2008
Tamau maite â i te pure
Novema 2007


Tamau maite â i te pure

E hau atu â i te faufaa o te pure ia ui ana‘e tatou i te Fatu i te mau mea atoa ta tatou e rave, ia faaite tatou i to tatou mauruuru, e ia pure tatou no vetahi ê.

Hōho’a
Elder David A. Bednar

I roto i te amuiraa rahi i ma’iri a‘e nei ua haatumuhia ta‘u parau poro‘i i ni‘a i te parau tumu no te evanelia no te aniraa na roto i te faaroo i roto i te pure. I teie nei mahana, te hinaaro nei au ia tuatapapa e toru â parau tumu o te nehenehe e tauturu no te haafaufaa atu â i ta tatou mau pure, e te pure nei au ia tauturu mai te Varua Maitai ia‘u e ia outou.

Parau Tumu # 1. E hau atu â te faufaa o te pure ia ui ana‘e tatou i te Fatu i te mau mea atoa ta tatou e rave (a hi‘o Alama 37:37).

Ia faahiti-ohie-ana‘e-hia, ua riro ïa te pure ei aparauraa i rotopu i te Metua i te Ao ra e Ta’na mau Tamaroa e Ta’na mau Tamahine i te fenua nei. « Ia noaa ana‘e ia tatou i te haapii i to tatou auraa mau e te Atua (oia hoi, o te Atua to tatou Metua, e o tatou ta’na ra mau tamarii), i reira ïa e riro mai ai te pure, i te reira ihoa taime, ei ohipa ohie e te matauhia e tatou » (Titionare o te Bibilia, « Te Pure », 752). Ua faauehia tatou ia pure i te Metua ma te tuutuu ore i te i‘oa o te Tamaiti (a hi‘o 3 Nephi 18:19–20). Ua fafauhia ia tatou e mai te mea e pure tatou ma te aau tae no te ohipa ti‘a e te maitai e mai te au i te hinaaro o te Atua, e nehenehe ïa tatou e haamaitaihia, e paruruhia, e e arata‘ihia (a hi‘o 3 Nephi 18:20 ; PH&PF 19:38).

Te heheuraa o te paraparauraa ïa a te Metua i te Ao ra i Ta’na ra mau tamarii i ni‘a i te fenua nei. Ia ani ana‘e tatou ma te faaroo, e nehenehe ïa ta tatou e farii i te heheuraa na ni‘a i te heheuraa e te ite hoi na ni‘a i te ite e e noaa hoi ia tatou te ite i te mau parau aro e te mau mea hau ho‘i o te faatupu mai i te oaoa e te ora mure ore (a hi‘o PH&PF 42:61). Te mau parau aro o taua mau mea ïa o te nehenehe noa e itehia e te maramaramahia na roto i te mana o te Varua Maitai (hi‘o Harold B. Lee, Ye Are the Light of the World, [1974], 211).

E faahaerehia te mau heheuraa a te Metua e a te Tamaiti na roto i te toru o te melo o te Toru Tahi, oia hoi te Varua Maitai. Ua riro te Varua Maitai ei ite e ei ve‘a no te Metua e no te Tamaiti.

E mea maramarama roa te mau hoho‘a tei faaohipahia e te Atua i te hamaniraa i te fenua no te tautururaa ia tatou ia ite e nahea ia haafaufaa i te pure. I roto i te pene toru o te buka a Mose te haapii mai nei tatou e ua hamanihia te mau mea atoa i te pae varua hou a vai mai ai ratou i te fenua nei.

« E i teie nei, inaha, te parau atu nei au ia oe, o te mau u‘i teie o te ra‘i e te fenua, i to ratou hamani-raa-hia, i te mahana i hamani ai au, o te Fatu te Atua, i te fenua e te mau ra‘i,

« E te mau raau atoa o te fenua nei hou i vai ai te reira i te fenua nei, e te mau raau rii atoa o te fenua nei hou te reira i tupu mai ai. Ua hamani hoi au, e te Fatu te Atua, i te mau mea atoa ta‘u i parau ra, i te pae varua, hou te reira i vai mai ai i ni‘a iho i te fenua nei » (Mose 3:4–5).

