2008
Te utuuturaa a te mau melahi
Novema 2007


Te utuuturaa a te mau melahi

Eita roa te Atua e vaiiho otare noa ia tatou ma te tauturu-ore-hia i roto i te mau tamataraa ta tatou e faaruru.

Hōho’a
Elder Jeffrey R. Holland

I to Adamu e Eva haamataraa i to raua oraraa tahuti ma te aau tae, ua ite raua e te vai nei i roto i teie nei oraraa teletia te tatara moa e te motuu e te mau pe‘ape‘a huru rau. Penei a‘e ua ite raua e ta raua tamataraa rahi roa‘e e ere ïa te fifi e te ati ta raua e faaruru, o te mea râ e, e atea ê raua i teie nei i te Atua, faataa-ê-hia i te Taata ta raua i apee e i paraparau, tei a‘o mata ia raua. I muri a‘e i te ma‘itiraa ta raua iho i rave, mai ta te papa‘iraa no ni‘a i te hamani-raa-hia te ao i parau, « e aore ho‘i raua i ite atu ia’na ; ua faatea-ê-hia ho‘i raua i rapae i to’na ra aro ».1 E mea papû e mea pe‘ape‘a rahi a‘e na raua teie, i roto i te mau mea atoa e haape‘ape‘a nei ia raua.

Ua ite râ te Atua i te mau tamataraa ta raua e faaruru e ua ite papû Oia i te huru mo‘emo‘e e te pe‘ape‘a o to raua mana‘o i te tahi mau taime. No reira ua tamau Oia i te haapa‘o i To’na utuafare tahuti, ua faaroo i ta ratou mau pure i te mau taime atoa, e ua tono i te mau peropheta (e i muri iho te mau aposetolo) no te haapii, no te a‘o e no te arata‘i ia ratou. I te taime râ te vai ra te hinaaro taa ê, ua tono Oia i te mau melahi, te mau ve‘a no te ra‘i mai no te haamaitai i Ta’na mau tamarii, no te haapapû atu ia ratou e tei pihaiho roa te ra‘i e tei pihaiho noa Ta’na tautururaa. Oia mau, i muri noa‘e to Adamu e Eva iteraa ia raua i roto i te ao pouri e te mo‘emo‘e, ua fâ maira te hoê melahi ia raua,2 e ua haapii ia raua i te auraa no ta raua tusia e te taraehara a te Faaora tei fafauhia ia haere mai.

A fatata mai ai te taime no te taeraa mai no teie Faaora, ua tonohia te hoê melahi no te faaara ia Maria e e riro oia te metua vahine no te Tamaiti a te Atua.3 I reira ua faauehia te hoê tiria rahi no te mau melahi ia himene i te rui e fanauhia’i te aiû o Iesu.4 I muri noa iho mai ua faaite ïa te hoê melahi ia Iosepha e tei roto te aiû fanau apî i te ati e e ti‘a i teie nei utuafare iti ia horo i Aiphiti ia paruruhia.5 I te taime e nehenehe ai ia ratou ia ho‘i atu, ua faaite te hoê melahi i taua parau apî ra i te utuafare e ua ho‘i na taata e toru i to ratou fenua ai‘a.6

Mai te haamataraa tae noa’tu i te mau tau tuuraa hopea no te evanelia, ua faaohipa te Atua i te mau melahi ei mau ve‘a Na’na no te faaite i te here e te mana‘ona‘oraa no Ta’na mau tamarii. Eita e nava‘i te taime ia‘u no te faati‘a ia tuatapapa poto atu i te mau papa‘iraa mo‘a aore râ to tatou iho aamu i te mau mahana hopea nei, tei î i te mau aamu no te mau melahi tei utuutu i te mau taata i ni‘a i te fenua nei, e mea faufaa rahi mau râ te haapiiraa no ni‘a i te mau melahi utuutu e e rave rahi mau aamu.

