2008
Te mau hiero mo‘a, te mau fafauraa mo‘a
Novema 2007


Te mau hiero mo‘a, te mau fafauraa mo‘a

E mea mo‘a te mau hiero, e mau vahi mo‘a mau. Ua riro ratou ei puna no te puai e te itoito i te pae varua. E mau vahi no te heheuraa.

Hōho’a
Silvia H. Allred

Ua î roa to‘u aau i te oaoa e i te popou ia hipahipa vau i teie haaputuputuraa hoê roa a te mau vahine o te ao atoa nei. Aue ïa fana‘oraa i te riroraa ei tuhaa no teie nei autuahineraa rahi, natihia i roto i to tatou hiaai no te haapuai i to tatou faaroo i roto i te Fatu ra ia Iesu Mesia e i te paturaa i To’na basileia. Te pure nei au ia arata‘ihia vau e te Varua a paraparau atu ai au ia outou no ni‘a i teie nei tumu parau mo‘a roa oia ho‘i te haamoriraa i roto i te hiero.

Te mau vahi mo‘a roa‘e i te fenua nei o te mau hiero ïa. I roto i te hiero, e farii te mau melo ti‘amâ o te Ekalesia i te mau haamaitairaa rarahi o ta te taata atoa e hinaaro a fafau ai tatou e te Atua. Te tauturu atoa nei tatou i te raveraa i taua mau haamaitairaa e vai nei no to tatou mau tupuna o tei pohe ma te farii-ore-raa i te mau oro‘a no te faaoraraa.

Te hinaaro nei au e a‘o atu i te auraa hohonu no te paturaa i te mau hiero, e no te aha te mau oro‘a e ravehia i roto i te mau hiero i riro ai ei mea faufaa no to tatou faaoraraa, e e mea nahea ia faaineine no te tomoraa i roto i te hiero

Ua ite au e ua maere rahi au i te mau tusia a te mau melo e rave rahi i faa‘oroma‘i no te tere i te hiero. Te hinaaro nei au i te faaite hoê o te mau aamu.

I te matahiti 1976, a ora ai matou i Costa Rica, ua ani mai te peresideni misioni i ta‘u tane ia tauturu i te faanahonahoraa i te tere matamua mai te misioni atu i te hoê hiero. I roto i te misioni no Amerika Ropu, oia ïa o Costa Rica, Panama, Nicaragua, e Honduras. Te hiero piri mai o te hiero ïa no Mesa i Arizona. Titauhia ïa matou ia tere e pae a‘e mahana i te hoê tere, ma te tape‘a i na oti‘a fenua e ono. Te tusia faufaa moni no teie feia e tere nei, e mea teitei ïa. E hoo ratou i ta ratou mau afata teata, te mau pereoo taataahi, te mau iri faahee, e te tahi atu ă mau tauihaa e tano ia hoo. E tere matou na ni‘a e piti pereoo utaraa taata e ere i te mea naho roa i te ao e i te pô. Ua faaohipa vetahi mau melo i te taato‘araa o ta ratou moni no te aufau i te pereoo-uta-raa e ua rave mai na muri ia ratou te tahi noa mau faraoa paapaa e te pata no te amu i roto i teie tere.

No te aha te mau melo o te Ekalesia ma te hiaai rahi e te oaoa e rave ai i teie mau faatusiaraa rahi no te haere i te hiero ?

Eita roa e mo‘ehia ia‘u te niniiraa rahi a te Varua o ta matou i farii i roto i na mahana e toru o ta matou i noho i te hiero no Mesa. Ua putapu roa to‘u aau a hi‘o ai au i te mau utuafare melo ia tapiipii e ia ‘apa haere te tahi i te tahi ma te roimata e manii mai roto mai i to ratou mau mata i muri mai i to ratou taati-raa-hia no te mau tau e a muri atu.

Piti ahuru matahiti i muri mai, ua haamo‘ahia te hiero i San Jose, i Costa Rica. I rotopu i te feia i tae mai i te tuhaa pureraa o ta‘u i haere, o te mau utuafare ïa e rave rahi o tei tere i roto i to matou tere matamua. Ua tia‘i papu noa ratou ma te faaroo e te vai ti‘amâraa no teie taime mo‘a. E nehenehe ratou paato‘a e haere pinepine i te hiero no te mea no haamo‘a-noa-hia’tura te hoê hiero i Panama e ua faaitehia te paturaa no te hoê hiero i Honduras.

Ua ani tamau noa te Fatu i To’na mau feia ia patu i te mau hiero. Ua faaue te Fatu ia Mose : « E hamani ho‘i ratou i te tahi vahi mo‘a no‘u, ia parahi au i roto ia ratou ».1 Ua tavini te hiero afa‘ifa‘i o ta ratou i hamani ei vahi tumu no te haamoriraa a Iseraela a purutia-haere ai ratou i te fenua i Parauhia ra. To’na hoho‘a e to’na huru faati‘araa e mea heheuhia mai ïa e te Fatu ia Mose. Ua riro te reira ei fare mo‘a no te Fatu.