Te haapii mai nei tatou na roto i teie nei mau irava e ua na mua te hamaniraa i te pae varua i te hamaniraa i te pae tino. Oia atoa, ua riro te pure faufaa rahi i te po‘ipo‘i ei tuhaa faufaa rahi i roto i te hamaniraa i te pae varua o te mahana tata‘itahi—e na muahia te reira hou te hamaniraa i te pae tino aore râ te tupuraa ohipa o taua mahana ra. Mai te hamaniraa i te pae tino tei tuatihia e tei riro ei tamauraa no te hamaniraa i te pae varua, ua tuati-atoa-hia te pure po‘ipo‘i i te mau pure i te pô e ua riro te reira ei tamauraa no te tahi e te tahi.

A hi‘o na i teie nei hoho‘a. Te vai nei paha te tahi mau mea i roto i to tatou iho huru, i roto i ta tatou mau peu, aore râ to tatou tupuraa varua o te ti‘a ia tatou ia tau‘a parau atu i te Metua i te Ao i roto i te pure po‘ipo‘i. I muri a‘e i to tatou haamauruuru-maite-raa i te mau haamaitairaa tei fariihia, e tiaoro tatou no te ite, te arata‘iraa, e te tautururaa no te rave i te mau mea eita e nehenehe ia tatou ia rave na roto noa i to tatou iho puai. Ei hi‘oraa, ia pure ana‘e tatou e nehenehe paha ta tatou :

  • E feruri i taua mau taime ra a parau iria ai e aore râ a parau tano ore ai tatou i te mau taata tei here-rahi-hia e tatou.

  • E ite e e ua ite maitai tatou i teie mau mea, aita râ tatou e rave noa nei mai te au i te mau mea ta tatou i ite.

  • E faaite i te aau oto no to tatou mau paruparu e no te oreraa e tuu u‘ana i te hiti te taata tino.

  • E rave i te faaotiraa ia pee rahi atu â i te oraraa o te Faaora.

  • E tiaoro atu ia rahi atu â to tatou puai i te raveraa e i te riroraa ei taata maitai a‘e.

Ua riro taua huru pure ra ei tufaa faufaa rahi no te faaineineraa pae varua no taua mahana ra.

I roto i roaraa o taua mahana ra, e tamau tatou i te hoê pure i roto i to tatou aau ia tauturu e ia arata‘i tamau-noa-hia tatou—mai ta Alama i parau e : « ia vai maite to oe mana‘o i te Fatu ra » (Alama 37:36).

Te ite nei tatou e i roto i taua mahana taa ê ra te vai nei te mau taime e hinaaro tatou i te parau iria atu, e eita ra tatou e na reira; aore râ e hinaaro paha tatou i te riri, eita râ tatou e na reira. Te ite nei tatou i te tautururaa e te puai no te ra‘i mai e te ite nei tatou ma te aau haehaa i te mau pahonoraa i ta tatou nei pure. Te pûpû atoa nei tatou i roto i taua taime iteraa ra i te hoê pure muhu ore no te haamauruuru.

I te hopea o taua mahana ra, e tuturi faahou tatou e e parau tatou i te parau faaite i to tatou Metua. E hi‘opo‘a tatou i te mau mea tei tupu i taua mahana ra e e faaite tatou i te mana‘o mauruuru mau no te mau haamaitairaa e te tautururaa tei fariihia e tatou. E tatarahapa tatou, e na roto i te tautururaa a te Varua o te Fatu, e ite tatou i te mau rave‘a e nehenehe ta tatou e rave ia maitai a‘e tatou ananahi. No reira, e patuhia ta tatou nei pure i te pô i ni‘a i te reira e e riro ei tamauraa no ta tatou pure i te po‘ipo‘i. Ua riro atoa ta tatou pure i te pô ei faaineineraa faufaa rahi no te pure po‘ipo‘i.