I te rahiraa o te taime eita taua mau huru melahi ra e ite-mata-hia. E i te tahi mau taime e itehia ratou. Teie râ e itehia anei e aore ra aita, tei pihaiho noa râ ratou. I te tahi mau taime e mea huru rahi ta ratou ohipa e e auraa rahi ra no te ao taatoa. I te tahi mau taime ua faataahia te mau poro‘i na te taata tata‘itahi. I te tahi mau taime te ohipa a te mau melahi o te faaararaa ïa. Te rahiraa râ o te taime no te tamahanahana ïa, te horo‘araa i te tahi huru haapa‘o aroha, te arata‘iraa i roto i te mau tau fifi. I te taime a ite ai o Lehi i roto i ta’na moemoea e tei roto oia i te hoê vahi ri‘ari‘a, mai ta’na i faaite, « te hoê medebara po‘iri e te ri‘ari‘a ra » ua farerei oia i te hoê melahi, « te hoê taata… e mea teatea to’na ahu ;… ua parau maira oia ia‘u » te parau ra o Lehi, «e ua faaue mai ho‘i ia pee atu ia’na ».7 Ua pee mau o Lehi ia’na e tae atu i te vahi papû e i te pae hopea o te e‘a no te faaora.

I roto i te oraraa te faaea paatoa nei tatou i roto i te mau vahi « pouri e te ri‘ari‘a », te mau medebara, te oto e aore râ te ri‘ari‘a e aore râ te mana‘o paruparu. Ua î to tatou oraraa i teie mahana i te mana‘o tapitapi no te mau fifi i te pae moni, te mau fifi no te ito, te mau aroraa a te feia taparahi taata, e te mau ati no te natura. Te faatupu nei teie mau fifi i te haape‘ape‘araa i roto i te taata tata‘itahi e te utuafare e ere noa no ni‘a i te mau fare ta tatou e ora nei e te maa e vai nei no te amu, no ni‘a atoa râ i te oraraa paruruhia e te oraraa maitai no ta tatou mau tamarii e te mau tohuraa no te mau mahana hopea nei no ni‘a i to tatou palaneta. Hau atu te pe‘ape‘a i teie mau fifi—e tei tuatihia i te tahi mau taime i teie mau fifi—o te topatariraa ïa o te mau mea no te pae parau-ti‘a, te pae morare e te pae varua o te itehia nei i roto i te mau pupu taata rahi e te na‘ina‘i, i te utuafare e i te ara. Te faaite papû nei râ vau e te tono-noa-hia mai nei te mau melahi no te tauturu ia tatou, mai tei tonohia no te tauturu ia Adamu e ia Eva, no te tauturu i te mau peropheta, e oia mau no te tauturu i te Faaora iho o te Ao nei. Ua papa‘i o Mataio i roto i ta’na evanelia e i muri a‘e i to Satane faahemaraa i te Mesia i te medebara « e mau melahi tei haere mai e ua tauturu mai ra ia’na ».8 Ua hinaaro te Tamaiti iho a te Atua, e Atua ho‘i oia iho, i te tamahanahanaraa a te ra‘i i roto i to’na parahiraa mai i roto i te oraraa tahuti. E no reira e tamau noa â te mau melahi i te utuutu i te feia parau-ti‘a e tae noa’tu i te hopea o te tau. Mai ta Moromona i parau i ta’na tamaiti, ia Moroni, o te riro mai ho‘i e melahi i te hoê mahana :

« Ua tae anei i te mahana e faaotihia’i te raveraa i te semeio ?

« E ua faaea atoa anei te mau melahi i te fâ mai i te tamarii a te taata nei ? E ua tape‘ahia anei e ana te mana o te Varua Maitai eiaha e tae ia ratou ? E na reira anei oia a vai ai te tau, a mau ai te fenua, a parahi ai ho‘i te hoê taata i ni‘a i te fenua ia faaorahia oia ?

