2008
E tae roa i to tatou farerei-faahou-raa
Novema 2007


E tae roa i to tatou farerei-faahou-raa

Ia riro tatou ei mau taata maitai roa i roto i to tatou iho fenua, ei mau taata tupu maitai i roto i te sotaiete, e te tauturu nei i te feia o te tahi atu faaroo mai to tatou iho.

Hōho’a
Thomas S. Monson

E te mau taea‘e te mau tuahine, ua ite au e, hoê â to outou mana’o e to‘u i te parauraa e, o teie te amuiraa tei faaûru rahi roa a‘e ia tatoua. Ua farii tatou i te îraa o Varua o te Fatu i teie na mahana hopea e piti e ua pûtapu to tatou mau aau e ua haapuaihia to tatou mau iteraa papû no teie ohipa hanahana. Ua papû ia‘u e te ti‘a nei au no te mau melo o te Ekalesia i roto i te ao atoa nei no te faaite i te mauruuru i te mau taea‘e e te mau tuahine o tei a‘o mai ia tatou. Te haamana‘o nei au i te mau parau a Moroni i roto i te Buka a Moromona : « E ua faaterehia ta ratou mau purera e te ekalesia mai te au i te raveraa a te Varua, e na roto hoi i te mana o te Varua Maitai ra ; e ia arata‘ihia ho‘i ratou e te mana o te Varua Maitai ia parau, e ia a‘o, e ia pure, e ia ani, e ia himene ho‘i, ua na reirahia ïa ».1

Ia haamana‘o tamau noa tatou i te mau mea o ta tatou i faaroo i roto i teie amuiraa rahi. E nene‘ihia te mau parau poro‘i atoa o tei a‘ohia mai i roto i te mau ve‘a o te Ensign e te Liahona i te ava‘e i mua. Te ani manihini nei au ia outou ia haapii i te reira e ia feruri i ta ratou mau haapiiraa

No outou e te mau taea‘e o tei haamauruuruhia i teie amuiraa, te faaite nei matou i to matou mauruuru rahi no to outou tavini-maitai-raa e rave rahi matahiti. E ua faufaahia te mau melo atoa no ta outou ohipa

Ua papû ia‘u e ua ite to tatou Metua i te Ao ra i te mau faatioraa o ta outou e faaruru nei i teie mahana.Te here nei Oia ia tatou paatoa e e haamaitai mai Oia ia tatou a haapuai ai tatou i te haapa‘oraa i Ta’na mau faaueraaa e te imiraa Ia’na na roto i te pure

Te mau taea‘e e te mau tuahine, tei roto tatou i te hoê ekalesia no te ao nei. Te itehia nei te mau melo na te ao nei. Ia riro tatou ei mau taata maitai roa i roto i to tatou iho fenua, ei mau taata tupu maitai i roto i te sotaiete, e te tauturu nei i te feia o te tahi atu faaroo mai to tatou iho. Ia riro tatou ei mau tane e ei mau vahine parau-ti‘a e te paieti i roto i te mau mea atoa

Te vai nei i roto i te ao nei te feia e po‘ia nei ; o te feia nava‘i ore ïa. Ia ohipa amui ana‘e tatou, e nehenehe ia tatou e tamahanahana i te mauiui e e te tauturu i te feia nava‘i ore. Hau atu i ta outou taviniraa i te tahi e i te tahi, e na roto i ta outou mau ô i te ekalesia, ua ti‘a ia tatou i te pahono oioi atu i te mau ati rahi e tupu nei i te ao atoa nei. Tei roto tatou i te mau pŭpŭ matamua no te horo‘araa i te tauturu. Mauruuru no ta outou mau ô.

Te vai nei te tahi atu mau fifi i roto i te oraraa o te taata. Te tahi, i roto ihoa râ i te feia apî, o tei fifi roa i roto te mau ohipa mai te raau taero, te tai‘ata, te mau pŭpŭ ino i roto i te mau aroa e te mau fifi atoa e tae i ni‘a ia ratou. Te vai atoa râ te otahi, mai te mau vahine e te mau tane ivi, o te imi nei i te faahoaraa e te tautururaa a vetahi ê. Ia haapa‘o tatou i te hinaaro o te feia e haaati nei ia tatou e ia ineine no te horo‘a i te rima tauturu e te hoê aau here.

E te mau taea‘e e te mau tuahine, ua haamaitaihia tatou e ua iritihia te ra‘i, e ua faaho‘i-faahou-hia mai te Ekalesia a Iesu Mesia i ni‘a i te fenua i teie mahana e ua haamauhia i ni‘a i te păpă o te heheuraa. Ua ite tatou e te heheuraa tamau, o te haamauraa mau ïa o te evanelia a Iesu Mesia.

Ia ho‘i tata‘itahi tatou i to tatou mau fare ma te paruruhia. Ia ora tatou paatoa i roto i te hau e te au e te here. Ia haapuai tatou ia pee i te hi‘oraa maitai o te Faaora i te mau mahana atoa.

Ia haamaitai te Atua ia outou, e to‘u mau taea‘e e to‘u mau tuahine. Mauruuru no ta outou mau pure no‘u e no te hui mana faatere rahi atoa. Ua mauruuru roa matou ia outou.

I roto i te hoê hauti teata ora a Christopher Marlowe, The Tragical History of Dr. Faustus, te vai ra te hoê taata, o Dr Faustus, o tei ma‘iti ia ite-ore i te Atua e ia pee i te e‘a o satane. I te hopearaa o to’na oraraa ino, e no te mau ohipa aita i ravehia e ana, e te mau faautu‘araa papû e tae mai, oto a‘e ra oia ma te parau e, « [e mea] rahi a‘e te unihuraa i te [ama] auahi—oia ho‘i, te taa-ê-raa mure ore i te Atua »2

To‘u mau taea‘e e mau tuahine, no te mea ho‘i e, e mea rahi a‘e te unihuraa i roto te taa-ê-raa mure ore i te Atua, oia’toa te ora mure ore i mua i te aro o te Atua, o te tumu ïa o ta tatou tao‘a maitai a‘e.

Ma to‘u aau e to‘u varua atoa, te pure nei au ia tamau â tatou i te titauraa i teie tao‘a rahi a‘e

Te faaite papû nei au ia outou e, e parau mau teie ohipa, te ora nei to tatou Faaora e te arata‘i nei e te faatere nei Oia i Ta’na Ekalesia i ni‘a i te fenua nei. Te aroha’tu nei au ia outou, to‘u mau taea‘e e mau tuahine here, tae roa’tu i te taime e amui faahou tatou i roto i na ava‘e e ono. Na roto i te i‘oa o Iesu no Nazareta, to tatou Faaora, to tatou Tia‘i e tavini nei ia tatou, amene

TE MAU NOTA

  1. Moroni 6:9.

  2. A hi‘o « Deviled Marlowe », Time, 16 no atopa 1964, 77.