I muri mai, ua patu te Arii Solomona i te hiero i Ierusalema ma te faaohipa i te mau materia maitata‘i e vaira.2

I roto i Ta’na misioni i te fenua nei, ua faatura te Fatu i te hiero ei vahi mo‘a e ua haapii i te faatura no te reira.

Ua patu atoa te Ati Nephi i te mau hiero i te Fatu i te fenua Amerika. E ua putu ratou i te pae hiero i to te Mesia fâraa mai ia ratou i muri mai i To’na Ti‘a-faahouraa.3

I muri noa mai i te faati‘a-raa-hia te Ekalesia i roto i teie nei tau tuuraa evanelia hopea, ua faaue te Fatu i te Feia Mo‘a ia patu i te hoê hiero : « A haamau na ia outou iho; a faaineine i te mau mea atoa e hinaarohia ra; e a haamau i te hoê fare, oia ei fare no te pure, ei fare no te haapaeraa maa, ei fare no te faaroo, ei fare no te haapiiraa, ei fare no te hanahana, ei fare no te haapa‘o, ei fare hoi no te Atua ».4

Ei pahonoraa, ua patu te Feia Mo‘a i te Hiero no Kirtland ma te faatusia rahi. I roto i teie nei hiero mo‘a, ua faaho‘ihia mai te mau taviri faufaa no te autahu‘araa e ua fâ roa mai te Faaora Iho.5

I teie nei mahana, te vai nei 128 hiero o te faaohipahia nei i te ao atoa nei e te vai nei rave rahi atu ă e patuhia.

Ua haapiihia tatou ia patu i te mau hiero ia nehenehe te mau oro‘a mo‘a ia ravehia no te feia e ora nei e no te feia o tei pohe. Ua tuu-atoa-hia mai te mau oro‘a faaineineraa, te mau oro‘a hiero, te mau faaipoiporaa, te mau taatiraa, te mau bapetizoraa no te feia tei pohe e te mau faatoro‘araa.

E horo‘ahia ia tatou na roto i te mau oro‘a faaineineraa te mau haamaitairaa taa ê no teie nei e no te tau i muri mai.

Te mau oro‘a no te hiero e mau fafauraa mo‘a ana‘e ïa. Oia ïa, te fariiraa i te haapiiraa, te mana no ni‘a maira, e te mau parau fafau o te mau haamaitairaa ma te titau i to tatou nei faaroo no te mau fafauraa o ta tatou e rave.

Ua faataa te peresideni Brigham Young i te oro‘a hiero mai teie i muri nei :

« To outou oro‘a hiero o te fariiraa ïa i te mau oro‘a taato‘a i roto i te fare o te Fatu, te titauhia mai ia outou, i muri a‘e i to outou faru‘eraa i teie nei ao, ia nehenehe outou ia tomo i roto i te parahiraa o te Metua… e farii atu ai i to outou faateiteiraa mure ore ».6

Te mau oro‘a taatiraa, mai te faaipoiporaa i roto i te hiero, o te ruuruuraa ïa i te mau utuafare no te mau tau e a muri atu.

Te mau fafauraa o ta tatou i rave, e amuihia ïa i te mau oro‘a o ta tatou i farii i roto i te hiero, e riro ïa ei mau faataaraa no te tomoraa i roto i te nohoraa o te Atua. Na teie mau fafauraa e faateitei ia tatou i ô roa’tu i te mau oti‘a o to tatou nei puai e o to tatou hi‘oraa. E rave tatou i te mau fafauraa no te faaite i to tatou pûpû-raa ia tatou iho i te paturaa i te basileia. E riro tatou ei feia no te fafauraa a tuuhia’i tatou i raro a‘e i te fafauraa na te Atua. Ua horo‘ahia mai teie mau haamaitairaa o tei fafauhia mai na tatou na roto i to tatou haapa‘oraa i teie nei mau fafauraa.

E fare haapiiraa te hiero. Te rahiraa o te haapiiraa o te horo‘ahia i roto i te hiero e mau taipe ïa e e haapiihia te reira e te Varua. To’na auraa ra, e haapiihia ïa tatou mai ni‘a maira. Te mau fafauraa e te mau oro‘a o te hoê ïa taipe mana o te Mesia e no Ta’na Taraehara. E farii tatou paato‘a i taua haapiiraa ra area râ, to tatou taa papuraa i te auraa o teie mau oro‘a e o teie mau fafauraa e tupu ïa i te rahi ia haere pinepine noa tatou i te hiero ma te mana‘o ia haapii e ia feruri maite i te parau mau mure ore e haapiihia ra.

E horo‘a te haamoriraa i roto i te hiero te mau fana‘oraa no te tavini i te feia tei pohe na roto i te raveraa i te mau oro‘a faaoraraa no ratou. E ravehia te maimiraa aamu utuafare e te hoê taata i rapae mai i te mau patu o te hiero area te mau oro‘a mo‘a no to tatou mau tupuna tei pohe e o tei hinaaro i to ratou faateiteiraa e ravehia ïa te reira i roto noa i te hiero.