« Inaha, teie ta‘u parau ia outou, aita ; … e no te faaroo atoa ho‘i e fâ mai ai te mau melahi e parau i te taata…

« Inaha ho‘i, tei raro a‘e ratou ia’na[te Mesia], ia haapa‘o ratou i te parau a ta’na faaueraa’tu, ma te faaiteraa mai ia ratou iho i tei roto ia ratou te faaroo rahi e te mana‘o aueue-ore i te mau huru mea atoa e au i te parau paieti ra ».9

Te ani nei au i te mau taata atoa e faaroo mai ra i to‘u nei reo ia itoito, ia î i te faaroo, e ia haamana‘o ua parau te Fatu e e « aro atu i ta [tatou] mau aroraa… ta [tatou]mau tamarii aroraa, [te aroraa] a te mau tamarii a to [tatou] mau tamarii ».10 Eaha ta tatou e rave no te fana‘o i teie huru parururaa ? E ti‘a ia tatou ia « imi itoito noa, ia pure noa i te mau taime atoa, e ia faaroo noa ho‘i. [I reira] e ohipa amui mai te mau mea atoa ei maitai no [tatou], mai te mea e haere ti‘a noa [tatou] ma te haamana‘o ho‘i i te fafauraa ta [tatou] i fafau atu te tahi i te tahi ra ».11 E ere te mau mahana hopea e tau no te ri‘ari‘a e no te rurutaina. E tau râ no te ti‘aturi e no te haamana‘o i ta tatou mau fafauraa.

Ua paraparau vau i ô nei no te tautururaa no ô mai i te ra‘i, no te mau melahi tei tonohia mai no te haamaitai ia tatou i te taime hinaarohia. Ia paraparau ana‘e râ tatou no te feia tei riro ei mauhaa i roto i te rima o te Atua, ua faahaamana‘ohia tatou e aita te taatoaraa o te mau melahi e vai nei i te tahi atu pae o te paruru. Te haere nei e te paraparau nei tatou i te tahi o ratou—i ô nei, i teie nei taime, i te mau mahana atoa. Te parahi nei te tahi o ratou i roto i to tatou iho mau vahi nohoraa. Ua fanau te tahi o ratou ia tatou, e no‘u nei ua farii te hoê o ratou i te faaipoipo ia‘u. Oia mau e au ra e ua piri roa mai te ra‘i ia ite ana‘e tatou i te here o te Atua tei itehia i roto i te maitai e te itoito o te mau taata maitai e te mâ, e te parau matamua o te puta mai i roto i te feruriraa o te parau ïa « mai te melahi te huru ». Ua faaohipa Elder James Dunn i teie ihoa terono aita i maoro a‘e nei i teie parau i roto i ta’na a‘oraa no te faaite i te huru o teie pŭpŭ himene a te Paraimere. I roto i taua varua ra e faaite atu vau i te hoê aamu a to‘u hoa e hoa ohipa no BYU o Clyn D. Barrus tei pohe. E faaite atu vau i te reira na roto i te parau faati‘a a ta’na vahine faaipoipo, o Marilyn, e to raua utuafare.

Ma te haamana‘o i to’na tau tamarii-rii-raa i roto i te hoê faaapu rahi i Idaho, ua paraparau te taea‘e Barrus no ni‘a i ta’na ohipa i te mau pô atoa no te haaputuputu i te mau puaatoro i te hora no te faateraa û. No te mea ho‘i e haere te mau puaatoro i te tahi taime e amu i te matie i roto i te hoê aua i te hiti o te Anavai pape fifi no Teton, te ture etaeta i roto i te utuafare Barrus oia ia i te tau no te pape pue, eiha roa ïa te mau tamarii e haere atu na muri i te mau puaatoro o te haere atu i te tahi atu pae o te anavai pape. E ti‘a roa râ ia ratou ia ho‘i i te fare no te imi i te tauturu a te mau taata paari.