Aita ta tatou mau pure po‘ipo‘i e te mau pure i te pô—e te mau pure atoa i ropu—e riro ei mau ohipa tuatiati-ore-hia e te ite-ore-hia ; ua tuatiatihia râ ratou te tahi i te tahi i te mahana tata‘itahi e i roto i te mau mahana, te mau hebedoma, te mau ava‘e, e tae noa’tu i te mau matahiti. E tuhaa teie e nahea tatou e faatupu ai i te a‘oraa i roto i te papa‘iraa mo‘a ia « tamau maite â i te pure » (Luka 21:36 ; 3 Nephi 18:15, 18 ; PH&PF 31:12). Ua riro taua mau pure faufaa rahi ra ei mauhaa e noaa ai te mau haamaitairaa teitei roa a‘e ta te Atua i faaherehere no Ta’na ra mau tamarii haapa‘o maitai.

E faufaa to te pure ia haamana‘o ana‘e tatou i to tatou auraa e te Atua e ia faaroo ana‘e tatou i te a‘oraa ia :

« Ia tiaoro atu i te Atua ia tauturu mai oia ia oe i te mau mea atoa ra ; e te mau mea atoa ta oe e rave ra, ia ravehia no te Fatu ra, e te mau vahi ta oe e haere, ia haerehia no te Fatu ra; e ia vai maite to oe mana‘o i te Fatu ra; e ia tuuhia te aroha o to aau i te Fatu ra e a muri noa’tu.

« E ui atu i te Fatu i te mau mea atoa ta oe e rave ra, e na’na ho‘i e arata‘i i te maitai; e ia taoto oe i te rui ra, ia taoto ïa oe i te Fatu ra, ia tia‘i mai oia ia oe i ta oe na taotoraa; e ia tia a‘e ra oe i te po‘ipo‘i, ia î to aau i te haamaitai i te Atua ra, e ia na reira oe, e faateiteihia ïa oe ia tae te mahana hopea ra » (Alama 37:36–37 ; amuihia’tu te haapapûraa).

Parau Tumu # 2. E rahi atu te faufaa o te pure ia faaite ana‘e tatou i te aau mauruuru.

I roto i ta maua taviniraa i te Fare Haapiiraa Teitei no Brigham Young—Idaho, ua farii pinepine te tuahine Bednar e o vau nei i te mau Hui Mana Faatere i to maua fare. Ua haapii mai to maua utuafare i te hoê haapiiraa faufaa rahi no ni‘a i te pure faufaa a tuturi ai matou i te hoê pô e te hoê melo no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo.

I te po‘ipo‘i roa ua farii te tuahine Bednar e o vau nei i te parau apî no te pohe mana‘o-ore-hia o te hoê hoa herehia, e ua hinaaro matou i taua taime ra ia pure no te hoa e te mau tamarii e ora ra. A ani ai au i ta‘u vahine faaipoipo ia horo‘a i te pure, ua ani te melo no te Tino Ahuru ma Piti Aposetolo, ma te ite ore eaha te ohipa tei tupu, ia faaite noa te tuahine Bednar i roto i te pure i te mauruuru no te mau haamaitairaa tei fariihia e ia ore ia ani i te tahi mea. Ua riro ta’na a‘oraa mai te haapiiraa a Alama i te mau melo no te Ekalesia i mutaa ihora « ia pure ma te faaea ore e ia haamaitai atu no te mau mea atoa » (Mosia 26:39). No teie ati mana‘o-ore-hia, ua riro ia te aniraa i te mau haamaitairaa no to matou mau hoa ei tuhaa rû a‘e ia matou eiaha râ te faaiteraa i te mana‘o mauruuru.

Ua haapa‘o te tuahine Bednar i te arata‘iraa ta’na i farii. Ua haamauruuru oia i te Metua i te Ao ra no te mau ohipa faufaa rahi o te ore roa e mo‘ehia e teie nei hoa here. Ua faaite oia i te mauruuru rahi no te Varua Maitai ei Faaô e no te mau horo‘a a te Varua e nehenehe ai ia matou ia faaruru i te tamataraa e ia tavini ia vetahi ê. Hau atu i te mea faufaa rahi roa, ua faaite oia i te mauruuru no te faanahoraa no te faaoraraa, no te tusia taraehara a Iesu Mesia, no To’na Ti‘a-faahou-raa, e no te mau oro‘a e te mau fafauraa no te evanelia tei faaho‘ihia mai o te faati‘a i te mau utuafare ia vai amui noa e a muri noa’tu.

