2008
Te here nei e te tauturu nei te Atua i Ta’na mau tamarii atoa
Novema 2007


Te here nei e te tauturu nei te Atua i Ta’na mau tamarii atoa

Te hinaaro nei tatou i te tauturu a te Metua i te Ao ra. Te mau puna faufaa roa o teie tauturu no roto mai ïa i te taviniraa a te taata i to’na taata tupu, no roto mai i te pure, e no roto mai i te faatumuraa i ni‘a i te Mesia.

Hōho’a
Keith B. McMullin

Hoê o te mau parau mau rahi o te Faaho‘iraa mai maori râ, te ora nei te Atua e te noho nei Oia i roto i To’na mau ra‘i, e taata faateiteihia oia, e e tino « i‘o e te ivi »1 to’na, e e Atua huru mure ore oia mai tahito mai â, mai teie mahana e a muri noa’tu,2 te pû no te mau maitai atoa e te parau mau.

O Adamu raua o Eva Ta’na na tamarii tahuti i ni‘a i te fenua nei. No ni‘a i te reira, te na ô ra Oia e : « E ua hamani ihora vau, o te Atua, i te taata i to‘u iho hoho‘a, i te hoho‘a o ta‘u ra Fanau Tahi i hamani ai au ia’na ; i hamani au ia raua, te tane e te vahine ».3

Teie parau e, te faateitei nei râ te reira i te taata nei. Ua riro te tane e te vahine ei na poieteraa maere tei vehihia i te huru o te Atua. I te taime o te poieteraa, ua tuu atu ra te Atua i roto ia Adamu e o Eva i te ti‘araa hanahana ia fanau i te tamarii ia au i to raua ra hoho‘a. No reira, hoê â to tatou hoho‘a e To’na.

Tera râ, te farerei nei tatou i te mau paruparu e te mau fifi rahi o te tahuti nei. Te ma‘i, te rohirohi â e te pohe eita e nehenehe e ape. Te mau ati e te mau pe‘ape‘a e tuhaa te reira no to tatou tere no teie oraraa Te titau nei to tatou huru, te mau hiaai, e te mau hinaaro ia faati‘ahia te reira.

No teie mau tumu atoa e no te tahi atu, e titau tatou i te tauturu a te Metua i te Ao ra. Te hoê tuhaa faufaa rahi o te reira tauturu, no roto mai ïa i te ohipa taviniraa i te taata tupu.4 Te na ô ra te ture e, « e aroha’tu i to taata tupu mai to aroha ia oe iho na ».5 E mau taea‘e e e mau tuahine ana‘e tatou, no reira, e « mau taata tupu » atoa tatou, noa’tu e, ua taa ê tatou i te vahi, i te hiro‘a tumu, i te haapa‘oraa e aore ra, i te nunaa. Ua parau te peropheta Iosepha Semita e, « Te taata tei roto ia’na te aroha o te Atua, aita oia e haapa‘o noa i te maitai o to’na noa iho utuafare, e haere râ oia na te ao taatoa nei, ma te haamaitai i te mau taata atoa ».6 Ua faaite mai te Fatu i te hi‘oraa, « no te mea te faatupu noa râ oia i te parau-ti‘a i rotopu i te mau tamarii a te taata nei ; … e aita roa oia e faaore i te hoê tei hinaaro ia’na ra, te taata ereere e te uouo, te tîtî e te ti‘amâ, te tane e te vahine; e ua haamana’‘o atoa oia i te Etene ; hoê ana‘e to te taata ti‘araa i mua i te Atua ».7

No te imi i te maitai no vetahi ê na roto i te rave‘a a te Fatu, te faaitoito nei tatou ia aupuru ia tatou iho e ia faatusia ia tatou no te tauturu i te feia tei ere. E ohipa te feia veve no te mea ta ratou e farii, e e titau ho‘i i te haamaitairaa a vetahi ê mai te maitai.8 Tera te faanahoraa tei horo‘ahia mai ia tatou nei mai mutaa mai â.9

Te reira te faanahoraa o te ohipa totauturu a te Ekalesia, e te haapa‘o nei te mau melo faaroo o te Ekalesia i te reira. Ua riro ta ratou mau ô ei tauturu i te mau ivi, ei aupuru i tei otare noa, ei horo‘araa i te nohoraa no tei oto ra.

