2008
Te haapiiraa i te Evanelia—To tatou piiraa hau atu i te faufaa rahi
Novema 2007


Te haapiiraa i te Evanelia—To tatou piiraa hau atu i te faufaa rahi

Ia haapii ana‘e tatou i te tahi mau ture faufaa rahi no ni‘a i te haapiiraa e ia faaiteitehia ia tatou nahea i te haapii, e nehenehe paatoa ta tatou e rave i te reira.

Hōho’a
William D. Oswald

Ua faaoti iho nei maua te tuahine Oswald i te haapii i ta maua na mootua maehaa tamahine e pae matahiti nahea i te ou‘a taura. Te ou‘a taura o te hoê ïa hauti a te mau tamarii i reira ratou e ou‘a ai na ni‘a i te hoê taura a tere ai te taura na ni‘a i to ratou upoo e i raro a‘e i muri iho i to ratou avae. I muri a‘e i te fariiraa i te tahi nau arata‘iraa ohie, ua tamata na tamahine toopiti aita râ i manuïa i muri a‘e i te tahi mau tamataraa.

I te taime ua ineine maua i te taora i te tauera, ua haere mai ra e piti na hoa tamarii paari a‘e e ua ani maua i ta raua tautururaa. Ua riro na hoa tamahine toopiti ei mau tamahine aravihi i te ou‘a taura e ua nehenehe ia raua ia faaite i ta maua na mootua nahea i te ou‘a i te taura. A ou‘a ai raua na ni‘a i te taura, ua ite au e ua himene te mau hoa tamahine i te hoê himene o tei tauturu ia raua i te ou‘araa mai te au i te tairiraa o te taura.

Ia maramarama ta maua nei nau mootua tamahine i te mau ture no te ou‘araa taura e ua faaitehia ia raua e nahea e ou’‘a i te taura, ua ohie roa te toe‘a o te haapiiraa. Ma te haapiipii-rii-raa, ua maitai roa na maehaa toopiti i te iteraa i te mau ture no te ou‘araa taura.

I roto i te haapiiraa ou‘a taura, te parahi noa ra te tahi atu mootua tamahine, e toru noa matahiti te paari, i ni‘a i te matie ma te mata‘ita‘i hau noa. A ani ai te tahi taata ia’na mai te mea e hinaaro oia i te tamata i te ou‘a taura, ua ta‘iriiri oia i te upoo no te parau « e », haere mai ra, e ti‘a atu ra i pihai iho i te taura. A ta‘iri ai matou i te taura, i to matou maere rahi ua ou‘a a‘e ra oia mai ta’na i ite i to’na mau tuahine i te na-reira-raa. Ua ou‘a oia i te hoê taime, tapiti ihora, e na reira noa atu ra, ma te himene puai i te himene ta te mau tamahine paari i himene.

Ua ite mata na mootua tamahine e toru e te vai nei te hoê rave‘a maramarama no te ou‘a i te taura. E mea ohie roa e e nehenehe ta tatou e rave i muri a‘e i te haapiiraa i te tahi nau ture e ia faaiteitehia mai te reira. Oia atoa i te haapiiraa i te evanelia. Ia haapii ana‘e tatou i te tahi mau ture faufaa rahi no ni‘a i te haapiiraa e ia faaiteitehia ia tatou nahea i te haapii, e nehenehe paatoa ta tatou e rave i te reira.

Ua faahaamana‘o pinepine mai te peresideni Boyd K. Packer ia tatou e « titauraa ta tatou paatoa—te feia faatere, te mau orometua haapii, te mau misionare, e te mau metua–ia haapii na roto i te roaraa o to tatou oraraa ia haapii e ia haapii mai i te mau haapiiraa a te evanelia mai tei heheuhia mai ia tatou ».1 Mai tei faaite-ohie-noa-hia e Elder L. Tom Perry, « Te titau nei te mau ti‘araa atoa i roto i te Ekalesia i te hoê orometua haapii manuïa ».2