I te hoê mahana maa i muri noa‘e i te hituraa o to’na matahiti, ua fafau na metua o te taea‘e Barrus i to te utuafare i te hoê arui mata‘ita‘iraa i te hoho‘a teata mai te mea e oti te mau ohipa i te ravehia i te taime tano. I to Clyn râ taeraa’tu i te vahi faaamuraa puaatoro, ua haere atu te mau puaatoro ta’na e imi ra i te tahi atu pae o te anavai, noa’tu e mea puai te pape pue. No to’na iteraa e ere oia i ta’na arui mata‘ita‘iraa i te hoho‘a teata, faaoti a‘e ra oia i te haere e tii i te mau puaatoro ona iho, noa’tu e ua faaarahia oia e rave rahi mau taime eiaha roa ia na reira.

A faahaere ai teie tamarii e hitu matahiti te paari i ta’na puaa-horo- fenua paari, o Banner, i roto i te anavai to‘eto‘e e te opape puai, ua fifi te puaa-horo-fenua i te tape‘a i to’na upoo i ni‘a a‘e i te pape. Eita te hoê taata paari e fifi i te parahi i ni‘a i te puaa-horo-fenua, no te faito matahiti apî râ o te taea‘e Barrus, ua tapo‘i roa te opape ia’na maori râ i te mau taime e faura mai te upoo o te puaa- horo-fenua i ni‘a, ma te afa‘i i te upoo o Clyn i ni‘a a‘e i te pape ia nehenehe ia’na ia huti i te aho.

I teie nei e tai‘o vau i te mau parau a te taea‘e Barrus iho :

« I to Banner poumaraa’tu i te tahi atu pae o te anavai, ite a‘e ra vau e ua roohia to‘u ora i te ati rahi e ua rave au i te hoê ohipa ino roa—ua haapa‘o-ore au i te ture a to‘u metua tane. Ua mana‘o vau e e nehenehe ta‘u e faaora ia‘u iho mai te mea e nehenehe ia‘u ia faaho‘i te mau puaatoro i te fare ma te fifi ore. Penei a‘e e faaore mai to‘u metua tane i ta‘u hape. Ua ma‘iri a‘e na te mahana e aita vau i ite papû e tei hea ra vau. Ua roohia vau i te mana‘o ahoaho. Ua rari au e ua to‘eto‘e, ua mo‘e e ua ri‘ari‘a.

« Ua pou mai au mai ni‘a ia Banner, ua marua i raro i to’na na avae e ua haamata i te ta‘i. Ua tamata vau i roto i ta‘u mau ta‘iraa u‘ana, i te pure, ma te tamau i te parau i to‘u Metua i te Ao ra, ‘te tarahapa nei au. A faaore mai i ta‘u hape ! Te tatarahapa nei au. A faaore mai i ta‘u hape !’

« E mea maoro to‘u pureraa. I to‘u râ hi‘oraa’tu i ni‘a, ite a‘e ra vau na roto i to‘u mau roimata i te hoê taata tei ahuhia i te ahu uouo o te haere mai ra ia‘u nei. I roto i te pouri, ua papû ia‘u e e melahi teie tei tonohia mai ei pahonoraa i ta‘u mau pure. Aita vau i hauti aore râ i maniania a tapiri mai ai taua taata ra, no to‘u hepohepo no te mea ta‘u i ite. E tono mau anei ra te Fatu i te hoê melahi ia‘u, o tei haapa‘o ore ho‘i i te faaueraa ?

« I reira ua parau maira te hoê reo matauhia, ‘e ta‘u tamaiti, i imi noa na vau ia oe.’ Ua taa ia‘u i roto i te pouri te reo o to‘u metua tane e ua horo atu vau i roto i to’na na rima tei toro mai. Ua tape‘a maite oia ia‘u, e ua parau maru mai ra, ‘ua pe‘ape‘a roa vau. Te oaoa nei au e ua ite au ia oe.’