Te tahi tau matahiti i ma’iri a‘e nei, ua ratere mai te ti‘a teitei no te hau no te fenua Tinito i Roto Miti, e ua mata‘ita‘i haere i te mau pû a te Ekalesia, e ua paraparau oia i te Universite no Brigham Young. To’na iteraa i te faanahoraa o te ohipa totauturu a te Ekalesia, na ô a‘era oia e, « ahiri mai teie a‘e te huru o to tatou here te tahi e te tahi, e riro ïa teie ao ei vahi hau a‘e ».

Ua maere oia i te faarooraa i te parau no te haapaeraa maa e te horo‘araa i te moni o taua mau tamaaraa ra aore i amuhia, no te tauturu i te feia veve. I te hopea o to’na tere i te pû no te ohipa totauturu, ua horoa’tu oia i teie vehi rata na‘ina‘i uteute i roto i te rima o te taata faatere—hoê « pute uteute ». I te fenua Tinito, e horo‘ahia te hoê « pute uteute » ei tapa‘o no te aroha, no te haamaitai, e no te ti‘aturiraa ia fana‘o i te faufaa tao‘a rahi. « E ere i te mea rahi roa teie », te parau ïa a te ratere, « te moni teie no tera na tamaaraa po‘ipo‘i e piti i ma‘iri a‘e nei aita vau i haere e tamaa. Te hinaaro nei au e horo‘a i ta’u ô haapaeraa maa i roto i te faanahoraa o te Ohipa Totauturu a te Ekalesia ».10

Na te Atua i horo‘a faauru mai i te faanahoraa o te ohipa totauturu a te Ekalesia. E mea faufaa rahi to’na mau ture no te faaoraraa o te taata nei.11 E hoho‘a te reira no te ohipa taviniraa, ei faaiteraa i to te ao e, ua faaho‘i-faahou-hia mai te Ekalesia a Iesu Mesia. Te tauturu teie a te ra‘i i roto i te taata nei. Ua parau te peresideni Thomas S. Monson e : « te mau ohipa totauturu… aita i taui. Eita te reira e taui. E mau parau mau heheuhia mai ho‘i te reira ».12

Te tahi atu rave‘a faufaa roa no te farii i te tauturu a te Atua, maori râ, na roto ïa i te pure. Ua faauehia tatou ia pure i te Atua, to tatou Metua, na roto i te i‘oa o Iesu Mesia. Teie te parau : « E ani, e horo‘ahia mai ta outou ; e imi, e itea ïa ia outou ; e patoto atu, e iritihia mai te opani ia outou ».13 E pahono te Metua i te Ao ra i te mau pure aau tae.

Ua a‘o te peropheta a te Fatu te peresideni Monson e, « Te vai ra te taime mai te huru ra e, aita e hopearaa to te fifi—aita e po‘ipo‘i no te faaore i te po‘iri o te pô… Te mana‘o nei tatou e, ua faaru‘ehia tatou, ma te aau oto e te vai otahi noa. Mai te mea e tupu mai te reira huru i ni‘a ia outou, te taparu nei au ia outou ia fariu ti‘atu i to tatou Metua i te Ao ra ma te faaroo. E amo oia ia outou e e arata‘i ia outou. Eita Oia e iriti ê i to outou mau ati i te mau taime atoa, e tamahanahana râ Oia e e arata‘i hoi Oia ia outou ma te here i roto i te mau huru vero atoa ta outou e farerei ».14

I mua i te tahi mau huru fifi, e fariu ti‘a tatou i ni‘a i te tahi huru pure o te ravehia i raro a‘e noa i te rima o te feia i haamanahia no te mono i te Atua. Ua haere o Iesu Mesia i te mau vahi atoa « i te faaoraraa i te taata ma‘i, e te Faati‘a-faahou-raa i te taata pohe »15 e te faaitoitoraa i te mau varua paruparu. Na roto i te faaho‘i-raa-hia mai te evanelia ua horo‘a’toahia mai te puai e te mana o te autahu‘araa no te tamau noa â i te rave i te reira huru ohipa a te Atua.16