E fare te hiero no te Fatu. Na’na e arata‘i e mea nahea teie mau faanahoraa ia ravehia, e e mea nahea ia faatere i te mau oro‘a, e i te mau peu teitei no te faataaraa ia tatou ia tomo e ia amui i roto i te haamoriraa i roto i te hiero.

Ua parau te Fatu ia Mose, « a iriti i to tamaa i to avae ihora, e vahi mo‘a hoi tena na vahi ta oe e ti‘a mai na ».7 I roto i te buka a Salamo e tai‘o tatou, « na vai e pai‘uma i te mou‘a o Iehova ? O vai te ti‘a i to’na ra vahi mo‘a ?

« Te taata rima mâ ra e te aau maitai, o tei ore e faahiti i to’na varua i te parau haavare, aore hoi i tăpŭ ma te haavare ».8 E mea mo‘a To’na fare, e aita e mea viivii e ô i roto.9

Ua pii te Fatu i te episekopo e i te peresideni tĭtĭ ia riro ei taata haapa‘o no te faaotiraa i te ti‘amâraa o te mau taata no te fariiraa i te hoê parau faati‘a no te tomo i roto i To’na fare. Titauhia ia tatou ia faaite i te parau mau i to tatou episekopo e i to tatou peresideni titi ia uiuihia tatou hou te papa‘iraa i te hoê parau faati‘a no te hiero. Te tao‘a o ta tatou e pûpû i mua i te fata, o te hoê ïa “aau paruparu e te oto. E mea faufaa te vai mâraa o te taata no te farii ma te oaoa i te mau haamaitairaa o te hiero.

E faaineine ïa tatou ia tatou na roto i te haapa‘oraa i te mau faaueraa e i te raveraa i te hinaaro o te Atua. Mai te mea aita outou i haere atu ra i te hiero, a haamata i te faaineine i teie nei, ia tae i taua taime ra, ua ineine e ua mâ ïa outou.

Ia haere tatou i te hiero, e tamâ tatou i to tatou mau mana‘o e i to tatou aau i te mau feruriraa e i te mau mana‘o eita e tu‘ati i te mau iteraa mo‘a o te hiero. E ahu atoa mai tatou i te mau ahu e au, e tano e i te hoê hi‘oraa mâ. E riro to tatou mau ahu e to tatou faanehenehe no teie faanahoraa mo‘a ei taipe no te faatura i te Fatu e i To’na fare mo‘a. Ia tomo tatou i roto i te hiero, e oomo tatou i te mau ahu uo‘uo, e riro te reira ei tapa‘o no te mâ. Ua ineine ïa tatou no te raveraa na roto i te faatura i te haamoriraa i roto i te hiero. Ua horo‘ahia teie haamaitairaa mure ore i te taato‘araa o tei vai ti‘amâ no te farii i te reira.

Eaha ta te mau vahine o te Ekalesia e rave no te titauraa i te mau haamaitairaa o te hiero ?

Na roto i Ta’na mau peropheta, ua titau manihini mai te Fatu i te feia aita ă i farii i teie nei mau haamaitairaa o te hiero ia imi i te mau rave‘a ia faataahia ratou no te farii i te reira. Ua titau manihini mai Oia i te feia o tei farii i teie mau haamaitairaa ia ho‘i pinepine ia oaoa faahou i te mau iteraa rau, no te faarahi i to ratou hi‘oraa e i to ratou iteraa i Ta’na faanahoraa mure ore

Ia vai mâ noa tatou no te hoê parau faati‘a no te hiero. E haere ana‘e tatou i te hiero no te taati i to tatou mau utuafare no te tau e a muri noa’tu. E haere pinepine tatou i te hiero mai te mea e nehenehe. E horo‘a tatou i te rave‘a i to tatou mau tupuna ia farii i te mau oro‘a no te faateiteiraa. Ia oaoa tatou i te puai i te pae varua e i te heheuraa o ta tatou e farii a haere tamau ai tatou i te hiero. Ia vai faaroo noa tatou e ia rave e ia haapa‘o i te mau fafauraa no te fariiraa i te mau haamaitairaa’toa o te Taraehara.

Te faaite papu nei au ia outou e, e mea mo‘a te mau hiero, e mau vahi mo‘a mau. Ua riro ratou ei puna no te puai e te itoito i te pae varua. E mau vahi no te heheuraa. E mau fare no te Fatu. Na roto i te i‘oa mo‘a o to tatou Faaora, o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Exodo 25:8.

  2. A hi‘o 1 Te Mau Arii 5:5–18 ; 6.

  3. A hi‘o 3 Nephi 11:1.

  4. PH&PF 88:119.

  5. A hi‘o PH&PF 110.

  6. Discourses of Brigham Young, mau ma‘itiraa a John A. Widsoe (1971), 416.

  7. Exodo 3:5.

  8. Salamo 24:3–4.

  9. A hi‘o PH&PF 109:20.