No te mea ho‘i e ua riro te melo tata‘itahi ei haapii e ua riro « te haapiiraa ei pû no te mau mea atoa ta tatou e rave nei ».3 e hopoi‘a mo‘a ïa ta tatou i te haapii mai i te tahi mau ture tumu no te haapiiraa. Te vai nei e rave rahi mau ture no te haapiiraa e no te haapiiraa mai, e e ere i te mea nava‘i no tatou ia tai‘o noa i te reira. A tahi, e ti‘a ia tatou ia taa i teie nei mau ture tumu, e te piti, e ti‘a i te mau orometua aravihi ia faaiteite ia tatou e nahea te faaohiparaa. E nehenehe te reira e ravehia na roto i te mata‘ita‘i-maite-raa i te mau orometua haapii aravihi i roto i to tatou mau paroita e amaa e te mata‘ita‘i-faahou-raa i te haapiipiiraa a te feia faatere no te ao atoa nei no ni‘a i te Haapiiraa e te Haapiiraa mai tei itehia i ni‘a i te tahua itenati a te Ekalesia aore râ i roto i te mau ve‘a a te Ekalesia.4

Tei roto i te mau papa‘iraa mo‘a te mau haapiiraa tumu o te tano no te haapiiraa mai e no te haapiiraa atu i te evanelia. Ua tuatapapa-atoa-hia te reira i roto i te hoê buka maitai roa tei tau‘a-pinepine-ore- hia Te Haapiiraa, Aita e Piiraa Hau A‘e.5

Ia imi ana‘e tatou i te hoê hoho‘a no te orometua haapii maitai o te nehenehe e faaite ia tatou e nahea i te haapii i te evanelia, e fariu ihoa to tatou feruriraa ia Iesu no Nazareta. Ua pii Ta’na mau pĭpĭ ia’na e Raboni ; o tei parauhia ra e, « E te Orometua » e aore râ « Te Haapii »6 Ua riro Oia e o Oia te Orometua Haapii.

Ua taa ê o Iesu i te tahi atu mau orometua no To’na ra tau no te mea ua haapii oia « ma te mana ».7 No ô mai teie mana no te haapii e te utuutu i To’na ra Metua i te Ao ra, no te mea « ua faatahinuhia mai o Iesu e te Atua… i te Varua Maitai e te mana ra… tei ia’na ra ho‘i te Atua ».8

Ma te pee i teie hoho‘a, ua haapiihia o Iesu e To’na ra Metua i te Ao ra, mai tei papa‘ihia e Ioane. Ua parau Iesu, « aore a‘u peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia‘u ra ».9 «Eita e ti‘a ta te Tamaiti ia rave oia ana‘e ihora, maori râ o ta’na i ite i te Metua i te raveraa ra… E here â hoi te Metua i te Tamaiti, e faaite mai â ho‘i ia’na i te mau mea atoa ta’na iho e rave ra ».10

E nehenehe ta tatou e ite na roto i te mau papa‘iraa mo‘a i te tahi atu mau hoho‘a no te mau orometua haapii evanelia manuïa tei taui i te oraraa e tei faaora i te mau varua o te feia ta ratou i haapii atu. E puta oioi mai i roto i te feruriraa na roto mai i te Buka a Moromona, ei hi‘oraa, o Nephi,11 Alama,12 e te mau tamaroa a Mosiah.13 A hi‘o na i te faaineineraa tata‘itahi a te mau tamaroa a Mosia a faaineine ai ratou i te haapii i te evanelia :

« Ua tupu to ratou ite i te parau mau i te rahi; e mau taata mana‘o papû ho‘i ïa ratou, e i imi maite ratou i te parau i papa‘ihia ra, ia ite ratou i te parau a te Atua ».

« E ere râ te reira ana‘e; i pinepine ratou i te pure, e i te haapae i te maa; no reira i noaa’i ia ratou te Varua tohu, e te Varua ho‘i o te heheuraa parau; e ia haapii ratou, ua haapii ma te mana e te toro‘a no ô mai i te Atua ».14

Te tahi atu orometua haapii evanelia puai o Moroni ïa, tei ma‘itihia ei « ve‘a i tonohia mai mai mua mai i te aro o te Atu »15 no te haapii e te arata‘i i te peropheta Iosepha Semita. Ua horo‘ahia ia Iosepha te hoê faaiteraa poto e te papû no te mea ta Moroni i parau e ua rave oia a haapii ai oia ia Iosepha.16

