2008
Ia rave Oia i te reira ma te horo‘a mau
Novema 2007


Ia rave Oia i te reira ma te horo‘a mau

I roto i ta tatou tutavaraa ia noaa mai te tamaruraa i te mau pe‘ape‘a o te oraraa, ia imi maite tatou i te mau rave‘a no te faaohie i to tatou mau oraraa.

Hōho’a
Elder L. Tom Perry

O tatou tei ora maoro i teie nei— E mea maoro to maua Elder Wirthlin oraraa i teie nei—ua ite ïa tatou i te tahi mau huru o te mau tamataraa i roto i te oraraa. Te vai nei te mau tau maitai e te mau tau ino, te mau tau oaoa e te mau tau hepohepo, te mau tau oaoa e te mau tau oto, e te mau tau auhune e te mau tau o‘e atoa. Ia taui ana‘e to tatou mau oraraa i roto i te hoê e‘a mana‘o-ore-hia e te hinaaro-ore-hia, i te tahi mau taime, e ite tatou i te tamataraa e te mana‘o tapitapi. Te hoê o te mau titauraa no teie oraraa tahuti o te oreraa ïa e faati‘a i te mau mana‘o tapitapi e te mau tamataraa ia upooti‘a i ni‘a iho ia tatou—ia faaoroma‘i i te mau huru tuhaa o te oraraa e ia vai anaanatae noa ma te mana‘o tae. Penei a‘e, ia tupu ana‘e te mau fifi e te mau titauraa, e ti‘a ia tatou ia papa‘i i teie mau parau faaitoito a Robert Browning i roto i to tatou mau feruriraa : « Aita â te mea maitai roa i tupu atu ra » (« Rabbi Ben Ezra », i roto i te Charles W. Eliot, nene‘iraa, The Harvard Classics, 50 buka. [1909–10], 42:1103). Eita e nehenehe ia tatou ia tohu i te mau aroraa e te mau vero atoa i roto i te oraraa, e tae noa’tu i te mau fifi e fatata i te tupu, o tatou râ, te mau taata e faaroo e e ti‘aturiraa, ua ite tatou ma te feaa ore e e parau mau te evanelia a Iesu Mesia, e « aita â te mea maitai roa i tupu atu ra ».

Te haamana‘o nei au i hoê taime taa ê o to‘u nei oraraa ua tapitapi roa to‘u nei mana‘o. Te vai ra te mau fifi i ta‘u nei ohipa, e i taua atoa taime ra, ua roohia ta‘u nei vahine faaipoipo i te hoê ma‘i rahi. O teie te hoê o taua mau taime ra e au ra e ua faaineine te enemi i te aro ti‘a mai ia‘u e i to‘u nei utuafare. I te mau mahana a fatata ai te mau mana‘o hepohepo e te tapitapi i te rave ê atu te mea maitai roa‘e i roto ia matou, ua ite au e ta‘u vahine faaipoipo i te hoê rave‘a no te tamarû i te reira.

Ua tere maua na ni‘a i te pereoo uira i te hoê vahi, tau maile noa i to matou nei fare, no te faatea-ê-raa’tu no te tahi noa maa taime iti, no te tamaru i to maua mau pe‘ape‘a, no te paraparau, e no te tamahanahana e no te faaitoito te tahi e te tahi. O Walden Pond taua vahi ra. E roto iti nehenehe tei haatihia e te uru raau. I te mau taime e itoito ai ta‘u vahine faaipoipo e haere ia maua e faati i te roto. I te tahi atu mau mahana, aita ana‘e oia e itoito no te haere, e parahi noa maua i roto i te pereoo uira no te paraparau. Ua riro te Walden Pond ei vahi taa ê no maua no te faafaaea, no te feruri e no te faaora. Penei a‘e no to’na iho aamu—to’na tuatiraa i te mau tautooraa a Henry David Thoreau tei faataa ê ia’na i to te ao no te tahi mau matahiti te maoro—e ua horo‘a mai teie vahi ia maua te ti‘aturiraa no te oraraa ohie, e ua horo‘a mai i te hoê vahi faaapîraa i to maua mau oraraa fifi.