Ua haapii mai to matou nei utuafare na roto i teie ohipa tei tupu i te hoê haapiiraa rahi no ni‘a i te mana no te mana‘o haamauruuru i roto i te pure faufaa rahi. Na roto i taua pure ra, ua haamaitaihia to matou nei utuafare e te faaururaa no ni‘a i te tahi mau ohipa e haatapitapi e e haape‘ape‘a nei i to matou mau mana‘o. Ua haapii mai matou e ua horo‘a mai to matou mauruuru i te opuaraa no te oaoa e no te misioni faaora a te Faaora i te haapapûraa hinaarohia e ua haapuai i to matou nei ti‘aturiraa e e mea maitai te mau mea atoa i roto i te oraraa o to matou mau hoa here. Ua farii atoa matou i te tahi mau ite no ni‘a i te mau mea ta matou e ti‘a ia pure e ia ani au noa ma te faaroo.

Te vai nei i roto i te mau pure hau atu i te faufaa rahi e tei î i te pae varua o ta‘u i ite e mea rahi te mau faaiteraa no te haamauruuru e mea iti roa te mau aniraa. E i teie nei ua haamaitaihia vau i te pure na muri i te mau aposetolo e te mau peropheta, te ite nei au i roto i teie nei mau faatere no te Ekalesia a te Faaora i te mau mahana hopea nei te tapa‘o tei faaite i te huru o te tapena Moroni i roto i te Buka a Moromona : e mau taata aau î i te haamaitai i te Atua no te maitai e te ti‘amâ e rave rahi Ta’na i horo‘a i ni‘a i To’na ra mau taata (a hi‘o Alama 48:12). Aita atoa ratou i faarahi i ta ratou parau, te horo‘ahia mai ra ho‘i ta ratou e pure ra, e ua î ratou i te hinaaro (a hi‘o 3 Nephi 19:24). Ua riro te mau pure a te mau peropheta mai te mau pure a te mau tamarii rii i roto i to ratou ohie e te puai no to ratou aau tae mau.

A tutava ai tatou i te haafaufaa atu â i ta tatou mau pure, e ti‘a ia tatou ia haamana‘o e « aore roa te taata e faaino i te Atua i te hoê mea, e a aore râ aita roa to’na riri i hotu i ni‘a i te hoê taata, maori râ o ratou o tei ore i fa‘i mai i to’na rima ra i roto i te mau mea atoa, e o tei ore ho‘i i haapa‘o i ta’na ra mau faaueraa » (PH&PF 59:21). Te hinaaro nei au e ani e ia tamau outou e o vau nei i te pûpû i te hoê pure e haamauruuru noa tatou e faaite noa tatou i to tatou mana‘o mauruuru. Eiaha e ani i te tahi mea, ia oaoa noa to tatou varua e ia tutava tatou i te faaite i to tatou mauruuru ma te puai atoa o to tatou nei aau.

Parau Tumu #3. E riro te pure i te hau atu i te faufaa ia pure ana‘e tatou no vetahi ê ma te mana‘o papû e te aau hinaaro mau.

E mea maitai e te mea tano ia tiaoro i te Metua i te Ao ra no te mau haamaitairaa ta tatou e hinaaro nei i roto i to tatou iho mau oraraa tata‘itahi. Ua riro atoa ra te pure tuutuu-ore-raa no vetahi ê, no te feia ta tatou e here nei e no te feia o te au ore nei ia tatou, ei tuhaa faufaa rahi atoa no te pure au maitai. Mai te au i te faaite-pinepine-raa i te mauruuru i roto i ta tatou mau pure e faarahi nei i te heheuraa, e faarahi atoa ïa te pureraa no vetahi ê, ma te puai o to tatou varua, i to tatou aravihi no te faaroo e no te haapa‘o i te reo o te Fatu.

