2008
E haere outou
Novema 2007


E haere outou

E nehenehe ta tatou paato e rave i te ohipa misionare. Na te Fatu teie ohipa e e tauturu mai Oia ia tatou ia rave i te reira.

Hōho’a
Silvia H. Allred

Ua haapii mai te Fatu e, « ia ore te taata e fanau i te pape e te Varua, e ore oia e ô i te basileia o te Atua ra ».1 No reira, ua riro te bapetizoraa ei tuhaa faufaa roa no to tatou faaoraraa.

Hou a reva’tu ai te Faaora ti‘afaahou i te ra‘i ra, ua haapii Oia i Ta’na mau pĭpĭ e, « e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pĭpĭ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te i‘oa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te Varua Maitai : ma te haapii atu ia ratou i te haapa‘o i te mau mea atoa ta’u i parau atu ia outou na ».2

I te mahana no te Faaho‘i-faahou-raa mai, ua faahiti faahou mai â Oia i taua parau Na’na ra : « no reira, ua parauhia orua ia tiaoro atu i te parau tatarahapa i teie nei feia ».3

E hopoi‘a na te Ekalesia a te Fatu ia poro i te evanelia i to te ao nei. Teie te niu o te ohipa misionare, e te ohipa a to tatou mau misionare maori râ, « ia faaitoito ia ratou ia haere mai i te Mesia na roto i te tautururaa ia ratou ia farii i te evanelia tei faaho‘i-faahou-hia mai na roto i te faaroo ia Iesu Mesia e To’na ra Taraehara, na roto i te tatarahapa, te bapetizoraa, te fariiraa i te horo‘a o te Varua Maitai, e te rohiraa e tae noa’tu i te hopea ra ».4

Te hinaaro nei au e paraparau e e faaite papû atu i te faufaa rahi e te mau haamaitairaa o te ohipa misionare i roto i te oraraa o te feia faafariuhia, te mau u‘i no a muri a‘e, e te mau misionare, e nahea hoi tatou ia rave i te ohipa misionare.

I te 14 o to‘u matahiti, i te hoê po‘ipo‘i nehenehe roa no atete, ua patoto mai ra o Elder Prina e o Elder Perkins i to matou opani. Ua haamata ihora raua e haapii i to matou utuafare no ni‘a i te huru mau o te Atua. I te mau tere farereiraa i muri mai, ua haapii mai ra raua ia matou i te pure. Ua haapii atoa mai raua i te parau no te faaho‘i-faahou-raa mai e te parau no te faanahonahoraa no te faaoraraa. I muri a‘e i te toru e aore ra, te maha o te farereiraa, ua faaea te rahiraa o to‘u utuafare no te faaroo i na misionare, eiaha râ to‘u tuahine o Dina e 17 to’na matahiti e o vau atoa. Ua farii maua toopiti i te faaiteraa a te Varua Maitai i roto i to maua aau e ua farii atoa i te faaiteraa pae varua e, e parau mau te parau poro‘i.

Ua hoo mai maua i te hoê Buka a Moromona e ua haamata a‘e ra maua i te tai‘o. Pauroa te mahana, i muri a‘e i te haapiiraa, e tapapa oioi maua i te fare ma te hi‘o e, o vai te taata matamua e rave i te buka. A tai‘o noa ai te taata matamua, e tia‘i ïa te tahi e tae roa’tu i te taime tamaaraa, e amu haavitiviti noa oia i te maa, i reira oia e haere ai e tai‘o e tae noa’tu i te hora taotoraa. Tera ïa to maua huru oaoa. Ua haamata maua i te haere i te pureraa e aita i maoro i muri iho, ua titau maua ia bapetizohia maua. Ua farii ohie noa to maua metua tane, to maua râ metua vahine, ua huru oti‘ati‘a rii ïa, e ua tae‘a-roa-hia hoê ava‘e te maoro i reira oia i te tarimaraa i te parau faati‘a. I te mahana a bapetizohia ai maua, o te taime matamua atoa ïa a haere ai to‘u mama e te utuafare taatoa i te pureraa. Ua farii oia i te faaûruraa a te Varua. I muri a‘e i to’na faarooraa i to maua iteraa papû, ua haere atu ra oia e farerei i na misionare e ua ani atu ra ia haapii faahou ia’na. Te tahi tau hepetoma i muri mai, ua bapetizohia to maua metua vahine e tae noa’tu i to maua mau teina. Ua taui roa to‘u oraraa e ua riro mai te evanelia a Iesu Mesia ei puai taa ê i roto i to‘u oraraa.

