2008
Te iteraa papû o te hoê ïa rave‘a
Novema 2007


Te iteraa papû o te hoê ïa rave‘a

No te farii i te iteraa o te « reo iti ha‘iha‘i », i te tahi mau taime e ite tatou i te mana puai i ni‘a i to tatou mau iteraa papû mai te farereiraa a te hoê melahi.

Hōho’a
Carlos A. Godoy

Tau rii matahiti i ma‘iri a‘e nei, a tavini ai au ei Hitu Ahuru Area i Paratira, ua tere to‘u utuafare e o vau nei i te hoê tau faafaaearaa i Florianopolis te hoê oire nehenehe roa. I te Sabati, mai tei matarohia, ua imi matou i te fare pureraa fatata mai ia matou. Ua haere ta‘u vahine e ta maua tamahine paari e o vau nei i te Haapiiraa Sabati e te haapiihia ra te parau no to tatou iho iteraa papû no te evanelia.

I te tahi mau vahi o te haapiiraa, e ui te orometua haapii i te mau melo ia faaite i te tahi mau iteraa rau puai e aore râ, iteraa rau i te pae varua o ta ratou i farii a faatupu noa’i ratou i to ratou iteraa papû no te Ekalesia. A faaite ai te tahi mau taea‘e e tuahine i to ratou mau aamu, te feruri noa ra vau i te tahi mau mea o ta‘u e nehenehe e faaite ei taata faafariuhia area râ, aita roa hoê a‘e mea faahiahia i ô mai i roto i to‘u feruriraa no te fariiraa i te hoê iteraa papû.

A feruri noa’i e a faaroo noa’i au i to vera ma mau iteraa rau, haamana‘o ihora vau e te tia‘i nei te orometua haapii ia horo‘a vau i to‘u mana‘o. Te faaroo ra oia i te tahi mau melo, e te faaite noa maira oia e, te tia‘i nei oia ia‘u. I muri mai, no te mea e Hitu Ahuru Area vau, e mea ti‘a ia‘u ia horo‘a i te hoê iteraa maere. E no te mea ho‘i e, te tere noa’tura te hora, ua haapuai atu ă vau i te feruri i te hoê iteraa puai area râ, aita roa te hoê mea i tae mai i roto i to‘u feruriraa, e ua tarapape te aau o te orometua. Ua hinaaro râ vau ia tauturu. Aita i nehenehe ia‘u ia pahono i ta’na titauraa.

No te mea râ, e Sabati haapaeraa taua mahana ra e i roto i te pureraa oro‘a, ua faaite au i to‘u iteraa papû i te amuiraa e i te orometua o te Haapiiraa Sabati e i ta’na mau piahi. E ere paha i te hoê iteraa rau faahiahia o ta‘u i horo‘a area râ, e iteraa papû haavare-ore no ni‘a i te mau parau mau o te evanelia tei faaho‘i faahouhia mai.

I te tahi mau taime, e mana‘o tatou e, no te farii i te hoê iteraa papû no ni‘a i te Ekalesia, e titau tatou ia roaa te tahi mau iteraa rau puai e aore râ, te tahi ohipa maere no te tumâraa i te mau feaa o ta tatou i mana‘o e, ei pahonoraa e aore râ, ei haapapûraa.

Ua haapii te Peresideni Boyd K. Packer e : « Ua faaite te papa‘iraa mo‘a e, e ere te reo o te Varua i te mea ‘maniania e ere atoa ïa i te reo rahi.’ E ere i te reo mai te patiri, e e ere… i te reo mai te haruru rahi ra.’ Inaha râ, ‘o te reo iti ïa mai te mea e o te hoê parau iti haihai nei,’ e ua ‘puta te varua mau iho â,’ e ‘ua anaanatae to ratou [aau].’ (3 Nephi 11:3 ; Helamana 5:30 ; PH&PF 85:6–7). A haamana‘o, aita i iteahia ia Elia te reo o te Fatu i roto i te mata‘i, aita’toa i roto i te aueueraa fenua, aita’toa i roto i te auahi e reo iti haihai râ’ (1 Te mau Arii 19:12) ».

Teie faahou ă ta te Peresideni Boyd K. Packer i parau : « Eita te Varua e titau mai i to tatou ara maere e aore râ, e ueue ia tatou i te hoê rima puai. E muhumuhu mai râ. E parau mai râ ia tatou ma te mărû i ore ai tatou e faaroo no te rahi o to tatou mau tafifiraa…

« I te tahi taime, e faateimaha mai ia faaroo tatou. I te rahiraa râ o te taime, mai te mea aita tatou e haapa‘o i teie parau mărû, e faaru‘e mai te Varua e e tia‘i e tae atu i te taime e imi faahou e e faaroo faahou e tae roa’tu e parau tatou, mai ia Samuela i tahito ra, ‘E parau mai (te Fatu), te faaroo nei ho‘i to tavini (1 Samuela 3 :10). » (« The Candle of the Lord », Ensign, Tenuare 1983, 53).

Eita vetahi o te mau iteraa rahi e haapapû e e riro to tatou iteraa papû i te vai puai noa. Ua riro Lamana e o Lemuela ei hi‘oraa maitai roa no te reira. Ua hahaerehia raua e te mau melahi e noa’tu râ, hoê noa minuti i muri iho, e uiui raua no ni‘a i te hinaaro o te Fatu. E nehenehe atoa te feia faatere rarahi o teie nei tau e haapii ia tatou no ni‘a i teie parau tumu. Ua haapiihia ratou mai ni‘a mai ra, i roto i te mau mahana matamu o te faaho‘i-faahou-raa mai, e aita iho ă ratou i riro ei mea puai no te mau papû e tae noa’tu i te hopea. Na teie mau iteraa rau i faaite ia tatou e no te farii i te iteraa o te « reo iti haihai », i te tahi mau taime e ite tatou i te mana puai i ni‘a i to tatou mau iteraa papû mai te farereiraa a te hoê melahi.