I te taime matamua a fâ mai ai o Moroni ia Iosepha Semita, e taure‘are‘a tane e 17 matahiti te paari aita rea e haapiiraa. Ua faaite o Iosepha ia’na iho mai « te hoê tamaiti mâtau-ore-hia vau… aita te huru o to‘u oraraa i faariro ia‘u ei taata ite-maitai-hia i roto i teie nei ao »,17 e ua parau te hoê hoa i te tahi taime i muri iho no ni‘a ia’na « ei taata ite ore » e « haapii-ore-hia ».18 I roto i te rima o te hoê orometua haapii faaoroma‘i e te aroha mai ia Moroni–e te tahi atu mau ve‘a tei tonohia, mai te rai mai tei haapii ia’na—e riro mai ïa teie nei taure‘are‘a ei taata tumu o ta te Fatu i faahiti mai « te hoê ohipa maere e te umerehia ».19

Eaha te tahi o te mau ture no te haapiiraa e te haapiiraa mai ta tatou e nehenehe e ite na roto i te hi‘opo‘araa i te huru i haapii ai o Moroni ia Iosepha Semita ? Te vai nei e rave rahi mau ture faufaa rahi e nehenehe ta tatou e tuatapapa, e haamau râ tatou i nia i na ture tumu e toru faufaa rahi no te haapii-maitai-raa.

Ture 1: A faaite i te here i te feia ta outou e haapii e a pii ia ratou ma to ratou i‘oa

Ua parau o Iosepha Semita e i te taime a fâ matamua mai ai te melahi Moroni ia’na, « ua māta‘u o Iosepha; aita râ i maoro, ore atura to’na māta‘u ia’na ». Eaha ta Moroni i rave no te tauturu i te faaore i teie nei māta‘u ? Ua parau o Iosepha, « ua faahiti mai oia i to‘u i‘oa ».20 Te mau orometua haapii o te here i ta ratou mau piahi e o te pii ia ratou i to ratou i‘oa, te pee ra ïa ratou i te hoê hoho‘a no te ra‘i.21

I roto i te hoê rururaa e te peresideni Thomas S. Monson, ua ite au e ua farii oia ia matou tata‘itahi ma te pii i to matou i‘oa. Ua parau oia ia matou no to’na orometua haapii i te haapiiraa sabati i to’na apîraa, o Lucy Gertsch, ma te faaite e e orometua haapii oia o tei ite i te i‘oa o te mau piahi atoa i roto i ta’na piha haapiiraa. Teie ta te peresideni Monson i parau no ni‘a ia’na, « e haere ihoa oia e farerei i te mau piahi tei ore i tae mai i te sabati aore râ tei ore i haere mai. Ua ite matou e te mana‘ona‘o nei oia ia matou. Aita roa te hoê o matou i haamo‘e ia’na aore râ te mau haapiiraa ta’na i haapii ».22

Ture 2: A haapii mai roto mai i te mau papa’iraa mo‘a

Te tahi atu ture no te haapiiraa tei faaohipahia e Moroni e ua ite oia e ua haapii mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a. Ua parau o Iosepha Semita e i to raua farerei matamuaraa ua « haamata o Moroni i te faahiti mai i te mau parau tohu o te Faufaa Tahito… E rave rahi atu â te mau irava parau ta’na i faaite, e e rave rahi atoa ta’na mau tatararaa i horo‘a mai ».23 Na roto i te mau papa‘iraa mo‘a e rave rahi tei faahitihia e Moroni, ua haapii mai o Iosepha no ta’na ohipa peropheta i roto i te faahaereraa mai i te Buka a Moromona e te Faaho‘i-faahou-raa mai te evanelia mau i ni‘a i te fenua nei.24

Ture 3: A faaitoito i te feruri-hohonu-raa i te mau parau mau no te Evanelia

Te toru o te ture tei faaohipahia e Moroni i roto i te haapiiraa ia Iosepha Semita o te tura‘iraa ïa ia’na ia feruri hohonu i te mea i haapiihia ia’na. Ua parau o Iosepha e i muri a‘e i te toru o to raua Moroni farereiraa, « ua vaiihohia oia ia feruri i te… mea maere tei tupu [ia’na].25 E hinaaro ïa te mau orometua haapii manuïa ia pee i te hoho‘a no te Mesia tei ti‘a-faahou mai i rotopu i te Ati Nephi a ani ai oia i te mau taata ia ho‘i i « to ratou mau utuafare a feruri ai i te mau parau » Ta’na i haapii ia ratou ia nehenehe ia ratou ia « maramarama ».26