Te pohe ra anei te hoê i te ma‘i e aore ra, tei roto anei i te ati rahi, « e tii oia i te mau peresibutero o te ekalesia ra, e na ratou e pure ia’na, ma te faatahinu ia’na i te mono‘i i te i‘oa o te Fatu ra : e e ora taua ma‘i ra i e pure faaroo, e n ate Fatu oia e faati‘a i ni‘a ».17 Ua haamanahia te mau peresibutero haapa‘o no te rave i te mea ta te Fatu e rave ahiri tei ô nei Oia.18

Ahiri i papa‘ihia te mau parau atoa no ni‘a i te mau pure tei pahonohia mai, eita ïa te reira e ô i roto i teie ao. No Elder Glen L. Rudd, te hoê Hui Mana Faatere Rahi tei faatuhaahia, e te hoê hoa here rahi, teie iteraa papû nehenehe roa :

« Ua tae mai te hoê niuniu no te faaara mai ia‘u e, tei te fare ma‘i te hoê melo o teie utuafare, ua pepe ino roa, hoê tamahine iti 12 to’na matahiti o Janice to’na i‘oa. Ua hinaaro to’na metua vahine ia haamaitaihia oia.

« Ua haere atu ra maua o Elder Cowley i te fare ma‘i. I reira to maua iteraa i te huru no te tupuraa o te ati. Ua ûhia o Janice i te hoê bus. Ua tere te huira no muri o te bus na ni‘a i to’na upoo e to’na tino.

« Ua tomo atu ra maua o Elder Cowley i roto i te piha tei reira o Janice te taravaraa. Ua fati to’na ivi pa’ufifi, e ua ino roa te pa‘ufifi, e mea rahi te mau ivi fatifati, e ua ino roa te upoo e aita e nehenehe faahou e tata‘i. Noa’tu râ i te reira, ua feruri maua e, e mea ti‘a ia maua ia haamaitai ia’na. Na’u i faatahinu ia’na e na Elder Cowley i haamau i te faatahinuraa. Na roto i te puai e te hinaaro mau, ua haamaitai oia ia’na ia maitai e ia ora, e ia ora faahou i te hoê oraraa mai tei matarohia. Ua haamaitai oia ia’na ia ora mai ma te ore te hoê fifi o teie ati e vai faahou. E haamaitairaa faahiahia mau e te hoê taime nehenehe atoa.

Ua parau faahou Elder Rudd e : « Ua hau i te hoê ava‘e te maoro aita ta Janice e nehenehe e ha‘uti hoê noa a‘e uaua. Aita roa to matou faaroo i morohi. Inaha, ua faahitihia te hoê haamaitairaa e ora oia ma te ore roa e vai te tahi atu huru fifi i te pae feruriraa.

Ua opani Elder Rudd ma te parau e : « Ua ma’iri e rave rahi matahiti i muri a‘e i taua tere no matou i te fare ma‘i ra. Aita i maoro a‘e nei ua paraparau vau ia Janice. E 70 to’na matahiti i teie nei, e metua vahine oia no na tamarii e 3, e mama ruau no na mootua 11. Tae mai i teie mahana, aita roa hoê fifi no to’na ati purumu i haape‘ape‘a noa a‘e ia’na ».19

O te hoê noa teie o te mau faaoraraa rahi. Tera râ, aita e faaiteraa hau atu i te rahi i te huru no to te Metua i te Ao ra tautururaa i Ta’na mau tamarii na roto i te pure i tei tupu i roto i te hoê piha o te fare utuuturaa, e o Janice 12 e na tavini haehaa o te Atua, a 58 matahiti te maoro i teie nei.

E farii tatou i te tauturu hopea roa no ô mai i te Metua i te Ao ra na roto i Ta’na Tamaiti, « i aroha mai hoi te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horo‘a mai i ta’na tamaiti fanau tahi ia oe ia pohe te faaroo ia’na, ia roaa râ te ora mure ore ».20

Te faaite nei au i te iteraa papû no ni‘a i te Fatu ia Iesu Mesia, na roto i te faatura e te auraro rahi. E no reira, te faahaamana‘o nei au ia tatou ia haapa‘o maitai i te faaohiparaa i To’na ra i‘oa. Noa’tu to tatou here rahi Ia’na no Ta’na faaururaa, ta’na mau haapiiraa e ta’na faaoraraa, e mea tano eiaha tatou e paraparau Ia’na mai te huru e, te paraparau ra tatou i to tatou hoa i te tahi a‘e pae i ô tatou.