Te haapii mai nei tatou i te hoê haapiiraa faufaa rahi roa mai roto mai i te hoho‘a o Lehi i roto i te Buka a Moromona. Ua pahono atu o Lehi ma te faaroo i te arata‘iraa e te mau faaararaa a te mau peropheta no ni‘a i te haamouraa o Ierusalema. Ua pure oia i muri iho i te Fatu « ma to’na aau atoa, no to’na ra feia » (1 Nephi 1:5 ; amuihia’tu te haapapûraa). Ei pahonoraa i ta’na pure u‘ana, ua haamaitaihia o Lehi e te hoê orama hanahana no te Atua e Ta’na Tamaiti e te haamouraa o Ierusalema o te fatata i te tupu (a hi‘o 1 Nephi 1:6–9, 13, 18). No reira, ua oaoa o Lehi e ua î to’na aau atoa no te mau mea ta te Fatu i faaite ia’na (a hi‘o 1 Nephi 1:15). A hi‘o na e ua tae mai te orama ei pahonoraa i te hoê pure no vetahi ê e ere ei hopearaa no te hoê aniraa no te haamaitai aore râ no te arata‘i ia’na iho.

Ua riro te Faaora ei hoho‘a maitai no te pureraa no vetahi ê ma te mana‘o papû. I roto i Ta’na pure na ni‘a i te i‘oa o te mau taata tei faahitihia i te pô hou To’na Faasatauro-raa-hia, ua pure Iesu no Ta’na ra mau Aposetolo e no te taatoaraa o te feia mo‘a.

« O ratou ta‘u e pure nei. Aore au i pure i to teie nei ao, o te feia râ ta oe i ho mai no‘u ra, no oe hoi ratou…

« Aore hoi au i pure ia ratou ana‘e nei, i te feia atoa râ e faaroo mai ia‘u i ta ratou ra haapiiraa ; …

« … ia herehia mai ratou i to hereraa mai ia‘u nei ra, e o vau ho‘i e parahi i roto ia ratou » (Ioane 17:9, 20, 26).

I roto i te misioni a te Faaora i ni‘a i te fenua Marite, ua faaue Oia i te nunaa ia feruri i Ta’na mau haapiiraa e ia pure ia noaa te ite. Ua faaora oia i tei ma‘ihia, e ua pure Oia no te mau taata ma te faaohipa i te reo e ore roa e nehenehe ia papa‘ihia (a hi‘o 3 Nephi 17:1–16). E mea puai te mana no Ta’na ra pure : « E aita e ti‘a i te taata ia ite i te oaoa o tei faaî i to matou varua a faaroo a‘e ai matou ia Iesu, a pure atu ai oia i te Metua no matou ra » (3 Nephi 17:17). A feruri na eaha ra ïa te huru ia faaroo i te Faaora no te ao nei ia pure no tatou.

Te ite atoa nei ra to tatou mau hoa faaipoipo, ta tatou mau tamarii, e te tahi atu mau melo no te utuafare i te puai o ta tatou mau pure o tei pûpûhia i te Metua no to ratou mau hiaai e mau hinaaro taa ê ? Te faaroo ra anei te feia ta tatou e tavini nei ia tatou ia pure no ratou ma te faaroo e te aau mau ? Mai te mea aita te mau taata ta tatou e here nei e e tavini nei i faaroo e i ite i te mana no ta tatou mau pure u‘ana no ratou, teie ïa te taime ia tatarahapa. A pee ai tatou i te hoho‘a o te Faaora, e hau atu ïa ta tatou mau pure i te riroraa ei mea faufaa.

Ua faauehia tatou ia « pure noa i te mau taime atoa » (2 Nephi 32:9 ; PH&PF 10:5 ; 90:24)—« ia pure vaha mai e i roto i to [tatou aau] ;… i mua i to te ao nei e i te vahi moemoe atoa, i te vahi taata e i te vahi taata ore atoa » (PH&PF 19:28). Te faaite papû nei au e rahi atu â te faufaa o te pure ia ui atu tatou i te Fatu i roto i te mau mea atoa ta tatou e rave, a faaite ai tatou i to tatou mauruuru, e a pure ai tatou no vetahi ê ma te mana‘o papû e te hinaaro mau.

Te faaite papû nei au e te ora nei te Metua i te Ao ra e te faaroo nei e te pahono nei Oia i te mau pure u‘ana atoa. O Iesu te Mesia, to tatou Faaora e Arai. E mea mau te heheuraa. Ua faaho‘ihia mai te îraa o te evanelia i te fenua nei i roto i teie nei tau tuuraa o te evanelia. Te faaite papû atu nei au i te reira i te i‘oa mo‘a o te Fatu Iesu Mesia, amene.