Te faahaamana‘o nei o Nephi ia tatou e aita te ohipa feruriraa i titau noa i to tatou upoo i to tatou atoa râ aau. Ua parau oia, « te feruri noa nei â to‘u aau i te mau mea ta‘u i hi‘o e ta‘u i faaroo ra ».27 E ani ïa te feruriraa i te mau papa‘iraa mo‘a e te mau mea ta tatou i ite e i faaroo i te heheuraa no te taata tata‘itahi ia tomo mai i roto i to tatou nei mau oraraa.

Te faaite papû atu nei au e te haapiiraa i te evanelia e piiraa mo‘a e te hanahana. Ia here ana‘e outou i ta outou mau piahi e ia pii ana‘e outou ia ratou i to ratou i‘oa ; ia tatara ana‘e outou i te mau papa‘iraa mo‘a e ia haapii ana‘e outou mai roto mai i te mau papa‘iraa mo‘a ; e ia faaitoito ana‘e outou i ta outou mau piahi ia feruri e ia faaohipa i te mau parau mau o te evanelia tei faaho‘ihia mai, i reira ïa to outou mana no te faatupu i te maitai e rahi ai e e haamaitai-rahi-hia’i te oraraa o ta outou mau piahi. I taua mahana hanahana ra, e parau ïa ratou ia outou mai tei parauhia no Iesu no Nazareta, « Ua ite matou e, e orometua oe mai ô mai i te Atua ra ».28 I te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Boyd K. Packer e L. Tom Perry, « Principles of Teaching and Learning », Worldwide Leadership Training Meeting, Fepuare. 2007, i roto i te Liahona, Tiunu 2007, 50.

  2. Liahona, Tiunu 2007, 52 ; a hi‘o atoa i te 1 Korinetia 12:28 ; Ephesia 4:11–14.

  3. Boyd K. Packer, Liahona, Tiunu 2007, 54.

  4. A hi‘o Worldwide Leadership Training Meeting, Fepuare 2007 : i roto i te Liahona, Tiunu 2007, 49-80; tei te www.lds.org atoa te tereraa o teie haapiipiiraa na te ao atoa nei

  5. Te haapiiraa, Aita e Piiraa Hau A‘e (1999) ; numera 36123.

  6. Ioane 20:16 ; a hi‘o faahororaa a.

  7. Mataio 7:29 ; a hi‘o atoa Mareko 1:22.

  8. Te Ohipa 10:38.

  9. Ioane 8:28.

  10. Ioane 5:19–20.

  11. A hi‘o 2 Nephi 33:1–13.

  12. A hi‘o Mosia 27:32–37 ; Alama 17:1–12.

  13. A hi‘o Alama 17:1–12.

  14. Alama 17:2–3.

  15. Josepha Semita—Aamu 1:33.

  16. A hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:27–54.

  17. Iosepha Semita—Aamu 1:22.

  18. Orson Pratt, « Discourse », Deseret News, 21 no Tiurai, 1880, 386.

  19. Isaia 29:14 ; 2 Nephi 25:17 ; 27:26 ; hi‘o atoa 3 Nephi 21:9–10.

  20. Iosepha Semita—Aamu 1:32–33 ; a hi‘o atoa irava. 49.

  21. A hi‘o Mataio 3:17 ; 3 Nephi 11:7 ; Moroni 2:1–2 ; Iosepha Semita—Aamu 1:17.

  22. Thomas S. Monson, « Examples of Great Teachers », Liahona, Tiunu 2007, 77.

  23. Iosepha Semita—Aamu 1:36, 41.

  24. A hi‘o Iosepha Semita—Aamu 1:33–54 ; hi‘o atoa PH&PF 20:8–9.

  25. Iosepha Semita—Aamu 1:47.

  26. 3 Nephi 17:3 ; a hi‘o atoa PH&PF 138:1, 6, 11, 29.

  27. 2 Nephi 4:16 ; hi‘o atoa Moroni 10 :3.

  28. Ioane 3:2.