I te ava‘e mati 1845 to Thoreau tane faaotiraa e haere e ora i te hiti o te Walden Pond e i te faaearaa e piti matahiti i reira no te tamata i te feruri eaha râ te oraraa. Ua haamata oia ia ora i ni‘a i te hoê fenua tei fatuhia e to’na hoa maitai, o Ralph Waldon Emerson. Ua hoo mai oia i te hoê fare pê a te hoê taata rave ohipa i te auri pereoo auahi e ua vavahi oia i te reira. Ua rave oia i te raau no taua fare ra, e te tahi atu i roto i te uru raau, e ua hamani i to’na iho fare. Ua tape‘a maite oia i te buka faufaa, e ua faaoti oia e no te hoê fare e no te ti‘amâraa e haamau‘a noa oia e 28.12 tara marite. Ua tanu oia i te hoê aua pota, i reira to’na ueueraa i te mau huero pipi, te mau umara putete, te tô popaa, te mau pipi, e te mau nave no te tauturu i te atuatu i to’na oraraa riirii. Ua tanu oia e piti tâ e te afa i te pipi ma te opuaraa e faaohipa i te apî iti no te haapa‘o i ta’na mau hinaaro. E apî iti mau : e 8,71 tara marite.

Ua ora o Thoreau tane ma te tau‘a ore i te taime. Aita ta’na e hora aore râ e talena i roto i to’na fare iti. Ua faaohipa oia i to’na taime no te papa‘i e no te tuatapapa i te nehenehe e te maere o te natura e haati nei ia’na, mai te mau raau hotu, te mau manu, e te mau animala. Aita oia i ora i te oraraa o te hoê taata mo‘emo‘e—ua haere oia e mata‘ita‘i i te oire no Concord i te rahiraa o te mau mahana, e ua ani manihini oia ia vetahi ia haere i roto i to’na fare iti no te mau tau‘araa parau anaanatae. Ia hope na matahiti e piti, ua vaiiho oia i to’na fare iti i muri ma te tatarahapa ore. Ua faariro oia i te taime ta’na i faaea i reira ei taime tano no te faatupu i ta’na opuaraa—te iteraa i te mau maitai varua no te hoê oraraa ohie. Ua ite atoa oia e te vai ra te tahi atu â mau mea i roto i te oraraa i mua ia’na. Ua tae i te taime no te haere i mua e no te hi‘opo‘a i te tahi atu mau rave‘a.

Na roto i to’na oraraa i Walden Pond, ua faaoti o Thoreau tane e e maha noa mea i hinaaro-mau-hia e te hoê taata—te maa, te ahu, te fare, e te mori arahu. Te hinaaro nei au e aparau i ni‘a i na hinaaro tata‘itahi e maha no te oraraa, e no te mau maitai varua atoa no te hoê oraraa ohie noa.

Te titauraa matamua o te maa ïa. Ei melo no te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea nei tei ia tatou ra te iteraa mo‘a no roto mai i te parau mau tei heheuhia mai no ni‘a i te auraa i rotopu i te tino e te varua. Te haapapû nei te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau 88:15 : « … E te varua e te tino ra o te aau taatoa ïa o te taata nei ». No te haamaitai ia tatou i te pae tino e i te pae varua, ua heheu atoa mai te Fatu ia tatou i te hoê ture no te ea, ma te parau ia tatou eaha te mau maa e te mau raau maitai e te mea ino no te tino. Na roto i teie nei mau arata‘iraa ua tae atoa mai te fafauraa tei itehia i roto i te tuhaa 89 no te Parau Haapiiraa e te Parau Fafau :

« E te feia mo‘a atoa o te haamana‘o i te haapa‘o e i te rave i teie mau parau nei, ma te taahiraa i roto i te haapa‘o maitai i te mau faaueraa, e maitai te noaa i to ratou pito e e puohia to ratou mau ivi ;

« E e itea hoi ia ratou te paari e te mau tao‘a rahi no te ite, oia te mau tao‘a rahi i hunahia ra ;

« E e horo hoi e e ore roa e rohirohi, e e haere e e ore roa e fiu.

« E te horo‘a’tu nei au, o te Fatu, i te hoê fafauraa ia ratou ra, e fariu ê atu te melahi o te pohe ia ratou ra, mai tei te mau tamarii o Iseraela ra, e e ore roa ho‘i e taparahi ia ratou ra » (te mau irava18–21).

Aita’tu e a‘oraa maitai a‘e no ni‘a i te Parau Paari maori ra o tei itehia i roto i te buka iti, No te Puai o te Feia Apî. Te parau ra :

« Ua faaue mai te Fatu ia tatou ia haapa‘o maitai i to tatou tino. E ravehia te reira na roto i te haapa‘oraa i te Ture o te Parau Paari, tei papa‘ihia i roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 89. A amu i te mau maa e tupu maitai ai te tino, a rave i te ohipa faa‘eta‘etaraa tino, e a ta‘oto maitai. Ia na reira outou, tei raro a‘e outou i te parururaa o te mau mea e faaino i te tino e e riro ïa e, o outou iho te fatu o to outou ora. E farii outou i te haamaitairaa no te hoê tino maitai, te hoê varua ora e i te faaurûraa a te Varua Maitai…

« Te mau raau taero e te mau faaohiparaa ataata no te horo‘a i te fana‘oraa ‘aeto‘erau’ [euphorie] e faaino te reira i to outou tino, i to outou feruriraa e i to varua. Oia ho‘i, te mau raau ta‘ero, te mau raau rapaau ma‘i ia ravehia no roto i te haapa‘o-ore-raa i te mau tabularaa a te taote, e te mau raau e mea hoo-noa-hia mai i te fare raau » ([2001], 36–37).