Aita e nehenehe e parau i te mau mana‘o oaoa i te Fatu e te mau misionare Ta’na i tono mai i to matou utuafare. Ua haamaitai te Fatu ia‘u i te iteraa i te evanelia tei faaho‘ihia mai, e te feruri nei au i te ruraa no te faaite i te reira iteraa ia vetahi ê. Ua hinaaro vau ia riro ei misionare.

E rave rahi ava‘e i muri mai, ua piihia maua to‘u tuahine Dina ei misionare i San Salvador. Na roto i te reira piiraa, ua ti‘a ia maua ia haere i tera opani e tera opani no te faaite i te parau apî oaoa o te evanelia a Iesu Mesia i faaho‘i-faahou-hia mai, e ia arata‘i mai e rave rahi taata i roto i te pape o te bapetizoraa. E i te taime i faataahia, ua rave maua toopiti atoa ra i te hoê tau misionare rave tamau i roto i te Misioni no Marite Ropu.

Ua faufaa-roa-hia ta‘u misioni i roto i to‘u oraraa. Ua haapii mai au ia rahi atu te ti‘aturiraa i te Fatu, ia imi i te arata’iraa a te Varua, e ia ite i te here rahi o te Atua i Ta’na mau tamarii. Ua tupu i te rahi to‘u ite i te mau papa‘iraa mo‘a e tae noa’tu i to‘u maramarama i te mau haapiiraa tumu. E na reira atoa to‘u hinaaro ia riro ei taata haapa‘o e ia haapa‘o i te mau faaueraa ma te hapa ore. Ua puai to‘u iteraa papû no ni‘a i te Faaora e Ta’na Tusia Taraehara mure ore. Aua‘e to‘u mau iteraa misionare i riro mai ai au mai teie te huru. Ua riro te ohipa misionare ei ohipa au-roa-hia e au. Ua haaputapû te reira i to‘u oraraa e i to to‘u utuafare hau atu i te mau mea atoa.

Teie te mau parau a Elder Jeffrey R. Holland no ni‘a i te ohipa ta ta’na misioni i faatupu i roto i to’na oraraa : « Ua riro ta‘u misioni, ei ohipa faufaa roa na‘u i roto i na 47 matahiti i muri mai. Te vai ra paha hoê mahana i roto i tera e 47 matahiti aita vau i feruri i ta‘u misioni; aita râ vau i ite e, eaha taua mahana ra ».5

I te mau matahiti i ma‘iri a‘e nei, i te tae‘a-raa-hia to Christian, ta‘u mootua, e va‘u matahiti, e a faanahonaho oioi ai oia i to’na bapetizoraa. Ua ani oia i to’na mama e, e nehenehe anei ia‘u ia riro ei hoê o te mau taata a‘o e ia faaite au i te aamu o to‘u faafariu-raa-hia mai. I to‘u aniraa ia’na e, no te aha oia i hinaaro ai ia na reira vau, ua na ô mai ra oia e, « E mama ruau, e mea faufaa roa te reira. Te taa ra anei oe e, ahani aita oe i farii i te evanelia, aita ïa vau e bapetizohia? Aita atoa hoi ïa vau e riro mai teie te huru ».