« Ua tamata vau i te parau atu ia’na to‘u aau tatarahapa, e mau parau tapupuhia ra tei matara mai na roto i to‘u mau utu rurutaina—‘Mauruuru… pouri… ri‘ari‘a… anavai pape… o vau ana‘e. I muri a‘e i taua arui ra ua ite au e i te taime aita vau i ho‘i i te fare mai te aua puaatoro atu, ua haere to‘u metua tane e ma‘imi ia‘u. I te taime aita vau e te mau puaatoro i itehia, ua ite oia e ua haere au i tera’tu pae o te anavai e tei roto vau i te ati. No te mea ho‘i e mea pouri e ua ti‘a ia itehia vau, ua tatara oia i to’na ahu eiaha ra to’na ahu roa roto uouo e te mahanahana, ua taamu to’na na tiaa na ni‘a i to’na arapoa, e ua au na roto i te hoê anavai fifi no te faaora i te hoê tamaiti faaroo ore ».12

E au mau taea‘e e au mau tuahine here e, te faaite papû nei no ni‘a i te mau melahi, no te ra‘i e no te oraraa tahuti nei. Te na reira nei au no te faaite papû e eita roa te Atua e vaiiho otare noa ia tatou ma te tauturu-ore-hia i roto i te mau tamataraa ta tatou e faaruru. « E na reira anei oia a vai ai te tau, a mau ai te fenua, a parahi ai hoi te hoê taata [aore râ vahine aore râ tamarii] i ni‘a i te fenua ia faaorahia oia ? »13 I te tahi mau taime, tatou paatoa aore râ tata‘itahi noa, e mana‘o paha tatou e ua atea ê tatou i te Atua, ua ti‘avaruhia tatou i rapae i te ra‘i, ua mo‘e e ua vai otare noa i te mau vahi pouri e te ri‘ari‘a. E mea pinepine e na tatou iho i faatupu i to tatou ahoaho, noa’tu ra te reira te hi‘o mai nei e te tauturu mai nei to tatou Metua i te Ao ra. E vai noa mai taua mau melahi ra o te haere mai e te haati ia tatou, tei itehia e tei ore i itehia, tei matauhia e tei matau-ore-hia, te tahuti e te tahuti ore.

Ia rahi to tatou ohie i te ti‘aturi, e ia rahi atu â to tatou mauruuru i te fafauraa a te Fatu e vai nei i roto i te hoê o te mau papa‘iraa moa herehia e te peresideni Monson : « E haere au na mua i to outou mata. E vai ho‘i au i to outou pae atau e i to outou pae aui… e ei roto to‘u Varua i to outou mau [aau], e ta‘u mau melahi ho‘i e ati noa‘e e ia outou na, ia haamaraa mai ia outou i ni‘a ».14 I roto i te raveraa no te pureraa no teie mau melahi o te tia‘i nei ia tatou, ia tamata tatou paatoa ia riro tatou iho mai te mau melahi te huru—ma te hoê parau maitai, te hoê rima puai, te hoê faaiteraa no te faaroo e « te fafauraa ta tatou i rave ».15 Penei a‘e e nehenehe ai ia tatou ia riro ei mau ve‘a tei tonohia e te Atua no te tahi taata, penei a‘e te hoê tamarii no te paraimere ia tuo ana‘e, « pouri… ri‘ari‘a… anavai pape… o vau ana‘e ». Te pure nei e ia na reira tatou, i te i‘oa o Iesu Mesia, amene.

TE MAU NOTA

  1. Mose 5:4.

  2. A hi‘o Mose 5:6–8.

  3. A hi‘o Luka 1 :26–38.

  4. Ahi‘o Luka 2:8–14.

  5. Ahi‘o Mataio 2 :13–15.

  6. A hi‘o Mataio 2:19–23.

  7. 1 Nephi 8 :7,5–6.

  8. Mataio 4:11.

  9. Moroni 7:35–37, 30.

  10. PF&PF 98:37; faahauhia te papa‘iraa.

  11. PF&PF 90:24.

  12. A hi‘o Clyn D. Barrus, « Coming Home », Liahona, Novema. 1995, F5–F7.

  13. Moroni 7:36.

  14. PH&PF 84:88.

  15. PH&PF 90:24.