Aita tatou e hinaaro i te hamani ino i to tatou mau tino tahuti no te mea e horo‘a te reira na te Atua, e te tahi tuhaa no te opuaraa rahi oaoa a to tatou Metua i te Ao ra o te faa tahoêraa ïa i to tatou mau tino tahuti i to tatou mau varua.

Te tahi atu hinaaro tumu o to tatou ïa ahu. Te hoê oraraa ohie o te afa‘i mai i te mau haamaitairaa pae varua e titau i te oomoraa i te ahu ohie e te tano. E tono to tatou mau ahu e to tatou huru faaneheneheraa i te hoê parau poro‘i ia vetahi ê e o ta tatou e faaite atoa i te peu ta tatou e rave i pihaiho ia vetahi ê. Ia oomo ana‘e tatou i te ahu tano, te ani atoa ra ïa tatou i te Varua o te Fatu ia riro ei arai e ei paruru no tatou.

Te faati-ani noa nei te mau hoho‘a tano ore o te ao na roto i te ahu o te mau vahine. Na roto i ta ratou mau huru faito ahu, e au ra e rave rahi feia papa‘i hoho‘a ahu o te tamata nei i te hamani e piti aore râ e toru ahu ma te faaohipa i te metera ahu tei faataahia no te hoê noa ahu. Te rahiraa o te taime, te faaiti roa nei ratou i te pae o te ni‘araa e te pae o te raroraa o te ahu o te mau vahine e, i te tahi mau taime, te na reira nei ratou i te pae ropu atoa o te ahu. Te rave atoa nei te mau ahu o te mau tane i teie huru hoho‘a tano ore. I to‘u apîraa e parauhia te reira e mea reporepo e te tano ore. Te ti‘aturi nei au e te oomoraa i te ahu tano-ore e apeehia ïa te reira e te mau peu tano-ore.

E rave rahi o outou o te imi nei i te mau rave‘a atoa, na roto i te ahu e te faanehenehe, ia ume mai te mata o te taata i ni‘a ia outou, mea hape ïa te reira i te Fatu. I roto i te aamu no te tumu raau no te ora i roto i te Buka a Moromona, o te mau taata tei «ahu i te ahu moni rahi roa » tei faoo atu i te feia o tei amu i te hotu o te tumu raau. E ti‘a ia feruri e te mau taata faoo i roto i te fare rahi e te aano o ratou ia te tumu i faahaamâ e rave rahi, e o ratou o tei haamâ « ua ma‘iri ia ratou i te e‘a au ore ra, e moe atu ra » (1 Nephi 8:27–28).

Ua faaara mai te peresideni N. Eldon Tanner ia tatou ma te parau e : « Te ahuraa i te ahu tano e peu maitai ïa no roto mai i te feruriraa e te mafatu, no reira mai ho‘i te faatura ia’na iho, i to’na taata tupu e i tei hamani i te taata atoa. E faaite mai te ahuraa i te ahu tano i te huru haehaa, au maite, e te afaro. Ma te tape‘a maite i teie mau parau tumu e ma te arata‘ihia e te Varua Maitai, a aparau e te mau metua, te mau orometua haapii, e te feia apî i te mau faanahoraa papû maitai no ni‘a i te ahu, te faanehenehe e te huru ti‘araa o te taata iho, e ma te faaohipa i te ti‘amâraa a farii i te hopoi‘a e a ma‘iti i te mea ti‘a » (« Friend to Friend », Friend, Tiunu 1971, 3).

I teie nei e aparau ana‘e i ni‘a i te toru o te titauraa a Thoreau, te fare. Ua î roa te mau ve‘a i te parau faaite no te fifi i te pae hooraa mai i te hoê fare. Ua faaitoitohia tatou i te mau amuiraa rahi atoa a te Ekalesia o ta‘u e haamana‘o nei, eiaha e haamau‘a i te moni hau atu i tei noaa mai. Ia au noa to tatou fare i te faito moni ta tatou e nehenehe e aufau, eiaha râ mai te fare rahi o te taata tupu i te tahi atu pae o te purumu.Ua parau te peresideni Heber J. Grant i te hoê taime e : « Te haamana‘o nei au, mai te tau mai â o Brigham Young e tae mai i teie nei, ua faaroo vau i te mau taata i mua i te terono… i te a‘oraa i te nunaa eiaha e ora i roto i te tarahu ; e te ti‘aturi nei au e te rahiraa o to tatou mau fifi atoa i teie mahana ua tupu mai ïa na roto i to tatou oreraa e haapa‘o i taua a‘oraa ra » (I roto i te Conference Report, Atopa 1921, 3).

