na roto i te ‘aroraa i te pae faaroo i ni‘a i te reni Itenati e aore râ, i ni‘a i te taata iho. E mea maitai a‘e ia faaea noa tatou i ni‘a i te teiteiraa no te faatura e no te here apipiti.

Ia na reira ana‘e, te pee ra ïa tatou i te hi‘oraa o te peropheta Nehemia o tei hamani i te hoê patu haaati ia Ierusalema. Ua titau ‘u‘ana mai to’na mau enemi ia farerei ratou i ni‘a i te mou‘a, ei reira ratou e « hamani-ino ai [ia’na] ». Taa ê noa’tu ia Lehoniti, no te paari o Nehemia ua pato‘i maira oia i ta ratou titauraa na roto i teie parau poro‘i : « E ohipa rahi ta‘u e rave nei, eita e ti‘a ia‘u ia haere i raro na : eaha e ti‘a’i ia‘u ia faarue i te ohipa, a haere’tu ai i ô na ia outou na ? » (Nehemia 6:2–3). E ohipa rahi atoa ta tatou e rave nei, e eita te reira e nehenehe ia rave faaotihia mai te mea e vaiiho tatou ia tatou iho ia faaea e ia mărô e ia faanevaneva. Inaha ra, e mea ti‘a ia titau i te itoito Keretiano e ia rave i te tahi atu ohipa. A tai‘o ai tatou i te Salamo te na ô ra e, « eiaha oe e inoino i te feia parau ino ra » (Salamo 37:1).

E vai piri tamau noa mai te ino i pihai iho ia tatou i roto i teie nei ao. Te hoê tuhaa o te tata‘uraa o te tahuti nei oia ïa, ia riro no teie nei ao eiaha râ i to teie nei ao. I roto i Ta’na pure mana‘ona‘o, ua ani te Faaora i To’na Metua i te Ao ra, « aore au i pure ia oe e ia hopoi ê atu oe ia ratou i teie nei ao, ia tia‘i mai râ oe ia matou eiaha ei ino » (Ioane 17:15). Noa’tu e ua faaara mai te Faaora i te mau hamani-ino-raa, ua ho maira Oia i te hau : « E hau ta‘u e vaiiho ia outou nei, o to‘u nei hau ta‘u e ho atu no outou… Eiaha e taiâ to outou aau, eiaha hoi e măta‘u » (Ioane 14:27). Te faaite papû nei au na roto i te haamaitairaa o To’na hau i ni‘a ia tatou nei, e tupu mau ă te fafauraa a te Peresideniraa Matamua : « Te pato‘iraa o te riro ei mea teiaha ia amo, e riro ïa ei haamaitairaa i roto i te basileia o te Atua i ni‘a i te fenua nei ».4

I teie nei tuahine o tei titau i ta‘u pahonoraa e i te taato‘araa o te imi nei e mea nahea ia pahono i to tatou mau taata pari, te parau nei au e, te here nei matou ia ratou. Noa’tu ta ratou hororaa, to ratou ti‘aturiraa, ta ratou haapa‘oraa e aore râ, to ratou mana‘o papû, mai te mea e pee tatou i te Mesia, e ia faaite i To’na itoito, e mea ti‘a ia here tatou ia ratou. Eiaha tatou e mana‘o e, e mea maitai a‘e tatou ia ratou. Area râ, te hinaaro nei tatou e to tatou here i te faaite ia ratou i te hoê e‘a maitai a‘e—te e‘a o Iesu Mesia. E arata‘i To’na e‘a i te uputa o te bapetizoraa, i te e‘a titi‘aifaro e te piriha‘o no te oraraa parau-ti‘a, e te hiero o te Atua. O Oia « te e‘a, e te parau mau e te ora » (Ioane 14:6). E mea na roto noa Ia’na tatou e to tatou mau taea‘e e mau tuahine paato‘a e farii ai i te tao‘a aroha rahi a‘e o te roaa ia tatou—oia te ora mure ore e te oaoa mure ore. No te tauturu ia ratou, ia riro atoa ei hi‘oraa maitai no ratou, eita ïa e ravehia e te feia paruparu. E ravehia râ e te feia itoito. Na outou e na‘u nei, te feia mo‘a no te mau mahana hopea nei e aufau i te hoo no te aupĭpĭraa na roto i te pahonoraa i to tatou mau taata pari na roto i te itoito keretiano.

Te opani nei au na roto i te faariroraa i te iteraa papû o Moromona no‘u iho nei : « Inaha e pĭpĭ au na Iesu Mesia, o te Tamaiti na te Atua. Ua parauhi vau e a’na ia a‘o atu i ta’na parau i to’na ra feia, e tia‘i ia ratou i te roaa i te ora mure ore ra » (3 Nephi 5:13). Te faaite atu nei au i to‘u iteraa papû taa ê No’na—e riro to tatou oraraa i te mure ore no To’na here mure ore. E nehenehe tatou e faaite i To’na here mure ore ma te titau-ore i to tatou mau taea‘e e tuahine i te mau vahi atoa, o ta‘u ïa pure haehaa na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Rata na te Peresideniraa Matamua, 1 no Titema 1983.

  2. Webster’s Third New International Dictionary, 1986.

  3. Thomas S. Monson, « In Quest of the Abundant Life », Ensign, Mati 1998, 3.

  4. Rata na te Peresideniraa Matamua, 1 no Titema 1983.