Aita vau i ite e, te taa ra anei i te mau misionare te hohonu o ta ratou ohipa. I roto i to‘u utuafare, ua tae roa te haamaitairaa o te evanelia i ni‘a i te maha o te u‘i. Aita anei te peresideni Gordon B. Hinckley i parau e « ia faaora tatou i te hoê tamahine, te faaora ra ïa tatou i te mau u‘i e rave rahi » ?6 Ua faaipoipohia vau i roto i te hiero e e va‘u ta‘u tamarii. E mau melo haapa‘o ratou paatoa no te Ekalesia, e ua farii i to ratou oro‘a hiero. E ono o ratou ua faaipoipo i teie nei e ua fanau i te tamarii. E 34 matou i teie nei. E ere tera noa. O vau e ta’u tane, ua rave maua toopiti i ta maua misioni, e ta maua na tamaroa e e toru i roto i tera e ono tamahine, tei rave atoa i ta ratou misioni. Na roto ia matou paatoa, ua tauturu matou e rave rahi hanere taata ia farii i te evanelia i roto i te mau fenua e rave rahi. Te tahi pae o taua mau taata faafariuhia ra e tae noa’tu i ta ratou mau tamarii, ua rave atoa ratou i ta ratou tau misioni.

Ua riro te ohipa misionare ei ora no te Ekalesia. Aita e ohipa rahi atu, aita e ohipa faufaa atu. E haamaitai te reira i te oraraa o te mau taata e rave i te reira ohipa. E tamau noa te reira i te haamaitai i te mau u‘i a muri a‘e.

E uiui paha outou ia outou iho e : Nahea vau ia tauturu i te ohipa misionare ? Nahea vau ia rave ? Te vai ra e piti mana‘o tumu faufaa roa e ti‘a ia haamana‘o noa a rave ai outou i te reira ohipa. A tahi, ia ite papû outou e, te here nei te Atua i Ta’na mau tamarii paatoa e te hinaaro nei Oia ia faaorahia ratou. I roto i te Parau Haapiiraa e te mau Parau Fafau 18:13 te tai‘o nei tatou e, « e aue ho‘i te rahi o to’na oaoa i te varua taata ia tatarahapa ra ». A piti, ua riro ta tatou parau poro‘i no ni‘a i te Mesia e Ta’na evanelia i faaho‘i-faahou-hia mai ei horo‘a faufaa roa a‘e o te ti‘a ia outou ia horo‘a.

Mai tei faaitehia i roto i te buka ra Ia Poro Haere i Ta’u nei Evanelia, e maha tuhaa to te ohipa misionare : imi i te mau melo ore, haapii e bapetizo, faahoa i te mau melo apî, e faahoa e haapii i te mau melo paruparu.7 E nehenehe ta te mau melo atoa o te Ekalesia—te tamarii, te feia apî e te feia paari—e tauturu i te tahi e aore ra i te taatoaraa o teie mau titauraa.

Haamata na roto i te riroraa ei mau taata maitai i te vahi ta outou e noho ra, e ei mau hoa maitai. A faaite i te hi‘oraa maitai i roto i te parau ti‘a e te huru maitai. A faaite i te here, te hau e te oaoa na roto i ta outou ata. A ora i te hoê oraraa i faatumuhia i ni‘a i te evanelia.

I muri iho, a haapapû maitai te raveraa i te ohipa misionare. Teie te tahi mau mana’o ta’u e nehenehe e horo‘a’tu ia outou na :

  • Mai te mea e, e tamarii ta outou i te fare, a tauturu ia ratou i te faaineineraa no te ohipa misionare.

  • A faaineine ia outou iho no te ohipa misionare.

  • A ani i te tahi utuafare e te tahi mau hoa ia faaroo i te mau misionare, e aore ra, ia haere mai i ta tatou mau pureraa e te faaoaoaraa a te Ekalesia.