Oia te Fanau tahi o te mau tamarii varua a to tatou Metua. Ua faaoti oia i te mau mea atoa tei faataahia Na’na e rave—e no reira o taua mau ohipa ra ïa o te faatura Ia’na, e o te faaite Ia’na.21 Ua parau oia i te mau peropheta i tahito ra i te mea e papa‘i e e heheu mai i To’na hinaaro i Ta’na mau peropheta i teie mahana—e ua faatupu Oia i ta ratou mau parau atoa ra.22

Ei fanau tahi na te Atua, ua fanauhia oia e te paretenia o Maria, ua haavî i te pohe, ua pohe no te mau hara a to te ao nei, e ua horo‘a mai i te faaoraraa i tei ora e tei pohe. Ei Fatu tiafaahou no tatou, ua amu oia i te i‘a e te melikerio e te mau Aposetolo, e ua titau i te mau taata atoa i na fenua e piti ra ia tapea i te puta i roto i To’na rima, te avae e te aoao, ia ite te taata atoa e, Oia te Atua no Iseraela—Oia te Mesia ora.

Te na ô ra Oia i te mau taata atoa e :

« Tei ia‘u te ti‘a-faahou-raa e te ora, o te faaroo mai ia‘u ra, pohe noa â oia, e ora â ïa :

« E te taata ora atoa nei e faaroo ia‘u ra, e ore roa’tu ïa e pohe ».23

Oia to tatou iriti ture e to tatou haava, te Faaora o te ao nei. Ia tae i To’na ho‘i-piti-raa mai, « ei ni‘a i to’na ra tapono te hau vai ai; e mairihia to’na i‘oa, ia Hau ê, e A’o, te Atua puai, te Metua mure ore, te Arii no te hau ».24 Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa mo‘a roa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. PH&PF 130:22.

  2. A hi‘o PH&PF 20:17.

  3. Mose 2:27 ; a hi‘o atoa Genese 1:27.

  4. A hi‘o Mosia 2:17.

  5. Mataio 22:39.

  6. History of the Church, 4:227.

  7. 2 Nephi 26:33.

  8. A hi‘o PH&PF 56:16–18 ; 78:13–14 ; 104:13–18.

  9. A hi‘o Genese 3:19 ; Exodo 23:10–11; Levitiko 19:9–10 ; Mataio 25:40 ; Mosia 4:16–27 ; Mose 4:25 ; 5:1.

  10. I roto i te Neil Newell, « The Red Pocket », (unpublished manuscript, 1999),1.

  11. A hi‘o Mosia 4:16–27.

  12. Thomas S. Monson, « Guiding Principles of Personal and Family Welfare », Tambuli, Febuare. 1987, 2.

  13. Mataio 7:7–8.

  14. Thomas S. Monson, « Looking Back and Moving Forward », Liahona, Me. 2008, 90.

  15. Mosia 3:5.

  16. A hi‘o PH&PF 13 ; 27:12–13 ; 110:11–16 ; 128:20–21.

  17. Iakobo 5:14–15.

  18. A hi‘o Ioane 14:11–14; Hiroa faaroo 1:7; Bruce R. McConkie, Mormon Doctrine, 2 raa o te nene‘iraa (1966), 345.

  19. No roto mai i te paraparauraa e Glen L. Rudd ; a hi‘o Glen L. Rudd, Treasured Experiences of Glen L. Rudd, ( self-published manuscript, 1995), haaputuraa a ta Ekalesia, Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, 270–73.

  20. Ioane 3:16.

  21. A hi‘o Mose 6:63.

  22. Amosa 3:7 ; PH&PF 1:38.

  23. Ioane 11:25–26.

  24. 2 Nephi 19:6; a hi‘o atoa Isaia 9:6.