Ei taure‘are‘a i Porto Alegre i Paratira, te haapiihia ra no ni‘a i te Ekalesia e na tuahine misionare e piti, te haamana‘o nei au i to‘u ma‘imiraa i te hoê pahono i ta‘u mau pure—te hoê mea rahi o te ore e nehenehe ia mârohia. Aita roa te reira i tupu. Aita vau e parau nei e, aita i roaa ia‘u i te faarahi i te reira no te tomoraa i roto i te Ekalesia tei faaho‘i-faahou-hia mai.

Ua haapii Alama i teie faanahoraa no te faaamu i te hoê iteraa papû : « Inaha râ, mai te mea e ara outou, e e faaitoito hoi i to outou aau, i te tamata i ta‘u nei parau, e i te faatupu hoi i te faaroo iti ha‘iha‘i noa iho ; oia ïa, aita’tu i ti‘a ia outou, maori râ, o te hinaaro i te faaroo[e te mana‘o nei au ia‘u a vai melo-ore ai au] i tupu â taua hinaaro i roto ia outou ra e tae noa’tu i te faaroo iti ha‘iha‘i, e tia’i ia outou i te farii i te tufaa o ta‘u nei parau » (Alama 32:27).

Mai taua mau mahana mai â, ei taata ma‘imi i te Ekalesia e i muri mai ei misionare, e ei metua tane e ei taata faatere, ua amuihia te taato‘araa o teie mau iteraa rau i te hoê ana‘iraa no te mau iteraa rau e no te mau mana‘o e i te rahiraa râ o te taime, e mea na‘ina‘i, o tei vaiiho-ore mai i te feaa ia oteo mai « te huero i te tupu ei huero maitai » (a hi‘o Alama 32:30).

Ua haapii tamau ă Alama no ni‘a i te hoê iteraa papû : « E faaau tatou i te parau i te huero. Ia faati‘a mai outou ia tanuhia te huero i roto i to outou aau, inaha, mai te mea e huero mau e te maitai ra, e ia ore hoi outou ia huri i te reira i rapae na roto i to outou faaroo ore, e e faarue hoi outou i te Varua o te Fatu ra, inaha, e tupu ïa te reira i roto i to outou aau; e ia ite a‘e ra outou i te tupuraa, e parau ai outou i roto ia outou iho e, e huero maitai teie, oia hoi e parau maitai teie, no te mea ua faarahihia to‘u Varua oia ïa, ua haamaramaramahia to‘u mana‘o, e e mea oaoa ïa ia‘u nei » (Alama 32:28.)

No vetahi, e roaa te hoê iteraa papû na roto i te hoê ohipa ohie o te ore e nehenehe ia mârohia. Area no vetahi râ, e roaa ïa na roto i te hoê rave‘a no te iteraa rau, e penei a‘e, e ere i te mea maere, ia amui-ana‘e-hia ra, e faaite papû te reira na roto i te hoê rave‘a mâro-ore e te mea o ta tatou i haapii e i haapa‘o e parau mau ïa.

I teie mahana, i muri mai e rave rahi matahiti ei melo no Te Ekalesia a Iesu Mesia i te Feia Mo‘a i te Mau Mahana Hopea Nei, aita paha vau e haamana‘o faahou ra i te mau iteraa rau o tei haaputapu i to‘u iteraa papû. Area râ, ua vaiiho mai ratou i te mau tapa‘o e ua tauturu i to‘u iteraa papû no te Ekalesia tei faaho‘i-faahou-hia mai. I teie mahana, ua roaa ia‘u te hoê iteraa papû no te parau mau o te evanelia a Iesu Mesia.

Te hinaaro nei au i te opani na roto i te faaiteraa i teie iteraa papû, eiaha noa no tera tuahine tei haapii i roto i te Haapiiraa Sabati no tatou paato‘a ra. Ua ite au e te ora nei to tatou Metua i te Ao ra. Ua ite e, te here nei Oia ia tatou. E mau tamarii tatou Na’na. Te faaroo mai nei Oia i ta tatou mau pure. Ua ite au e o Iesu Mesia to tatou Faaora. Ua pohe, ua ti‘a faahou e ua riro ei taraehara no ta tatou mau hara. Ua haamaitai Ta’na Taraehara ia‘u i te mau mahana atoa o to‘u oraraa.

Te faaite papû nei au e ua faaho‘i faahouhia mai te Ekalesia a Iesu Mesia i teie mau mahana hopea nei na roto i te Peropheta ia Iosepha Semita. E peropheta mau oia na te Atua. Ua ite au e te arata‘ihia nei tatou i teie mahana e te hoê peropheta ora o te Peresideni Thomas S. Monson. Ua ite au e peropheta oia no to tatou nei mau mahana, mai ia Mose, ia Aberahama, e Isaia i to ratou ra anotau.

Te Buka a Moromona o te parau ïa na te Atua oia’toa te Bibilia e o te hoê atu ïa ite no te Faaora. Ua ite au e, ua faaho‘ihia mai te mana o te autahu‘araa e te haamaitaihia nei rave rahi Feia Mo‘a i te ao atoa nei. E te faaite papû nei au i teie mau mea na roto i te i‘oa mo‘a o Iesu Mesia, amene.