  • A haere na muri iho i te mau misionare i te utuafare o te mau hoa o te Ekalesia,e aore ra, a ani i te mau misionare ia haere mai to outou fare e haapii ai i te mau melo ore.

  • A titau manihini i te tahi mau taata ia haere mai i roto i te hoê pô utuafare i ô outou.

  • A ani i te tahi mau taata ia haere mai i te pû aamu utuafare e aore ra, a tauturu ia ratou ia rave i te ohipa ma‘imiraa i te aamu utuafare.

  • A horo‘a i te i‘oa o te mau hoa o te Ekalesia i te mau misionare ra. E nehenehe te mau melo ia riro ei rave‘a maitai roa e te maitai a‘e no te horo‘araa i te i‘oa.

  • A faaite i to outou mau iteraa e to outou iteraa papû i te mau hoa melo ore e i te utuafare.

  • A imi i te mau rave‘a no te farerei i te taata.

  • A faahoa i te mau hoa o te Ekalesia e i te mau taata faafariu-apî-hia.

  • A faaitoito i te imiraa i te mau taata e imi nei i te parau mau.

  • Mai te mea e, e fetii e aore ra e hoa to outou i roto i te misioni, a papa‘i i te rata ia ratou no te faaite i to outou here e te faaitoitoraa, e a pure no ratou.

E roaa te oaoa ia outou i roto i te reira ohipa. E tupu te itoito rahi i roto i te paroita e aore ra te amaa no te ohipa misionare. E farii te Ekalesia taatoa i te haamaitairaa o ta outou ohipa.

Tei roto ta maua tamahine o Margie i te haapiiraa tuarua, ani atu ra oia i to’na hoa rahi roa ia haere mai i te Paraimere na muri iho ia’na. Ua horo‘ahia na raua toopiti te hoê tuhaa i roto i te faanahoraa a te Paraimere i roto i te pureraa oro‘a. I mutaa iho ra, ua pato‘i na te metua tane o to’na hoa i te mau misionare, tera râ, i te ho‘iraa mai o Margie i te fare e te mau buka iti i roto i te rima, ua faaroo maite a‘e ra oia ia Margie i te faataaraa mai i te mau parau no ni‘a ia Iosepha Semita e te orama matamua, e to’na iteraa papû. Aita oia i farii noa i ta’na tamahine ia tamau noa i te haere i te Paraimere, ua farii atoa râ oia ia haapiihia oia e te mau misionare e ia bapetizohia. Ua tae atoa mai raua ta’na vahine i te oro‘a bapetizoraa.

E nehenehe ta tatou paato e rave i te ohipa misionare. Na te Fatu teie ohipa e e tauturu mai Oia ia tatou ia rave i te reira. E haere Ta’na evanelia i te mau fenua atoa, e e nehenehe tatou e riro ei mauhaa i roto i To’na rima no te haamaitai i te oraraa o vetahi ê na roto i te faaiteraa i teie parau mau ia ratou. E haamaitai-rahi-hia tatou i roto i teie faanahoraa.

E mau tamarii tatou na te hoê Metua here i te Ao ra. Ua tono mai Oia i Ta’na Tamaiti no te iriti i te uputa ia nehenehe ia tatou ia ora i piha‘i iho Ia’na e a muri noa’tu. Te faaite papû nei au i te reira na roto i te i‘oa o Iesu Mesia ra, amene.

TE MAU NOTA

  1. Ioane 3:5.

  2. Mataio 28:19–20.

  3. PH&PF 18:14.

  4. Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia (2004), 1.

  5. Jeffry R. Holland, « Te Taraehara » ( Pureraa na te mau peresideni misioni apî, 26 no tiunu, 2007), 1.

  6. Gordon B. Hinckley, « Our Responsibility to Our Young Women », Ensign, tetepa 1988, 10.

  7. A hi‘o Ia Poro Haere i Ta‘u nei Evanelia, 243.