Te hoê o te mau rave‘a maitai roa no te faaohie i to tatou mau oraraa o te peeraa ïa i te a‘oraa o ta tatou i farii pinepine noa na : Ia ora mai te au i te faito o ta tatou faufaa, eiaha ia tarahu, e ia haaputu i te moni no te tau fifi. E ti‘a ia tatou ia faaohipa e ia faananea atu â i to tatou rave-rahi-raa i te ohipa. Eita te mau melo no te hoê utuafare faatere-maitai-hia e aufau i te moni hau ; e fatu râ ratou i te reira.

Te titauraa hopea a Thoreau o te mori arahu ïa. Ua faroo noa na tatou i te parau no te mori arahu e te ito—e to’na moni rahi, te iti o te rave‘a o te fenua iho, to tatou ti‘aturi-noa-raa i ni‘a i te mau rave‘a no rapae mai, e te hinaaro rahi no te hoê pû apî no te ito o te ore roa e mou. E vaiiho ia vau i te tuatapaparaa i teie opuaraa fifi roa i te mau ti‘a faatere no te hau e te mau taiete. Te mori o ta‘u e hinaaro i te aparau o te mori pae varua ïa.

Ua horo‘a mai te Fatu i te hoê faanaonahoraa nehenehe roa e nahea tatou e nehenehe ai e ho‘i atu Ia’na ra, tera râ no te faaotiraa i to tatou tere i te tahuti nei e titauhia ia te mori pae varua. E hinaaro tatou ia riro mai na paretenia paari e pae o tei haaputu i te mori ia nava‘i no te haere atu na muri i te tane faaipoipo ia tae mai oia (a hi‘o Mataio 25:6–10). Eaha te titauhia ia vai noa te mori pae varua ? E ti‘a ia tatou ia ite i te faanahonahoraa mure ore a te Atua e ta tatou tuhaa i roto i te reira, e na roto i te oraraa parau-ti‘a, te auraroraa i te hinaaro o te Fatu, e farii ia tatou i te mau haamaitairaa tei fafauhia.

Mai ta Elder William R. Bradford i a‘o i roto i te amuiraa rahi : « I roto i te parau-ti‘a te vai ra te hoê ohieraa rahi roa. I roto i te mau huru atoa o ta tatou e farerei i roto i te oraraa, te vai ra te rave‘a ti‘a e te rave‘a ti‘a-ore no te pahono atu. Ia ma‘iti ana‘e tatou i te rave‘a ti‘a, e paturuhia ia tatou i roto i ta tatou mau ohipa e te mau tumu no te parau-ti‘a, e i roto i te reira te vai ra te mana no te ra‘i mai. Ia ma‘iti tatou i te rave‘a ti‘a-ore e ia faaohipa i taua ma‘itiraa ra, aita ia e fafauraa aore ra e mana no ô mai i te ra‘i ra, e vai overe noa tatou e e topa tatou » (« Righteousness », Liahona, Tenuare 2000, 103).

Na mua noa‘e i te poheraa o Thoreau, ua uihia ia’na e ua hau anei oia e te Atua. Ua pahono oia : « Aita vau i ite e ua pe‘ape‘a anei maua » (i roto i te Mardy Grothe, haaputuraa, Viva la Repartee [2005], 181).

I roto i ta tatou tutavaraa ia noaa mai te tamaruraa i te mau pe‘ape‘a o te oraraa, ia imi maite tatou i te mau rave‘a no te faaohie i to tatou mau oraraa. Ia pee tatou i te a‘oraa e te arata‘iraa faauruhia ta te Fatu i horo‘a mai ia tatou i roto i te rave‘a rahi oaoa. Ia vai ti‘amâ tatou no te farii i te Varua Maitai, e ia pee i te arata‘iraa a te Varua a tere ai tatou i to tatou tere i te tahuti nei. Ia faaineine tatou ia tatou iho no te faaoti i te fâ hoê roa o teie oraraa tamata i te tahuti nei—ia ho‘i e ia ora i pihaiho i to tatou Metua i te Ao ra—o ta‘u ïa pure na roto i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.